Decizia CEDO în cazul Codruţei Kovesi dezvăluie analfabetismul funcţional de care dă dovadă o parte a clasei politice din România. Cei care citesc si nu înţeleg sensul, sau cei care plasează discuţia într-un context pur politic se îndepartează de la semnificaţia reală, juridică a hotărârii emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Trebuie înţeles că CEDO se pronunţă STRICT pe PROCEDURI! Decizia CEDO nu este îndreptată împotriva CCR ci împotriva încălcării drepturilor unui

cetăţean român, drepturi încălcate DIN CAUZA lacunelor legislative din legislaţia romanească, ce au dus la privarea cetăţeanului român la dreptul de acces la justiţie. Procedura este proastă, lipsind de dreptul constituţional pe cei ce sunt numiţi sau demişi prin decret prezidenţial. În acest caz se politizează deoarece se discută de fosta şefă a DNA care a fost schimbată din funcţie de Preşedintele României. Pentru că legislaţia romanească nu conţine nicio cale de atac, Codruţei

Kovesi i-a fost limitat accesul la justiţie. Astfel, putem concluziona că decizia CEDO se referă strict la faptul ca o lege ''incompletă'' şi lipsită de claritate, a lipsit un cetăţean român de dreptul său constituţional de acces la justiţie, ceea ce nu are o legatură directă cu o decizie a CCR.

Jocul politic permite aproape orice dar, faptul că Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi procesul la CEDO împotriva statului român trebuie să ne determine să corectăm şi să aducem legislaţia românească la nivelul celei europene. România a pierdut multe cazuri la CEDO fix din aceleaşi motive: O legislaţie incompletă sau plină de lacune!

Dănuţ POP

Preşedinte PER

Senatul a adoptat cu amendamente, în calitate de primă Cameră sesizată, OUG 37/2020, care prevede suspendarea rambursării ratelor şi pentru debitorii cu întârzieri la plată, perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor putând fi depăşită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligaţiei de plată.

Senatorii s-au exprimat, în şedinţa plenului de miercuri, într-o reuniune desfăşurată prin mijloace electronice, cu 85 de voturi "pentru", 26 "împotrivă" şi 19 abţineri.

Actul normativ stabileşte că obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, se suspendă la cererea debitorului până la 31 decembrie 2020.

Preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir (PSD), a precizat că printre amendamentele adoptate în comisie şi însuşite de plenul Senatului se numără şi cel care dă posibilitatea tuturor debitorilor care au întârzieri la plata ratelor să poată solicita amânarea.

"Să nu fie eligibili pentru amânarea plăţii ratelor doar cei care sunt la zi cu plata, ci toţi, pentru că în ultimul an sunt peste 700.000 de debitori. Nu putem să-i afundăm şi mai mult, acum, cu pandemia. Şi pentru contractele în leasing se poate solicita amânarea plăţii ratelor. Un alt amendament vizează eliminarea capitalizării dobânzii şi pentru creditele de consum de la instituţiile financiar nebancare, ceea ce înseamnă că nu se plăteşte dobândă la dobândă. Ordonanţa prevedea că doar pentru creditele ipotecare nu se capitaliza dobânda. Solicitarea pentru amânarea ratelor se face o singură dată până la 31 decembrie, şi nu în termen de 30 de zile, cum prevedea Ordonanţa", a explicat, pentru AGERPRES, Zamfir.

Potrivit altui amendament adoptat de Senat, nu orice persoană juridică va putea solicita amânarea plăţii ratelor, ci doar cele a căror activitate a fost întreruptă parţial sau total sau diminuată cifra de afaceri cu 15% faţă de media lunilor ianuarie şi februarie şi nu 25%, cum era prevăzut în forma iniţială a ordonanţei.

Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori va fi dezbătută şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Curtea Constituţională a României a admis, joi, sesizarea formulată de Avocatul Poporului în legătură cu OUG 26/2020 privind alegerile anticipate, stabilind că este neconstituţională.

Judecătorii constituţionali precizează, într-un comunicat transmis AGERPRES, că "dispoziţiile art I pct. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 26/2020, care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales ale cetăţeanului (domiciliu şi reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art. 36 şi art. 37 din Constituţie".

CCR a constatat, totodată, că dispoziţiile articolului IV alineatul (1) din OUG nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art. 36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.

"Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator)", precizează CCR.

Având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

"Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării - 'unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate', a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esenţiale ale legii electorale: eliminarea unui element esenţial privind identificarea cetăţeanului care îşi exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) şi lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale)", menţionează Curtea.

Prin urmare, spune sursa citată, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidenţa principiului securităţii juridice, se constată că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020, "legiuitorul delegat nu a respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în materie electorală", astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), "încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi principiul securităţii juridice".

"În fine, reţinând că dispoziţiile OUG 26/2020 încalcă art.1 alin. (3) şi (5), art. 36, art. 37 şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, lipsind de legitimare şi reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul constituţional al Parlamentului. În consecinţă, Curtea a constatat că OUG 26/2020, în ansamblul său, contravine dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie", consideră judecătorii constituţionali.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

Camera Deputaţilor a modificat, miercuri, în calitate de for decizional, Legea societăţilor 32/1990, fiind simplificate procedurile şi condiţiile de înregistrare a sediului social şi eliminată restricţia pentru persoanele fizice şi juridice de a nu fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

Proiectul iniţiat de deputatul USR Claudiu Năsui şi sprijinit de mai mulţi parlamentari USR, PNL, PSD şi ALDE, a primit miercuri 220 de voturi „pentru”. S-au înregistrat şi 81 de "abţineri".

Proiectul prevede că pentru sediile sociale fără activitate nu mai este nevoie de semnăturile vecinilor.

sursa www.agerpres.ro