Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că nu-l va revoca din funcţie pe procurorul general Augustin Lazăr. "Domnul ministru, probabil neavând altă treabă mai bună de făcut, mi-a mai trimis încă o dată documentele pe care le trimisese pentru revocare. În această etapă pot să vă răspund foarte simplu: nu voi revoca pe procurorul general Augustin Lazăr. (...) Procurorul general Lazăr face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulţumit de activitatea domniei sale", a spus Iohannis la Palatul Cotroceni. El a susţinut că cererea de revocare nu respectă rigorile legii.

Liderul ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State (foto dreapta), a comentat “mesajul” lui Iohannis subliniind că “La ora actuală, preşedintele este printre singurii şefi de instituţii care îl mai susţin pe Lazăr. Ceea ce face preşedintele Iohannis este să acorde un cec în alb lui Lazăr, încă unul, dar să şi gireze toate abuzurile şi derapajele procurorilor din subordinea acestuia.”

În opinia sa, preşedintele s-au autopronunţat nereuşind să aducă nici un argument care să justifice această reacţie. “Preşedintele s-a antepronunţat, înainte să citească măcar raportul ministrului Justiţiei. Preşedintele nu a adus nici un argument valid în reactia sa prin care să respingă argumentele conţinute în raportul ministrului Justiţiei. Un preşedinte care veghează la respectarea Constituţiei, nu poate să dea permis de bună purtare unui înalt funcţionar care a încălcat Constituţia, aşa cum CCR a stabilit în repetate rânduri. Într-un stat de drept, în care preşedintele şi-ar fi respectat atribuţiile pe care le are conform Constituţiei, Iohannis ar fi trebuit să se pronunţe cu privire la abuzurile produse de procurorii din subordinea lui Augustin Lazăr şi faţă de care nu a existat nicio evaluare a procurorului general.” a conchis State.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că se petrec în interiorul DNA "abuzuri mai mari decât înainte", el susţinând că procurorii anticorupţie "ameninţă şi iau de piept martorii sau suspecţii", cu avocaţii de faţă.

Dragnea a mai spus că spera că va reuşi destructurarea "statului paralel", despre care a afirmat că nu este condus de Klaus Iohannis, acesta fiind "doar o păpuţă", "un beneficiar".

"Si acuma cred că sunt judecători cărora în continuare le este frică de SRI, în continuare le este frică de DNA, cu toate că nu mai sunt anchetaţi de DNA, ar trebui să fie anchetaţi de secţia specială pe care au încercat şi incearcă în continuare să o blocheze cu disperare", susţine Dragnea care a continuat "Este această grupare de oameni, acuma se pare că cel mai influent în aceasta grupare e Pahonţu, el având deja experienţa trecută când a crescut sub Traian Băsescu".

Liviu Dragnea spune că speranţa ca sistemul de justiţie "să devină unul sănătos" nu poate fi mai devreme de 2024.

El a susţinut că sintagma folosită de Laura Codruţa Kovesi "Noi suntem DNA" s-ar traduce prin "noi suntem deasupra legii".

“Marea majoritate a românilor sunt constienţi că în justiţia din România s-au produs grave abuzuri, cu implicaţii majore în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Aceste abuzuri au avut în principiu două consecinţe majore: o deteriorare a vieţii politice, culminând cu încrederea din ce în ce mai redusă în sistemul democratic şi o acaparare a mediului economic de către oameni şi companii apropiate statului paralel. Lucrurile au luat-o complet razna începând cu anul 2010 şi sistemul nu a dat înapoi nici după schimbarea locatarului de la Cotroceni. “ a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Înalţilor demnitari li se fac în continuare dosare care sunt clar cu intenţie politică astfel încât aceşti oameni să fie plimbaţi pe la DNA ori de câte ori este ceva important în România. Şi noi, şi opinia publică ne-am concentrat pe cazuri cunoscute ale unor persoane publice, care au trecut sau trec prin acest gen de încercări, dar ei sunt şi reprezintă un număr infim în comparaţie cu miile de români care au fost victimele unităţilor de elită ale DNA. Pe ei, cei mulţi, cine îi apără? E o întrebare legitimă pe care trebuie să şi-o pună nu numai oamenii politici care sunt decidenţi, ci şi fiecare român de rând. Pe mai departe ce e de făcut? Închidem ochii şi ne prefacem că aceste abuzuri nu există? Se va schimba ceva dacă le negăm existenţa? Evident că nu!”.

În opinia sa, “România trebuie să înceapă să se uite mai mult înainte şi mai puţin înapoi. Trebuie să fie luate măsurile care pot face ca abuzurile să nu mai fie posibile, pentru ca justiţia să devină accesibilă oricui, iar nedreptăţile să fie pe cât posibil îndreptate. Acest lucru îl putem face noi, pentru că datorăm asta miilor de familii pe care sistemul le-a abuzat.”

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), parte a coaliţiei de guvernare, a fost şi în anul 2018 un partenerul loial al social-democraţilor, susţinând demersurile PSD atât în Parlament, cât şi în Guvern.

"Vreau să ştiţi că aveţi în ALDE un partener corect, loial, cu care trebuie să ne propunem nu numai orizontul 2020, ci trebuie să mergem mai departe. Aşa cum am discutat nu o dată în ultima perioadă cu colegul meu, Liviu (n.r. Liviu Dragnea, preşedintele PSD), orizontul nostru trebuie să fie 2024, pentru că avem multe lucruri de făcut împreună şi, dacă nu vom face noi aceste lucruri, cine o să le facă? Cred că această întrebare nu mai merită răspuns pentru că vedem cine reprezintă astăzi Opoziţia în România", afirmat preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, pe 17 decembrie, la şedinţa Consiliului Naţional al PSD.

La nivel guvernamental, singurul ministru ALDE schimbat, a fost cel al Economiei, Toma Petcu, care s-a retras din motive de sănătate. Locul său a fost luat, pe 29 ianuarie, de deputatul Anton Anton.

În plan parlamentar, PSD şi ALDE au reuşit să treacă, în Senat şi Camera Deputaţilor, legile pe care şi le-au propus, însă de multe ori acestea au revenit în Parlament, fie la cererea şefului statului, fie în urma deciziilor Curţii Constituţionale. În cazul Legii off-shore şi al Fondului Suveran de Investiţii, negocierile dintre ALDE şi PSD au fost mai anevoioase, însă, în cele din urmă, cele două partide au ajuns la o înţelegere.

*ALDE a fost alături de social-democraţi şi la mitingul organizat în Piaţa Victoriei în 9 iunie. Tăriceanu anunţa înaintea manifestaţiei că partidul pe care îl conduce va fi reprezentat de aproximativ 22.000 de persoane. Liderul ALDE a rostit şi un discurs în faţa protestatarilor, susţinând că în România există "o democraţie controlată", "statul paralel" fiind omniprezent în politică, în economie, în mass-media şi în justiţie.

De altfel, tema "statului paralel" a fost o constantă în discursul lui Călin Popescu Tăriceanu pe parcursul anului.

Potrivit acestuia, majoritatea românilor este conştientă că în justiţia din România "s-au produs grave abuzuri" cu implicaţii majore în viaţa politică, economică şi socială a ţării. Tăriceanu a adăugat că "abuzurile" au avut drept consecinţă deteriorarea vieţii politice şi acapararea mediului economic de către oameni şi companii "apropiate statului paralel".

Pe 24 octombrie, ALDE a avansat o propunere de acord al partidelor parlamentare cu privire la independenţa justiţiei şi statul de drept. Principalele prevederi vizau retragerea din funcţiile ocupate în sistemul judiciar de cei care în perioada 2009-2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Se propunea, de asemenea, ca ministrul Justiţiei să fie o persoană independentă politic, iar legislaţia din domeniu să includă recomandările Comisiei de la Veneţia.

În document se cerea "desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia".

O altă prevedere se referă la înfiinţarea unei "comisii independente pentru adevăr şi reconciliere" cu specialişti de reputaţie internaţională care să investigheze, "în afara oricăror interese partizane" cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele produse şi să facă propuneri "pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora".

Tăriceanu susţinea, la acea vreme, că acordul propus de ALDE partidelor parlamentare este "unul dintre ultimele trenuri" în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a preşedinţiei Consiliului UE pentru că "în condiţiile războiului politic total, România nu este pregătită să preia acest mandat".

Un alt pact naţional a fost propus de deputatul ALDE Varujan Vosganian. Parlamentarul se pronunţa pentru punerea în aplicare a unor proiecte importante pentru generaţiile următoare.

Nici una dintre cele două propuneri nu a avut niciun ecou în rândul vreunui partid.

*În primăvara acestui an, Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă şi în care procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului. Judecarea apelului făcut de DNA a fost amânată pentru 21 ianuarie.

Pe de altă parte, DNA a cerut Senatului, pe 7 noiembrie, încuviinţarea începerii urmării penale pentru Tăriceanu într-un alt dosar. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă. Solicitarea se află încă la Comisia juridică din Senat pentru raport, care va fi repartizat de Biroul permanent pe ordinea de zi a plenului în prima sesiune din anul 2019.

*Încă din 2018, ALDE şi-a construit strategia pentru alegerile europarlamentare din mai 2019 şi prezidenţiale de la sfârşitul aceluiaşi an.

Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că prezidenţialele pot fi câştigate de PSD şi ALDE împreună.

"Cred că împreună (n.r. PSD şi ALDE) putem să câştigăm alegerile prezidenţiale şi să îl învingem pe Iohannis", a declarat Tăriceanu la Consiliul Naţional al PSD din 17 decembrie. Cu câteva săptămâni înainte, el afirma că nu exclude posibilitatea de a candida pentru funcţia de preşedinte al Românei la viitoarele alegeri.

"Ideea de candidatură nu îmi este una străină, nu o refuz de plano (...), dar e mult prea devreme acum să luăm această decizie şi probabil că în preajma alegerilor pentru Parlamentul European, aşa consider eu, ar fi momentul în care o decizie trebuie luată", a afirmat Tăriceanu care a subliniat însă că, în alegeri, "forţa PSD e un factor major (...) hotărâtor".

Pentru alegerile europarlamentarele din mai 2019, candidaturile ALDE pentru Parlamentul European vor fi depuse, după cum a spus liderul partidului, cel mai probabil la începutul anului viitor, deocamdată fiind stabilite criteriile pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească: experienţa politică, experienţa pe un anumit domeniu, cunoaşterea obligatorie a unei limbi de circulaţie internaţională, relaţiile la nivel politic fie în familia ALDE, fie în plan internaţional. "Fiecare dintre aceste criterii vor fi însoţite de un anumit punctaj în baza căruia vom putea să facem o evaluare mult mai obiectivă a candidaturilor pentru Parlamentul European", spunea Tăriceanu la sfârşitul lunii august.

Ulterior, în noiembrie, preşedintele ALDE a anunţat la Poiana Braşov, la finalul evenimentul "Cariera politică a femeilor ALDE", că le va susţine pe Renate Weber şi Norica Nicolai pentru locurile 1 şi 3 pe listele pentru alegerile europarlamentar. "Ne-am propus să obţinem peste 15% şi şase membri în Parlamentul European", a spus liderul formaţiunii.

Potrivit acestuia, obiectivul formaţiunii pe care o conduce este să devină al doilea partid din România după alegerile locale şi parlamentare din 2020.

* În 2018, numărul deputaţilor şi senatorilor a crescut ALDE datorită fenomenului migraţiei parlamentare. Senatorul Scarlat Iriza a demisionat din ALDE pe 10 iulie şi a devenit independent, iar în rândurile partidului s-au înscris în acest an senatorii Daniel Zamfir, Marius Nicoară şi Ion Popa - de la PNL şi Dorin Bădulescu - de la PMP. De asemenea, deputaţii Daniel Olteanu, demisionar din PNL, a trecut la ALDE şi Ion Tabugan - de la PMP la ALDE.

De asemenea, europarlamentarul Renate Weber a anunţat, pe 31 august, că a decis să se alăture oficial ALDE, pentru că acest partid "se fundamentează pe principii liberale autentice".

Sursa www.agerpres.ro

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a adresat premierului Viorica Dăncilă şi preşedinţilor celor două Camere o scrisoare deschisă în care îi somează să prezinte urgent în dezbatere publică proiectul de buget pe 2019 şi să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea legii bugetului de stat pe anul acesta. El susţine că este inadmisibil ca România să înceapă anul 2019 fără un buget aprobat, fără o prognoză clară de venituri şi cheltuieli bugetare şi fără o bază legală care să fundamenteze cheltuirea banilor publici. Ca urmare a acestui fapt principala lovitură o resimt companiile care nu ştiu la ce noi taxe şi impozite să se mai aştepte care pot apărea în proiectul legii bugetului de stat pentru 2019 şi nu-şi pot construi planurile de afaceri pentru acest an, consideră liderul PNL.

“Demersul lui Ludovic Orban este unul profund politicianist, care nu are niciun fel de acoperire. La început de an, cei din PNL continuă pe linia manipulării şi a dezinformării.” susţine preşedintele interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State (foto primul din stânga) care a mai declarat pentru www.arenamedia.ro “În privinţa bugetului, acesta este în analiza finală a Guvernului, urmând să fie prezentat în perioada următoare. Trebuie precizat faptul că nu e pentru prima dată când România intră într-un nou an fără a avea un buget adoptat. Există fonduri necesare pentru ca instituţiile să funcţioneze până la adoptarea noului buget. În privinţa bugetului pe 2019, acesta ar trebui în mod normal să cuprindă şi legea pensiilor, cea adoptată de Parlament şi blocată de către opoziţia PNL – USR prin contestarea la CCR. Ne dorim ca noua lege a pensiilor să fie implementată din acest an, dar pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să fie inclusă în buget. Ce au făcut cei din opoziţie nu a fost decât să blocheze acest parcurs. “

Într-o declaraţie de presă susţinută vineri, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la lipsa proiectului de buget pe 2019 susţinând că “Asta este o problemă gravă. În decembrie am pus această întrebare: unde este proiectul de buget? PSD a guvernat în tot acest timp, PSD a avut toate condiţiile şi trebuia să vină conform legii în vigoare până pe 15 noiembrie cu proiect de lege de buget. Nu există la momentul acesta nici un proiect de buget. Ba dimporivă, se ocupă de schimbat şefi de la ANAF şi din alte poziţii. Probabil există probleme cu bugetul. Aceste lucruri trebuie să le explice de urgenţă PSD şi să vină cu un proiect de buget. Ar fi de dorit să se facă toţi paşii pentrru a avea cât se poate de repede bugetul pe 2019.”

Liderul interimar al ALDE Călăraşi, Laurenţiu State a declarat pentru www.arenamedia.ro că lipsa proiectului de buget nu îngreunează desfăşurarea activităţilor instituţiilor reamintind că şi în 2017, bugetul a fost adoptat în luna februarie din cauza “piedicilor” puse Guvernului de preşedintele Iohannis. “Bugetul pentru 2019 va fi un buget prin care ne propunem pe de o parte să investim în proiecte mari de infrastructură pentru a dezvolta România iar pe de altă parte să redistribuim creşterea economică, prin creşterea salariilor şi pensiilor. Domnul preşedinte Iohannis se va opune oricărui buget care asigură creştere economică, pentru că dacă guvernarea PSD-ALDE continuă să ofere rezultate pentru români, el ştie că va pierde alegerile prezidenţiale. Politica blocajului făcută de Iohannis nu va avea succes. Iohannis se înscrie, cu succes, în propaganda antiguvernamentală a PNL-ului. Preşedintele se alătură lui Orban în criticarea Guvernului. Lipsa proiectului de buget nu înseamnă că instituţiile nu functionează. În 2017, a fost adoptat bugetul în luna februarie, atunci când Iohannis a pus piedici Guvernului.” a spus State care a continuat “În privinţa bugetului, acesta este în analiza finală a Guvernului, urmând să fie prezentat în perioada următoare. Trebuie precizat faptul că nu e pentru prima dată când România intră într-un nou an fără a avea un buget adoptat. Există fonduri necesare pentru ca instituţiile să funcţioneze până la adoptarea noului buget.”

În opinia sa, bugetul pe anul care tocmai a început trebuie să cuprindă şi legea pensiilor, blocată însă la CCR de opoziţie. “În privinţa bugetului pe 2019, acesta ar trebui în mod normal să cuprindă şi legea pensiilor, cea adoptată de Parlament şi blocată de către opoziţia PNL – USR prin contestarea la CCR. Ne dorim ca noua lege a pensiilor să fie implementată din acest an, dar pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să fie inclusă în buget. Ce au făcut cei din opoziţie nu a fost decât să blocheze acest parcurs.” a conchis Laurenţiu State, preşedinte interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, nu exclude o candidatură a sa la prezidenţiale. Dragnea a spus ca nu respinge „nicio variantă”, dar să fie un candidat comun al alianţei PSD-ALDE. „Intenţionez să ajungem într-un timp rezonabil – şi eu, şi domnul Tăriceanu, şi cele două partide – la concluzia că trebuie să fie un candidat unic şi după momentul acela vom şi stabili cine are cele mai mari şanse. Nu resping nicio variantă, nu resping varianta nici cu mine, nici cu domnul Tăriceanu, nici cu altcineva. Cine vom constata că are cele mai mari şanse, pentru ca domnia lui Iohannis trebuie să înceteze. Înca cinci ani cu Iohannis înseamnă dezastru pentru România”, a spus Dragnea, la Antena 3.

„Până la alegerile prezidenţiale mai avem suficient timp pentru a analiza şi a vedea care este cea mai bună variantă pentru a candida. Avem suficientă experienţă politică pentru ca la momentul potrivit să luâm decizia optimă. Este necesar ca înainte de toate să ne concentrăm mai mult pe subiecte care ţin de agenda cetăţeanului.” e de părere liderul interimar al ALDE Călăraşi, Laurenţiu State (foto mijloc) care a mai declarat pentru www.arenamedia.ro că “Înainte de a vorbi de nume trebuie să discutăm de o serie de aspecte ce ţin de viitorul preşedinte al României. După părerea mea, România are nevoie de un preşedinte capabil să îi unească pe români, nu să-i dezbine. România are nevoie de un preşedinte care să ţină cu românii şi să promoveze drepturile şi libertăţile cetăţenilor, nu interesele statului paralel. România are nevoie de un preşedinte care să susţină interesele ţării printre partenerii externi. Cu siguranţă, domnul Călin Popescu Tăriceanu ar fi un preşedinte mai bun ca domnul Klaus Iohannis şi cu mult mai bun ca Traian Băsescu. Însă, cred totuşi că e prea devreme să vorbim despre o candidatură oficială. Sunt lucruri care vor fi discutate în următoarele luni.”