Proiectul de lege adoptat de Senat prin care "răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condiţiile depăşirii termenului general de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.", va avea următoarele efecte în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de inspectorii de integritate:

Nu se vor mai putea aplica sancţiuni administrative specifice persoanelor care au încălcat regimul incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese dacă de la săvârşirea incidentului de integritate şi până la emiterea raportului de evaluare au trecut mai mult de 3 ani;

Emiterea raportului de evaluare în termenul de prescripţie de 3 ani are ca efect imediat întreruperea cursului prescripţiei, acesta fiind întrerupt pe toată perioada judecării cauzei la instanţele de contencios administrativ, dacă raportul de evaluare a fost contestat.

Fiind menţionat expres termenul general de prescripţie reglementat de art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în speţă sunt aplicabile reglementările referitoare la întreruperea şi suspendarea cursului prescripţiei prevăzute de art. 2537 şi 2532, precum şi dispoziţiile referitoare la efectele întreruperii prescripţiei reglementate de art. 2541 din acelaşi act normativ.

În situaţia în care raportul de evaluare este confirmat de către instanţa de judecată, începe să curgă un nou termen de prescripţie conform prevederilor art. 2541 din Legea nr. 287/2009, termen în care trebuie aplicate sancţiunile administrative/disciplinare specifice funcţiei/demnităţii publice deţinute de persoana care a săvârşit incidentul de integritate.

Modificarea legislativă se aplică după promulgare şi publicarea sa în Monitorul Oficial al României atât situaţiilor aflate în curs de evaluare la inspecţia de integritate din cadrul ANI, dar şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

Agenţia Naţională de Integritate a formulat şi transmis puncte de vedere negative atât Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, cât şi Ministerului Justiţiei. Punctele de vedere pot fi consultate pe pagina de Internet a Agenţiei, la secţiunea "Puncte de vedere legislaţie" - https://www.integritate.eu/Home/Puncte-de-vedere-legisla%c8%9bie.aspx (pdv. 1363 din 30.01.2018 şi 3055 din 05.03.2018).

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea bugetului de stat pe anul 2019, stabilind că actul normativ este constituţional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Sursele citate au menţionat că decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Pe 22 februarie, şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul în curs.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis pe 22 februarie Curţii Constituţionale a RomÂniei (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea bugetului pe acest an.

În documentul transmis CCR, preşedintele arată, printre altele, că legea bugetului a fost adoptată cu încălcarea rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal, care trebuia să emită o opinie cu privire la toate amendamentele admise pe parcursul dezbaterilor parlamentare.

Şeful statului spune că nu a fost respectată nici atribuţia Consiliului Fiscal de a emite o opinie cu privire la declaraţia de conformitate semnată de prim-ministru şi ministrul Finanţelor Publice.

El invocă şi adoptarea acestei legi cu încălcarea principiilor şi reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Potrivit lui Iohannis, în fişa parcursului legislativ al Legii bugetului de stat pe anul 2019 nu se regăseşte o declaraţie de răspundere a premierului şi a ministrului de Finanţe, aşa cum prevede legislaţia.

Klaus Iohannis susţine, totodată, că raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019, inclusiv proiecţia acesteia pe anii 2020 - 2022, a fost depus de către Guvern, conform obligaţiei sale legale, însă acesta se fundamentează pe o situaţie care ignoră evoluţiile la nivelul economiei mondiale şi europene.

sursa www.agerpres.ro

Fostul viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ, Virgil Dumbravă a declarat pentru www.arenamedia.ro că împrumutul de circa 42 de milioane de lei pe care municipalitatea intenţionează să-l contracteze are un caracter pur electoral. Executivul Primăriei mar are ceva de aşteptat până când acest al doilea împrumut (primul e în derulare, în valoare de 25 de milioane de lei) va deveni operaţional. Deşi a câştigat licitaţia, CEC Bank şi-a declinat oferta de a mai finanţa creditul mai sus – menţionat.

Anul trecut, primarul Drăgulin a insistat ca Primăria să contracteze un al doilea împrumut de 420 de miliarde de lei vechi. Licitaţia a avut loc, câştigătoarea a fost CEC Bank, numai că această bacă şi-a retras oferta, refuzând să mai finanţeze acest credit. Într-o astfel de situaţie, o mare parte din investiţiile propuse riscă să nu mai fie susţinute. Cum comentaţi?

După părerea mea, acest împrumut are un caracter pur electoral. Pe ideea că vom lua un împrumut de 420 de miliarde, al doilea după cel de 250 de miliarde şi că vom face nu ştiu ce, sună bine, dar eu cred că substratul e unul electoral. Primăria s-a împrumutat de multe ori până acum. Mai poate să susţină aceste împrumuturi? Eu cred că nu. De obicei băncile sunt cele care se agită să facă contracte cu primăriile pentru că sunt solvabile. Îşi pot recupera banii. Asta înseamnă că pe undeva Primăria nu mai îndeplineşte condiţiile. S-a împrumutat, poate, prea mult.

Explicaţia oficială ar fi că a crescut ROBOR-ul.

Nu cred că asta e o explicaţie dată de bancă. Eu cred că e o explicaţie dată de Primărie. Cred că nu se mai îndeplinesc condiţiile. Primăria s-a mai împrumutat, plăteşte, de pildă, sume apreciabile şi pentru finanţarea iluminatului public.

Ce mă surprinde acum e că toţi directorii în Primărie au la dispoziţie maşini care mai de care mai bune. Încet, încet, şi şefii de servicii vor dori şi ei maşini. Poate chiar şi şefii de birou. Aceste maşini generează cheltuieli lunare, dobânzi, etc. Cred că Primăria a intrat în prea multe cheltuieli.

Plus salariile care au crescut şi acoperă un procent semnificativ din masa de impozitele şi taxele locale colectate.

Cred că s-au dublat cheltuielile cu salariile. Câte nu se puteau face cu zecile de miliarde, bani care se duc pe salarii. E limpede că acum lucrurile nu-s în regulă. E adevărat că nici nu e în regulă să ai salarii de 900, 1000, 1100 lei. Erau prea mici. Dar să te duci dintr-o dată la salarii de 4000, 5000, 6000, 9000 lei iar cele foarte mici, cred că s-au dublat, deja eşti fericit că lucrezi la Primărie. Nu cred că e în regulă aici. Astfel de salarii nu găseşti, oriunde, în sistemul privat.

Mulţumesc.

Ce spune Drăgulin despre “refuzul” CEC Bank de a mai finanţa creditul de 42 milioane lei: “Cei de la CEC Bank s-au retras pentru că au motivat: 1. S-a mărit ROBOR-ul şi 2. OUG 114, despre care ei spun că pierd foarte mult. Suntem din nou pe SICAP pentru a accesa un nou împrumut.”