Guvernul a alocat, vineri, cu două zile înainte de data alegerilor parlamentare, suma de 743.740.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară unor unități / subdiviziuni administrativ-teritoriale pentru plata drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav.

Pentru județul Călărași suma este de 2.446.000 lei (0,33% din suma totală mai sus-menționată!) și este alocată unui număr de 18 UAT-uri, 10 dintre ele fiind conduse de primari liberali iar 8, de PSD.

Și de data asta, liberalii au reușit să obțină o felie mai mare, criteriul politic făcând diferența. Este vorba de suma totală de 1660.000 lei (adică 67,87%). Cei mai mulți vor intra în contul Primăriei Modelu, 495.000 lei. Urmează Primăria Alexandru Odobescu cu 300.000 lei și Primăria Borcea cu 200.000 lei. Sigur că în aceste localități sunt probleme dar tot de acolo se așteaptă pentru duminică și o mobilizare mai accentuată din partea primarilor.

Pentru UAT-urile conduse de primari PSD, Guvernul, probabil la “recomandarea” Instituției Prefectului – Județul Călărași care a întocmit lista cu necesități, a alocat suma totală de 786.000 lei (adică un procent de 32,13%) deși pe listă figurează și Primăria municipiului reședință de județ care a fost “cadorisită” cu suma de doar 100.000 lei. Sunt convins că dacă Executivul de aici ar fi fost de culoare galbenă, alocarea ar fi fost mult mai generoasă.

Nedrept e că în toată povestea asta care seamănă izbitor cu cea din septembrie când a avut loc o altă alocare...politică, suferă de fapt persoanele cu handicap grav și asistenții personali ai acestora, prinși la mijloc în această vâltoare politică, mutată acum la un alt nivel, și nu neapărat primarii care provin de la partidul inamic al celui aflat la guvernare. Asta e, atât s-a putut!

Lista UAT-urilor care a primit fonduri pentru plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav

Primării conduse de primari PNL: 10; Suma totală: 1.660.000 lei (67,87%)

1. Alexandru Odobescu – 300 mii lei
2. Borcea – 200 mii lei
3. Chiselet – 100 mii lei
4. Dorobanțu – 100 mii lei
5. Frăsinet – 50 mii lei
6. Jegălia – 139 mii lei
7. Lehliu – 100 mii lei
8. Luica – 46 mii lei
9. Modelu – 495 mii lei
10. Ștefan cel Mare – 130 mii lei

Primării conduse de primari PSD: 8; Suma totală: 786.000 lei (32,13%)

1. Călărași – 100 mii
2. Chirnogi – 100 mii lei
3. Grădiștea – 331 mii lei
4. Independența – 33 mii lei
5. Ștefan Vodă – 40 mii lei
6. Vasilați – 37 mii lei
7. Vîlcelele – 30 mii lei
8. Vlad Țepeș – 115 mii lei

Organizaţia Salvaţi Copiii lansează platforma www.voteazapentrucopii.ro, o analiză a programelor politice cu referire la copii pentru alegerile din 6 decembrie 2020.

În România, peste 1.000.000 de copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială şi nu au beneficiat de educaţie de calitate în timpul pandemiei , iar 45.000 dintre ei abandonează anual şcoala, în timp ce şase nou-născuţi dintr-o mie mor înainte de a împlini un an. Cu toate acestea, garantarea drepturilor copilului, prin protecţie împotriva oricăror forme de abuz, prin asigurarea educaţiei de calitate şi acces la servicii medicale moderne şi acces la servicii sociale de calitate, nu constituie preocuparea fundamentală a unora dintre programele de guvernare pe care partidele politice le-a anunţat pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.
În viziunea Salvaţi Copiii, unul din criteriile esenţiale ale opţiunii politice exprimate prin vot ar trebui să fie modul în care partidele îşi elaborează obiectivele cu privire la respectarea drepturilor copilului, capacitatea lor de a înţelege problemele cu care se confruntă copiii şi părinţii şi voinţa politică de a formula soluţii pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de calitate în educaţie, sănătate şi protecţie socială.

"Cei care doresc să devină parlamentari trebuie să facă dovada interesului lor pentru copii, pentru educaţia, sănătatea şi siguranţa lor. Reamintim candidaţilor la aceste alegeri că cel mai important act normativ, Constituţia României, îi obligă să asigure copiilor un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor lor. Acesta ar trebui să fie principalul criteriul de integritate morală şi de eficienţă al activităţii lor politice." Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv - Salvaţi Copiii România.

Salvaţi Copiii a analizat programele politice a şase partide cotate cu şanse de a obţine mandate în Parlamentul României.

Concluziile generale ale analizei sunt următoarele:

- între programele politice, există diferenţe uriaşe cu privire la atenţia acordată copiilor şi drepturilor lor;

- nici un program nu a fost elaborat prin consultarea copiilor şi nu integrează, într-un capitol separat, măsurile destinate copiilor;

- lipseşte preocuparea pentru iniţierea procesului de stabilire a unui buget al copilului separat de cel al adulţilor, pentru a evidenţia investiţiile şi natura cheltuielilor şi pentru a încuraja procesul de transparenţă;

- reproducând promisiunile neconcretizate ale alegerilor parlamentare din trecut, unele partide propun aproape exclusiv prestaţii şi beneficii financiare în detrimentul evaluării şi creşterii calităţii serviciilor de protecţie socială, educaţie şi sănătate.

3 MĂSURI IMPORTANTE PROPUSE DE PARTIDE:

Partidul Naţional Liberal

Modernizarea şi reabilitarea a 2.488 de unităţi şcolare (cost estimat 6.046 mld. lei), care să asigure condiţii optime de studiu, cât şi construirea unor noi spaţii de învăţământ.

Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar până în anul 2025 şi finanţarea construcţiei unui număr de 180 grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal.

Dintre măsurile specifice privind educaţia: generalizarea etapizată a programului "o masă caldă în şcoli pentru toţi copiii din medii defavorizate", un consilier şcolar la 400 de elevi, o masă caldă în şcoli pentru toţi copiii din medii defavorizate.

Alianţa USR PLUS

Asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală şi a serviciilor medicale la naştere pentru mamă şi copil prin dezvoltarea asistenţei medicale pentru gravide, nou-născuţi, mame şi copii prin pachete gratuite, extinderea reţelei de moaşe şi doule , creşterea acoperirii vaccinale etc.

Susţinerea educaţiei preşcolare şi şcolare de calitate, echitabilă, incluzivă şi accesibilă, pentru toţi copiii din România, inclusiv educaţie pentru sănătate şi acces la servicii medicale în şcoli, un consilier şcolar la 500 de copii.

Creşterea etapizată a finanţării, până la 6% din PIB alocate educaţiei şi mutarea puterii de decizie asupra alocării bugetului de la nivel central şi politic, la nivelul şcolii.

Partidul Social Democrat

Înfiinţarea şcolilor cu program prelungit până la ora 16:00 şi posibilitatea de a servi o masă caldă şi de a participa la activităţi remediale şi extracurriculare la decizia şcolii, în funcţie de specificul comunităţii.

Stimularea natalităţii şi sprijin pentru educaţia timpurie prin introducerea de bonificaţii la pensie pentru mame, majorarea indemnizaţiei de creştere a copilului, acordarea de vouchere pentru creşe până la intrarea copilului în grupa mică de la grădiniţă etc.

Introducerea unei "burse de asistenţă socială" de 1.000 RON/lunar, doar pentru copiii care provin din sistemul de protecţie, instituţionalizaţi, cu condiţia înscrierii într-o unitate de învăţământ preuniversitar de stat.

Pro România

Creşterea numărului de specialişti din serviciile de protecţie şi asistenţă socială care lucrează cu grupurile vulnerabile şi introducerea unui pachet de măsuri integrate pentru educaţie, sănătate, servicii de îngrijire, locative şi nutriţie, corelate cu etapele de dezvoltare ale copilului.

Crearea creşelor la angajator pentru susţinerea femeilor care se întorc la locul de muncă după ce au născut şi acordarea unui trusou pentru bebeluşi tinerelor mame care se duc la control medical înainte să nască, după modelul finlandez.

Profesionalizarea managementului instituţiilor de învăţământ, descentralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi consolidarea autonomiei universitare, inclusiv la nivel financiar - rolul central trebuie să aparţină şcolii.

Partidul Mişcarea Populară

Creşterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate şi susţinerea inovaţiilor pedagogice.

Combaterea inechităţii şcolare, a abandonului şcolar şi analfabetismului, în special la sate, şi refacerea învăţământului profesional.

Ameliorarea acceptării sociale şi o evoluţie favorabilă în viaţă a copiilor cu dizabilităţi.

Uniunea Democrată Maghiară din România

Includerea în bugetul de stat, începând cu anul 2021 a cheltuielilor cu finanţarea de bază pentru învăţământul antepreşcolar, în baza şi în limitele costului standard per antepreşcolar.

Asigurarea finanţării pe o scară largă a Programului "Şcoala după şcoală", pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerare a învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber, respectând şi dreptul la nutriţie sănătoasă a copilului, prin asigurarea de masă caldă.

Definirea urgentă a Pachetului Minim de Servicii Sociale, finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială şi susţinerea eforturilor financiare ale familiilor care au în întreţinere copii prin modificări legislative ale Codului Fiscal.

2 ASPECTE CRITICE ALE PROGRAMELOR POLITICE:

Partidul Naţional Liberal

Nu conţine măsuri de evaluare a sistemului educaţional şi de sănătate pentru a asigura investiţiile necesare din perspectiva drepturilor copilului.
Deşi sunt prevăzute construirea de spitale judeţene (25) şi orăşeneşti (110), programul nu-şi propune modernizarea maternităţilor şi nu precizează câte dintre aceste spitale sunt pediatrice sau vor avea secţii de pediatrie.

Alianţa USR PLUS

Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic, lipsind măsurile de extindere a reprezentării lor în consiliile de administraţie ale şcolilor şi a participării lor în evaluarea cadrelor didactice, consultarea sistematică a copiilor de către autorităţile centrale şi locale şi susţinerea formelor de reprezentare civică a copiilor şi elevilor.

Lipseşte preocuparea pentru un buget al copilului, obiectiv al multor state europene de a asigura monitorizarea şi evaluarea tuturor investiţiilor destinate copilului şi separarea acestora de resursele financiare pentru adulţi.

Partidul Social Democrat

Nu oferă o evaluare a impactului guvernării PSD (2017-2019) în viaţa copiilor.

În domeniul educaţiei, măsurile generale nu urmăresc creşterea alocării bugetare la 6% din PIB (conform Legii educaţiei naţionale) şi nu sunt însoţite de obiective specifice, termene de realizare ori previziuni cu privire la rezultatele ori impactul lor asupra educaţiei copiilor.

Pro România

Programul conţine, cu puţine excepţii, obiective generale, al căror impact e greu de măsurat şi nu se raportează specific la problemele actuale din educaţie şi sănătate.

Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

Partidul Mişcarea Populară

Necunoaşterea cauzelor sociale, economice şi financiare ale lipsei calităţii şi echităţii în educaţia preuniversitară, care, în viziunea PMP, s-ar explica prin tolerarea copiatului, chiulului şi indisciplinei în şcoli.

Nu există măsuri pentru îngrijirea gravidei, mamei şi nou-născutului şi nici pentru îngrijirea şi educaţia timpurie a copiilor, educaţia preşcolară şi ciclul primar.

Uniunea Democrată Maghiară din România

Programul politic nu integrează, într-un capitol separat, problematica drepturilor copilului, nu este rezultatul unor consultări cu copiii, iar asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

Nu include creşterea investiţiilor în domeniul sănătăţii şi educaţiei pentru copii şi nici refacerea sistemului de medicină şcolară.

CE PROPUNE PLATFORMA www.voteazapentrucopii.ro ?

Pune la dispoziţia viitorilor alegători români care vor participa la scrutinul din 11 decembrie 2016, informaţii despre programele partidelor politice din perspectiva interesului manifestat faţă de drepturile copilului la protecţie socială, educaţie de calitate şi sănătate, oferind şi posibilitatea de a evalua cu note de la 1 la 10 calitatea acestor angajamente politice.

De asemenea, Salvaţi Copiii invită vizitatorii platformei să completeze sondajul de opinie cu privire la implicarea partidelor politice în respectarea drepturilor copiilor în ultimii 4 ani. Rezultatele acestui sondaj vor fi transmise noilor aleşi în Parlamentul României, iar Salvaţi Copiii va solicita periodic senatorilor şi deputaţilor respectarea angajamentelor lor din campania electorală.

PROBLEME GRAVE CU CARE SE CONFRUNTĂ COPIII ŞI PĂRINŢII LOR ŞI PE CARE VIITORII PARLAMENTARII AR TREBUI SĂ LE IA ÎN CONSIDERARE

1.200.000 de copii (35,8%) se aflau, în 2019, în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar ca urmare a actualei criză sanitară, previziunile la nivel european şi global indică o creştere cu procente între 5 şi 15 la sută.

Doar 1 copil din 1000 de copii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială ajunge la performanţe de top în lectură şi exprimare.

275.000 de copii cu vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală, iar abandonul şcolar înregistrează anual cifra de 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

41% dintre elevii români din sistemul educaţional se plasează în aria analfabetismului funcţional, iar 46,6% şi, respectiv, 43,9% nu pot rezolva calcule matematice simple, iar cunoştinţele lor limitate despre societate, viaţă şi lumea fizică devin un obstacol în pregătirea lor profesională elementară.

Mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând ţara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile aproape dublă (6,2 la mie) faţă de media de 3,5 la mie.

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România unde, în 2019, s-au înregistrat 700 de naşteri la minore sub 15 ani şi 16.831 de naşteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.

Aproximativ 550 de comune mici (47%) cu mai puţin de 2.000 de locuitori şi 200 dintre comunele mari (18%) cu 5.000 de locuitori sau mai mulţi nu au servicii publice de asistenţă socială.

În timpul pandemiei, 36% dintre familii dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare, fiind direct afectaţi peste 500.000 de copii.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate următoarele informaţii actualizate privind exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, după cum urmează:

1. Persoanele care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare din străinătate, pe baza unui act de identitate, dintre cele prevăzute la art. 83 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate şi pe baza unui document care atestă reşedinţa în străinătate, dintre cele prevăzute în anexa la Ordinul Ministrului Afacerilor Externe nr. 1627/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

Aceste prevederi se aplică şi membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, în original, în copie sau în format electronic, după caz.

Alegătorul cu reşedinţa în străinătate care deţine un document ce atestă reşedinţa în străinătate, al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie 2020, îşi poate exercita dreptul de vot conform regulilor mai sus menţionate.

În cazul în care prevederile legislaţiei statului care a emis documentul ce atestă reşedinţa sunt mai favorabile, acestea se aplică cu prioritate.

Până cel mai târziu cu 48 de ore înaintea primei zile a votării, Ministerul Afacerilor Externe întocmeşte şi aduce la cunoştinţă publică lista documentelor ce atestă reşedinţa în străinătate ale căror termene de valabilitate au expirat anterior datei de 1 martie 2020 şi care sunt considerate valabile de statul emitent.
Atenţie!

Condiţia domiciliului sau a reşedinţei în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reşedinţa în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de alegători care se prezintă la vot la secţiile de votare din străinătate:

a) candidaţilor, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;

b) personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;

c) militarilor, poliţiştilor şi personalului civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţii din străinătate.

Important!

Potrivit art. 1 din Decizia nr. 35/2020 a Biroului Electoral Central (BEC), alegătorul care deţine un act de identitate dintre cele prevăzute de lege, al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie 2020, îşi poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 în baza acestuia.

2. Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care a optat să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă şi pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară trebuie să expedieze plicul exterior conţinând opţiunile de vot pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, mai precis data de 3 decembrie 2020, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

În cazul în care alegătorul apreciază că plicul conţinând opţiunile de vot nu va ajunge la timp în ţară, are posibilitatea de a-l depune la orice operator de curierat sau îl poate transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular, după caz, pe cheltuiala sa.

De asemenea, plicul exterior sigilat poate fi depus şi personal de către alegător la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular, după caz.

Biroul Electoral Central a modificat vineri decizia din 27 octombrie privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, făcând precizări în cazul alegătorilor aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu.

Potrivit BEC, cetăţeanul cu drept de vot aflat în carantină la domiciliu, în locaţia declarată ori într-un spaţiu special desemnat de către autorităţile competente, poate vota prin intermediul urnei speciale dacă depune o cerere şi copia deciziei de carantină emisă de direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti.
Cetăţeanul cu drept de vot aflat în izolare la domiciliu, în locaţia declarată ori într-un spaţiu special desemnat de către autorităţile competente, poate vota prin intermediul urnei speciale dacă depune o cerere în acest sens şi copia unuia dintre următoarele documente:
* biletul de externare din unitatea sanitară care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare;
* decizia de izolare emisă de direcţia de sănătate publică judeţeană/ a municipiului Bucureşti;
* rezultatul testării COVID-19 RT-PCR (pozitiv) din ultimele 14 zile.
Cetăţenii cu drept de vot aflaţi în aceste situaţii, cărora nu li s-au eliberat actele în cauză, pot transmite, prin orice mijloace, birourilor electorale de circumscripţie sau oficiilor electorale, după caz, cereri privind emiterea documentelor necesare exercitării votului prin intermediul urnei speciale.
Birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale asigură transmiterea, de îndată, către direcţiile de sănătate publică judeţeană/ a municipiului Bucureşti, a listei persoanelor care au transmis cereri, în vederea luării măsurilor necesare pentru emiterea urgentă a documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, precizează BEC.
În cazul alegătorilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse, prin intermediul oricărei persoane, la biroul electoral de circumscripţie sau la oficiul electoral, între data intrării în vigoare a acestei decizii şi 4 decembrie. Cererile şi documentele primite de biroul electoral de circumscripţie sau oficiul electoral, după caz, sunt transmise prin intermediul instituţiei prefectului, până cel mai târziu în data de 6 decembrie, ora 10,00, biroului electoral al secţiei de votare celei mai apropiate de imobilul la care s-a solicitat deplasarea urnei speciale.
BEC mai arată că cetăţenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la urne din cauză de boală sau invaliditate pot transmite, prin mijloace electronice, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, cererile de vot prin intermediul urnei speciale şi copiile actelor solicitate până cel mai târziu în data de 4 decembrie. Cererile şi documentele primite de biroul electoral de circumscripţie sau oficiul electoral, după caz, sunt imprimate de către acesta şi sunt transmise prin intermediul instituţiei prefectului, până cel mai târziu în data de 6 decembrie, ora 10,00, biroului electoral al secţiei de votare celei mai apropiate de imobilul la care s-a solicitat deplasarea urnei speciale.

Sursa www.agerpres.ro