Din partea Coaliţiei PSD-ALDE va candida oricine îl poate invinge pe actualul preşedinte Klaus Iohannis, iar asta înseamnă că poate fi chiar şi un candidat comun.

Liderul PSD, Liviu Dragnea a declarat recent că “Iau în calcul varianta ca din partea alianţei PSD-ALDE să candideze candidatul cu cele mai mari şanse pentru ca Iohannis să nu mai lovească România încă cinci ani de zile. Ăsta este principalul criteriu care pentru mine, personal, este cel mai important.”

Candidatul PSD-ALDE va fi anunţat după europarlamentare.

“Analizăm în continuare care este cea mai bună soluţie, în aşa fel încât să avem cea mai bună şansă de a-l învinge pe Klaus Iohannis.” a precizat pentru www.arenamedia.ro liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “În cadrul coaliţiei avem discuţii, ne înţelegem şi putem să luăm anumite decizii în mod comun. În ceea ce priveşte o candidatură comună fără doar şi poate ne vom pune la aceeaşi masă, vom sta şi vom analiza, vom face sondaje şi pe baza studiilor sociologice, a analizelor noastre proprii, ale analiştilor politici, o să luăm o hotărâre. Însă această decizie, cel mai probabil, va avea loc după alegerile europarlamentare.”

În schimb, la europarlamentarele din mai, cele două partide, PSD şi ALDE au decis să meragă pe liste separate.

Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a adoptat miercuri, 27 februarie, lista candidaţilor pentru alegerile pentru Parlamentul European ce vor avea loc în luna mai a acestui an.

Primii 10 candidaţi din lista propusă de ALDE pentru alegerile europene, în ordinea în care se vor regăsi pe liste, sunt următorii:

1. Norica Nicolai (foto), parlamentar european din partea ALDE;

2. Daniel Barbu, profesor universitar doctor, fost preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente şi fost ministru al Culturii;

3. Renate Weber, parlamentar european din partea ALDE;

4. Ovidiu Silaghi, fost ministru al Transporturilor şi fost parlamentar european;

5. Varujan Vosganian, vicepreşedinte ALDE, deputat şi fost ministru;

6. Andrei Gerea, vicepreşedinte ALDE, chestorul Camerei Deputaţilor şi fost ministru al Energiei;

7. Radu Silaghi Dumitrescu, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj;

8. Deputat Eusebiu Pistru, preşedintele organizaţiei ALDE Arad;

9. Horia Victor Toma, fost parlamentar şi fost primar al municipiului Ploieşti;

10. Tudor - Tim Ionescu, vicepreşedinte al organizaţiei de tineret a ALDE, consilier general al Municipiului Bucureşti.

Până la locul 33 se regăsesc preşedinţi de filiale judeţene şi reprezentanţi ai organizaţiilor ALDE. În cadrul listei, există o repartiţie echilibrată între regiunile geografice, în aşa fel încât toţi alegătorii ALDE să aibă convingerea că votează o listă care le va reprezenta interesele în viitorul Parlament European.

În ceea ce priveşte criteriile care au stat la baza stabilirii listei de candidaţi, acestea au fost: expertiza pe un domeniu/CV profesional; experienţa politică/CV politic; proiectul politic propus pentru Parlamentul European în legislatura 2019-2024; cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană etc.); abilităţi de comunicare şi negociere; meritul organizaţional/rezultatele alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016; candidaturi asumate la alegerile locale şi parlamentare din anul 2016; notorietate/încredere (sondaj); experienţă în relaţiile internaţionale; reprezentarea regiunilor.

Departamentul de comunicare ALDE

Darius Vâlcov, consilierul premierul şi "eminenţa cenuşie" din spatele programului de guvernare PSD, a declarat luni seară, în cadrul unei emisiuni televizate că "este o minciună totală" afirmaţia conform căreia fondurile private de pensii au cele mai mari randamente din România. Vâlcov a susţinut că fondurile de pensii private au randamente la jumătate faţă de titlurile de stat şi că banii deponenţilor s-au devalorizat.

“Nu există nicio discuţie, nicio evaluare la nivelul coaliţiei, în care să se vorbească despre suspendarea contribuţiilor sau desfiinţarea Pilonului II, aşa cum au interpretat anumite surse din mass-media. Este exclus sî modificăm ceva la Pilonul II fără a exista o consultare. Nu vrem să periclităm Pilonul II de pensii care a fost înfiinţat de guvernarea Tăriceanu.” a precizat liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “ALDE este susţinătorul Pilonului 2 de pensii şi nu s-a pus niciun moment problema eliminării lui. Dacă se va discuta despre acest subiect în coaliţie, noi ne vom prezenta punctul de vedere.”

Reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor au explicat reprezentanţilor Ministerului Finanţelor că o taxă pe activele bancare nu are cum să ajungă la obiectivele declarate şi că prima opţiune este renunţarea la ea, iar a doua, limitarea efectelor, a afirmat, joi, preşedintele executiv al Asociaţiei Romăne a Băncilor, Florin Dănescu.

El a afirmat, în cadrul evenimentului Oxygen Events, că orice taxare înseamnă o creşterea a preţului. O scădere a preţului s-ar putea obţine prin creşterea cantităţii, respectiv intermedierea financiară.

MFP şi ARB au avut miercuri o discuţie, dar acesta a fost la nivel de principii, urmând ca în perioada următoare să se ajungă la chestiuni concrete.

El a menţionat că discuţia a fost purtată la nivel de principii şi că nu s-a discutat despre active are ar putea fi exceptate de la taxare.

Miercuri, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a menţionat că statul ar putea renunţa la taxarea unor active financiare ale băncilor, precum titluri de stat sau finanţările pentru economie.

“OUG 114 se află în acest moment la Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Un lucru este cert şi anume că OUG nu va fi abrogată sub nicio formă, pentru că am văzut tot felul de comentarii şi sugestii cum că Ordonanţa ar putea să fie abrogată. Nu va fi abrogată, dar anumite modificări sigur că se pot face dacă din aceste discuţii şi consultări, pe baza unor analize, rezultă soluţii mai bune.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Vrem să găsim o formulă mai bună, care să protejeze populaţia, dar să fie acceptabilă şi de sistemul bancar. Semnalele primite din partea reprezentanţilor mai multor domenii afectate de această ordonanţă trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, putem să le corectăm în Parlament, fără să schimbăm ideea ordonanţei. Parlamentul are puterea de a aduce modificări acestei OUG astfel încât să o îmbunătăţească. Băncile au rolul lor important pentru economia românească şi susţin o colaborare în care atât populaţia, dar şi sistemul bancar să aibă de câştigat. În locul unei logici de tipul ”ori, ori”, ceea ce propunem noi, cei din ALDE, e o logică de tipul ”şi/şi”. ALDE îşi oferă disponibilitatea de a negocia.”

Senatul discută, luni, Legea lobby-ului iniţiată de Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE. Miniştrii, parlamentarii şi aleşii locali nu au voie să desfăşoare activităţi de lobby pe perioada mandatului, iar onorariul de succes pentru contractele cu statul devine venit la buget, potrivit propunerii.

Termenul de adoptare tacită pentru proiect se împlineşte pe 6 martie, Senatul fiind primul for sesizat, iar decizională este Camera Deputaţilor.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, după întâlnirea cu Coaliţia Română pentru Dezvoltare, că OUG 114 din domeniul fiscal ar putea fi modificată, însă nu va fi abrogată sub nicio formă. Tăriceanu a mai spus că taxa pe activele bancare se poate micşora.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la finalul întrevederii cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltare, că le-a explicat acestora motivele pentru care OUG 114 a fost promovată.

„În ultimele săptămâni, preşedintele ALDE, domnul Tăriceanu, a avut o serie de întâlniri cu cele mai importante companii din domeniul energiei, precum şi reprezentanţii băncilor, în ceea ce priveşte nemulţumirile pe care ei le au faţă de OUG 114. Există o serie de observaţii critice în legatură cu efectele Ordonanţei 114 de ambele părţi.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care a continuat “Din punct de vedere social, Ordonanţa 114 a fost foarte bine primită pentru ca ea a limitat preţul la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Acest preţ ar fi urmat să fie majorat în mod semnificativ de la 1 ianuarie şi din acest punct de vedere ordonanţa a fost o reuşită. În ceea ce priveşte băncile, am încercat prin această ordonanţă să găsim o formulă mai bună, care să protejeze populaţia, dar să fie acceptabilă şi de sistemul bancar. OUG 114 nu a fost făcută pentru a le face viaţa grea băncilor, ci ea a avut scopul de a le face viaţa mai uşoară cât mai multor români. Una dintre problemele semnalate este cea legată de taxa de 2% pe cifra de afaceri a societăţilor din energie. Această taxă, sigur că ar putea să afecteze negativ cifra de afaceri prin diminuarea investiţiilor viitoare, diminuează profitabilitatea, apetitul pentru investiţii noi, pentru retehnologizare, eficientizare. Ceea ce dorim în România este să avem un sector energetic performant, competitiv. Suntem convinşi că acest lucru îl vom putea face. Semnalele primite din partea reprezentanţilor mai multor domenii afectate de această OUG trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, putem să le corectăm în Parlament, fără să schimbăm ideea ordonanţei. Pentru ALDE, OUG 114 este o bază serioasă de discuţii, susceptibilă a fi ameliorată. Nu mergem pe abrogare, ci pe ameliorare. ALDE îşi oferă disponibilitatea de a negocia.”