Imediat după şedinta Comitetului Executiv, premierul şi presedintele PSD au anunţat că în următoarea sedinţă de guvern va fi înfiinţat un fond de investiţii de 10 miliarde de euro! Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat la finalul şedinţei Comitetului Executiv că Fondul de investiţii pentru administraţiile locale va fi înfiinţat printr-o Ordonanţă care va fi adoptată în următoarea şedinţă de Guvern.

“Suntem cu această discuţie în faza incipientă. Încă nu avem cunoştinţă faţă de modul în care va arăta această propunere de înfiinţare a fondului. Aşteptăm să vedem care va fi forma ordonanţei de urgenţă pe care Guvernul o va propune pentru înfiinţarea fondului de investiţii.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care a continuat “La ora actuală, România are nevoie de proiecte şi de fonduri pentru a se dezvolta. În acest sens, tot ceea ce poate contribui la apariţia de proiecte de dezvoltare trebuie să fie încurajat. Constatăm că sunt foarte multe unităţi administrativ-teritoriale care dispun de foarte mulţi bani, dar întotdeauna vor să primească bani şi de la buget. Există în acelaşi timp localităţi care nu au aceleaşi posibilităţi de a-şi asigura veniturile necesare în vederea dezvoltării lor, cu toate că nevoile, evident, există şi atunci vrem să dăm posibilitatea şi acelor localităţi care nu au posibilitatea de a se autofinanţa să aibă acces la o finanţare. Sigur, această finanţare poate să fie gândită complementar, pe lângă fondurile europene să existe şi o finanţare din partea bugetului, din partea bugetului consolidat în aşa fel încât să-şi poată atinge obiectivele de dezvoltare şi proiectele pe care doresc să le realizeze.”

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a mai menţionat că este vorba despre 10 miliarde de euro care vor veni "din România". El a spus ca proiectul va fi "finalizat azi-mâine", iar în prima şedinţă de Guvern va fi adoptată o Ordonanţă privind înfiinţarea acestui fond de investiţii. Dragnea nu a vrut să dea detalii despre acest fond de investiţii, spunând că după adoptarea OUG Ministerul Finanţelor va explica acest proiect.

Pe 7 decembrie, la Bucureşti, în Sala Rapsodia a Hotelului Intercontinental a avut loc sesiunea de comunicări „Agenda Viitorului”, proiect multianual organizat de de Institutul de Studii Liberale în coperare cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, având ca obiectiv central elaborarea şi dezvoltarea unei viziuni privind viitorul României. La acest eveniment a participat şi liderul interimar ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State. „Prima temă abordată în cadrul primei sesiuni de dezbateri s-a referit la Consecinţele modificărilor climatice şi a fost susţinută de preşedintele Societăţii Meteorologice Române, Sandu Ion, viceprim – ministrul, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, deputatul ALDE, Andrei Gerea, fost ministru al Energiei şi Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City. Discuţiile au fost extrem de intresante şi au abordat o gamă largă de probleme începând cu reciclarea gunoiului menajer, colectarea selectivî a gunoiului, calitatea apei, protejarea apelor, încălzirea globală, cu consecinţe nebănuite şi asupra ţării noastre în perioada viitoare. S-a vorbit de asemenea de tipirile de energie neconvenţionale, de utilitatea perdelor forestire care să fie plantate pe marginea drumurilor sau de investiile majore care s-au făcut în Olanda pentru construirea de piste pentru biciclişti sau în alte ţări europene pentru construirea şi utilizarea automobilelor electrice. Consider că a fost o acţiune fructuoasă în care s-au tras multe semnale de alarmă pe chestiuni care ne interesează” a declarat pentru www.arenamedia.ro Laurenţiu State care a mai adăugat „La nivel local, regional sau global se pot observa o serie de factori care generează vulnerabilităţi dar şi oportunităţi. Aceste schimbări sunt provocate în mare măsură de globalizarea sistemului economic, de dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnologiei, de mobilitatea populaţiei, precum şi de accesul tot mai rapid la informaţie şi cunoaştere. Din acest punct de vedere, spuneau interlocutorii noştri, România se confruntă cu o problemă majoră privind finanţarea actului de cercetare, în acest moment ca şi inexistent din pricina resurselor financiare precare alocate.”

State a mai susţinut că, în acest sens, se impune cu celeritate „identificarea unor strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung precum şi racordarea societăţii la noile realităţi.”

În cadrul aceleiaşi acţiuni au mai avut loc dezbateri privind Mediul internaţional de cooperare şi securitate, Provocările şi oportunităţile societăţii digitale şi Mobilitatea urbană, oportunităţi şi provocări.

Pentru 2018, proiectul „Agenda Viitorului” îşi propune să continue în acelasşi mod construirea unei viziuni pentru România anului 2030, introducând o componentă europeană. Proiectul va culmina cu organizarea unei conferinţe internaţionale de nivel înalt pentru a adapta noile realităţi ale României la dinamica politicilor Uniunii Europene, susţin iniţiatorii acţiunii.

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaţilor, atrage atenţia că demersul primarilor din Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca de a constitui Alianţa Vestului este unul "periculos şi nedrept", iar justificarea potrivit căreia dezvoltarea acestei zone ar fi încetinită din cauza Bucureştiului este o "ipocrizie". Deputatul ALDE susţine că, în condiţiile în care, la momentul prezentării proiectului de buget pe 2018, execuţia bugetară arăta că Transilvania a primit 85% din fondurile destinate investiţiilor în infrastructură, iar Moldova 0,2%, ar fi firesc ca majoritatea fondurilor europene din exerciţiul financiar următor să ajungă în regiunile vitregite. În plus, subliniază Daniel Olteanu, Transilvania este beneficiarul net al taxelor şi impozitelor plătite de moldoveni, care susţin investiţiile în infrastructura din Vestul ţării, precum şi a forţei de muncă din Moldova, care migrează şi sprijină creşterea economică a Vestului.

În cadrul unei declaraţii în plenul Parlamentului, deputatul ALDE a arătat că angajarea forţată a bugetului de stat, în următorii ani, pentru proiecte de infrastructură care trec din nou Moldova în plan secundar este un "demers antinaţionalist". Daniel Olteanu propune, în schimb, o Alianţă pentru Modernizarea României, ai cărei membri să promoveze, în primul râƒnd, alocarea echilibrată de fonduri, de la nivel central, destinate infrastructurii, o alocare care să nu adâncească discriminarea şi decalajul de dezvoltare între regiuni, aşa cum demonstrează acum raportul 85% pentru Transilvania - 0,2% pentru Moldova. Deputatul vasluian susţine că obligaţia Guvernului actual şi a celor viitoare este de a repara nedreptatea făcută Moldovei, singura regiune care are zero km de autostradă în execuţie.

"Ca vasluian, privesc cu înţelegere iniţiativa primarilor din Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca de a constitui Alianţa Vestului. În condiţiile în care, în Anul Centenarului, distanţa rutieră între Alba Iulia şi Budapesta se parcurge mai rapid decât distanţa dintre Bârlad şi Alba Iulia, deşi oraşul meu natal e mai aproape de capitala Marii Uniri decât Budapesta, înţeleg motivaţia unor primari români de a fi mai aproape de Capitala Ungariei decât de Vaslui. Înţeleg, dar nu o accept. Ceea ce nu accept este, şi poate folosesc un termen prea dur, ipocrizia argumentaţiei pentru constituirea Alianţei Vestului. O argumentaţie care se învârte în jurul justificării: "Nu ne putem dezvolta din cauza Bucureştiului, Bucureştiul ne văduveşte de investiţii în infrastructură".

Vă prezint, din nou, această situaţie extrasă din datele prezentate anul trecut, la momentul dezbaterilor legate de legea bugetului pe 2018. Conform acestor date oficiale, 85,2% din fondurile Ministerului Transporturilor destinate investiţiilor în infrastructură au fost cheltuite în 2017 în Transilvania, 12,2% în Bucureşti, 1,8% în Ţara Românească (fără Bucureşti), şi 0,2% în Moldova.

Aş vrea să vă întreb unde este sabotajul, atunci când Transilvania primeşte 85% din fondurile destinate investiţiilor în infrastructură, iar Moldova 0,2%? Ce vă doriţi, stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, cumva ca Moldova să primească mai puţin de 0,2%? Ce vă doriţi mai mult decât această stare de fapt, în care taxele şi impozitele plătite de Moldova susţin investiţiile în infrastructura din Transilvania, în care forţa de muncă din Moldova migrează şi susţine creşterea economică a Vestului, în care companiile din Moldova fac autostrăzi în Cluj şi Timiş, nu în Moldova?", a declarat Daniel Olteanu. Deputatul ALDE a avut un mesaj şi pentru iniţiatorii Alianţei Vestului, cărora le-a transmis că rezultatele pe care le-au lăsat, din postura de guvernanţi, la nivelul marii infrastructuri din Moldova, sunt unele ruşinoase, ca ale tuturor guvernărilor. În aceste condiţii, subliniază Olteanu, moldovenii sunt primii care trebuie să primească susţinere de la nivel central, pentru ca toate proiectele din zonă, legate de construcţia drumurilor de mare viteză, să intre în implementare.

"Acest demers (al Alianţei Vestului - nota red.) nu este doar periculos şi nedrept, este şi antinaţional. După 20 de ani în care a aşteptat un kilometru de autostradă, Moldovei i se spune că trebuie să mai aştepte, pentru că este mai puternic lobby-ul Alianţei Vestului pentru exerciţiul financiar european care urmează. Este un mesaj foarte, foarte periculos. După 1000 kilometri de autostradă, a venit, stimaţi colegi, şi timpul Moldovei. A forţa angajarea bugetului în următorii zece ani tot pe proiecte de infrastructură care să treacă Moldova în plan secundar este un demers antinaţional.

Vreau să se înţeleagă foarte bine: sunt pentru continuarea tuturor proiectelor începute în Transilvania, dar sunt, în acelaşi timp, şi pentru intrarea în implementare a proiectelor de autostradă ale Moldovei: şi Iaşi - Tg. Mureş, şi Bacău - Braşov, şi Siret - Bucureşti, şi Tişiţa - Albiţa. Proiecte care riscă să rămână pe hârtie, dacă e să analizăm propunerile acestei Alianţe a Vestului.

Stimaţi reprezentanţi ai Alianţei Vestului, aţi guvernat ani întregi şi aţi lăsat aceleaşi rezultate în Moldova ca toate guvernele: zero km de autostradă inauguraţi, zero km de autostradă în execuţie. Este inadmisibil pentru un lider politic aflat într-o funcţie de decizie în Guvern să uite că există o singură Românie, nu doar a celor de la Cluj, ci şi a celor din Vaslui. Mi-aş fi dorit ca această Alianţă să se numească nu a Vestului, ci Alianţa pentru Modernizarea României. Pentru că, într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat la nivel central până acum cu alocările de fonduri destinate infrastructurii a fost o discriminare.

Oricât de strâmb am judeca, 85% pentru Transilvania şi 0,2% pentru Moldova este profund incorect, profund nedrept. Iar acest guvern şi guvernele viitoare au o singură datorie: să repare greşelile trecutului, şi le includ aici, stimaţi colegi din Alianţa Vestului, şi pe cele din perioada 2008-2012, ale Guvernării Boc. România este a tuturor, nu se împarte între moldoveni care doar contribuie pentru autostrăzi, şi transilvăneni care sunt, de departe, cei mai mari beneficiari.", a susţinut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaţilor.

Guvernul s-a reunit joi în şedinţă însă nu a adoptat proiectul de buget pentru 2019. Ministrul de finanţe a subliniat că acest proiect trebuie dezbătut pentru a nu exista neclarităţi, dar nu a putut preciza dacă bugetul va fi adoptat până la 1 ianuarie 2019. Teodorovici a precizat că această decizie s-a luat ca urmare a şedinţei CSAT, care a fost suspendată de preşedintele Klaus Iohannis. El a explicat că în lipsa avizului CSAT nu se poate adopta bugetul.

“Discuţiile privind forma finală a bugetului sunt încă în desfăşurare, acestea începând înca de luni. Ele vor continua până când vom vedea proiectul bugetului în toate aspectele, în toate dimensiunile sale. După ce ne vom face o idee mai precisă, mai clară, mai exactă, despre principalele prevederi bugetare vom ajunge şi la forma finală.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State (foto mijloc) care a continuat “Vrem să avem o discuţie cu ministrul finanţelor să vedem care este filosofia lui, cum este bugetul gândit, căror scopuri răspunde, care sunt principalele obiective pe care le urmăreşte bugetul. Bugetul urmează să fie prezentat în perioada următoare, însă după ce vor avea loc toate discuţiile în cadrul coaliţiei şi cu instituţiile implicate. În acest moment există un impas la CSAT, acolo unde sunt din nou disensiuni cu privire la bugetul serviciilor. Sper că nu va trebui să trecem din nou prin acelaşi scenariu de la rectificarea din toamnă, atunci cand preşedintele s-a opus avizării rectificării, invocând bugetele serviciilor. Preşedintele nu trebuie să transforme bugetul României într-un subiect al bătăliei sale politice cu majoritatea parlamentară.”

State a mai adăugat că ALDE se pronunţă pentru un proiect de buget 2019 care să surprindă exact priorităţile care vor fi stabilite în cadrul alianţei de guvernare. “În ceea ce ne priveşte pe noi, cei din ALDE, am convenit - şi e firesc acest lucru - ca bugetul să nu pornească de la un calcul mai degrabă strict financiar sau contabil, ci de la priorităţile pe care le stabilim. Aceste priorităţi, în opţiunea noastră, se referă, în principal, la eforturile pe care Guvernul şi administraţia trebuie să le facă pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii sau pe alte proiecte din domenii strategice cum ar fi energia.” a completat preşedinte ALDE Călăraşi.

Legat de o posibilă amânare a aprobării bugetului în 2019, State a precizat “La ora actuală se fac foarte multe speculaţii, multe dintre ele plecate din zona opoziţiei şi a mass-media care o susţine. Nu s-a stabilit nimic cu privire la amânarea bugetului până anul viitor, ministrul de Finante a spus doar că vor avea loc discuţii în perioada următoare, iar bugetul va intra cel mai curând în dezbaterea parlamentară. În privinţa speculaţiilor referitoare la susţinerea parlamentară, acestea nu sunt decât intoxicări ale reprezentanţilor Opoziţiei şi nimic altceva. Majoritatea este solidă, iar acest lucru se va dovedi şi la voturile care vor urma.”

Bugetul de stat pentru 2019 depăşeşte pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei, Produsul Intern Brut fiind estimat la 1.022 miliarde de lei, iar anul viitor va fi unul al investiţiilor, afirmă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. "Facem istorie. Avem circa 1.022 miliarde PIB estimat pentru anul viitor. Trebuie să fie un buget bine dezbătut pentru a arăta de unde vin banii, unde se duc, mai ales pe zona de investiţii. Mizăm pe o creştere economică de 5,5%. Vrem să mergem pe un deficit mult mai scăzut decât în 2018. Este o obligaţie pe care o asumăm faţă de Comisia Europeană, faţă de structurile internaţionale", a afirmat ministrul Finanţelor marţi seara, la Antena 3.

Moţiunea de cenzură intitulată "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, ruşinea României!", iniţiată de PNL, USR şi PMP, a fost depusă, vineri, la Parlament. Documentul este semnat de 163 de parlamentari. Birourile permanente reunite urmează să stabilească procedura dezbaterii.

“Socotelile pentru moţiunea de cenzură sunt foarte simple: dacă Opoziţia are voturile necesare, atunci ea va trece, dacă nu cei din Opoziţie se vor face din nou de râs. Însă, în cazul actualei Opoziţii, moţiunea este mai degrabă un joc de imagine.” a declarat pentru www.arenamedia.ro, liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai adăugat “Liderii partidelor de opoziţie se străduiesc să depună moţiune de cenzură împotriva Guvernului de aproape două luni de zile. Adevăratul motiv pentru care nu au depus moţiunea de cenzură este că nu au majoritate pentru a trece un asemenea proiect. Dovada cea mai clară în privinţa lipsei de susţinere a moţiunii este şi numărul de semnături care s-au strâns: 163! Aceştia au nevoie pentru a trece moţiunea de 233 de voturi. Aşadar, de unde iau restul de aproape 70 de voturi? Totodată, modul în care au decurs negocierile pentru moţiunea de cenzură arată amatorismul acestor partide. Mai mult, arată faptul că nu au niciun proiect, nicio viziune, nicio strategie pentru guvernare. Cei din Opoziţie vor să dea jos un guvern, însă nu sunt capabili să răspundă unor întrebări fireşti: vor să guverneze sau nu vor să guverneze? Cine e premierul, cine sunt miniştrii, care e majoritatea, care e programul de guvernare? La aceste întrebări nici PNL, nici USR şi nici PMP nu au vreun răspuns.”

Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc. Pentru adoptarea ei este nevoie de votul a 233 de parlamentari. Votul este secret, cu bile.

"Guvernul marionetă al penalului Liviu Dragnea trebuie să plece azi! Aceasta nu este o cerere a Opoziţiei, ci o urgenţă naţională! Grupul infracţional organizat, condus de Liviu Dragnea, care s-a instalat la conducerea României, a slăbit statul, ca să şi-l supună, într-un moment în care avem nevoie de fim puternici, azi mai mult ca oricând. Afirmăm cu putere şi cu toată responsabilitatea că este periculos pentru interesele naţionale ca ţara să rămână pe mâna acestui grup infracţional organizat, care distruge statul de drept şi dinamitează stabilitatea politică şi economică a României, într-un moment de instabilitate internaţională. Cei care vor încerca să-l salveze, din nou, pe Liviu Dragnea, împotriva României, vor purta pe umeri o răspundere istorică. Pentru că alegerea pe care o veţi face azi, doamnelor şi domnilor din PSD, ALDE şi UDMR, este între Liviu Dragnea şi România", se arată, printre altele, în textul moţiunii de cenzură.

Parlamentarii Opoziţiei îi reproşează premierului Viorica Dăncilă că toate angajamentele din programul de guvernare au fost amânate după această dată 2021.

Opoziţia mai acuză "schingiuirea sistemului de justiţie, care dă mari dureri de cap liderilor PSD".

Semnatarii moţiunii fac în final un apel către colegii din Parlament: "Votul favorabil pentru moţiunea de cenzură nu este un vot pentru iniţiatori şi nici un vot pe culori politice! Este un vot pentru România, pentru salvarea ţării din ghearele hoţilor şi ale incompetenţilor, care o storc de resurse şi care sărăcesc populaţia. Daţi dovadă că vă doriţi ca minciuna şi impostura să nu mai aibă ce căuta în politica românească! Dovediţi că vreţi ca anul viitor România să fie reprezentată în Consiliul UE de un guvern şi de miniştri de care să nu ne ruşinăm, iar ţara să fie scăpată de o prăbuşire economică previzibilă!".

Plenul Parlamentului European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care solicită admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Rezoluţia a fost aprobată cu 514 de voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri. “Parlamentul European reconfirmă îndeplinirea în totalitate a condiţiilor de aderare la Schengen de către ţara noastră. În toate privinţele, România a dovedit că este pregătită să adere la Spaţiul Schengen. Din păcate, votul în acest caz este unul strict politic şi în funcţie de interesele fiecărui stat.” e de părere liderul interimar al organizaţiei judeţene ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care a mai adăugat “Inevitabil există îndoiala că acest apel reînnoit, în termenii în care a fost formulat, va fi auzit şi implementat. Lipsa de consens la nivelul Consiliului UE cu privire la această temă afectează negativ o decizie în privinţa României, dar, din păcate, pune în pericol şi credibilitatea UE şi erodează continuu sprijinul cetăţenilor pentru politicile comune ale Uniunii.”

Rezoluţia adoptată marţi se bazează pe un raport realizat de europarlamentarul bulgar Serghei Stanişev (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), în care el aduce critici Consiliului UE pentru că nu a permis aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

El a mai afirmat că sunt "nedrepte" încercările de a cupla extinderea Schengen prin aderarea României şi Bulgariei de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene pentru monitorizarea progreselor celor două ţări în lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.