Sâmbătă a avut loc, după cum titrează presa internaţională, un protest masiv împotriva guvernului francez şi a preşedintelui Macron la care au participat, conform Le Figaro, 282.000 de manifestanţi. Un protest împotriva guvernului nu reprezintă o noutate, însă în urma manifestaţiilor de sâmbătă forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestaţii mişcării, dar şi la forţă. Rezultatul? Potrivit ministrului de Interne, peste 100 de persoane au fost rănite, dintre care cinci grav, la diferite puncte de blocaj. Tot potrivit ministrului de Interne, 52 de persoane au fost reţinute, dintre care 38 se află în arest preventiv, iar acesta este un bilanţ provizoriu. Din păcate s-a produs şi o tragedie, o persoană pierzându-şi viaţa.

Nu am sesizat să se discute cu interes în România despre aceste violenţe, despre modul în care acţionează jandarmii francezi împotriva unor manifestanţi. "Ne gazează, dar noi suntem paşnici, nicio vitrină nu a fost spartă. Nu vrem decât să ne exprimăm ideile", a declarat una dintre protestatare, o declaraţie care este trecută cu vederea de propaganda antiguvernamentală din România.

În luna august, deontologii şi analiştii propagandei acuzau intervenţia jandarmilor din Bucureşti, spunând că nicăieri în lume nu se intervine cu gaze lacrimogene şi forţă împotriva unor manifestanţi care spuneau că sunt paşnici. Politicienii opoziţiei, în frunte cu USR şi PNL, acuzau instituţia Jandarmeriei pentru modul în care şi-a făcut treaba. Populismul acestora a făcut ca o acţiune a jandarmilor să fie prezentată în Europa ca fiind un atac nemotivat împotriva cetăţenilor.

Iată că azi vedem cum acţionează jandarmii francezi în cazul unei manifestaţii mult mai mari decât cea de la Bucureşti. Ce au de zis acum cei din opoziţie, marii deontologi care acuzau jandarmii români? Vor face sesizări la ONU, vor merge să ceară o rezoluţie împotriva Franţei? Aştept cu interes să văd cum vor cere europarlamentarii PNL, care au votat împotriva României, precum şi Dacian Cioloş şi reprezentanţii USR, demisia lui Emmanuel Macron şi a guvernului francez după violenţele de sâmbătă.

Aştept ca Monica Macovei, Siegfried Mureşan şi ceilalţi trădători ai intereselor României, care au votat rezoluţia împotriva ţării noastre, să acţioneze la fel şi în cazul altor state. Sau ei sunt mânaţi doar de interesele politice interne?

Parlamentul European a adoptat marţi, în plenul de la Strasbourg, rezoluţia privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenţia "violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018". Vor cere mult stimabilii europarlamentari condamnarea Franţei pentru violenţele de sâmbătă? Vor ieşi Franz Timmermans sau Jean Claude Juncker să condamne ce s-a întâmplat în Franţa? Va ieşi vreun eurodeputat german, poate chiar favoritul doamnei Merkel, Manfred Weber, să apere poporul francez de instituţiile statului, aşa cum a făcut în cazul României? Sau vom asista la o nouă indiferenţă din partea liderilor politici din Uniunea Europeană şi la aplicarea dublului standard atunci când vine vorba de state din Vestul Europei?

Aştept cu interes sesizarea Comisiei LIBE din Parlamentul European, dacă ea va exista, precum şi posibile consecinţe la nivel european după aceste evenimente. Dacă vrem o Uniune Europeană armonizată, în care toţi membrii săi sunt trataţi în mod egal, atunci nu este posibil ca violenţele din Franţa să nu fie condamnate.

Deputat Andrei Gerea,

vicepreşedinte ALDE

sursa foto www.proarges.ro

Deputatul Andrei Gerea şi senatorul Ion Popa, ambii de la ALDE, au înregistrat, pe 2 noiembrie, la Senat, un proiect de lege privind parteneriatul civil care reglementează uniunea între persoanele de acelasi sex şi nu face o referire explicită la interzicerea sau permisiunea ca persoanele de acelasi sex să adopte copii.

Propunerea legislativă a fost depusă pe 2 noiembrie, la cinci zile după ce un proiect legat de parteneriatul civil, iniţiat de Florin Manole deputat PSD şi deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, a fost înregistrat tot la Senat. Proiectul din urmă este semnat doar aleşi de la PNL, UDMR, USR, nu şi de ALDE.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai a precizat că proiectul ALDE nu este asumat de coaliţia de guvernare. „Dar este foarte bine le dezbatem”, a arătat aceasta.

“Realităţile societăţii româneşti depăşesc conceptele clasice referitoare la familia tradiţională şi este nevoie de o adaptare la noile coordonate. Din ce în ce mai multe persoane nu doresc să-şi oficializeze căsătoria, în timp ce altele doresc acest lucru, dar nu sub forma căsătoriei, fără să ne referim în mod exclusiv la persoane de acelaşi sex. Fiecare persoană are dreptul şi libertatea să-şi organizeze viaţa intimă şi personală aşa cum doreşte şi în acest sens a apărut necesitatea discutării acestui proiect al parteneriatului civil.” a declarat liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a mai adăugat “Există din ce în ce mai multe situaţii şi forme ale vieţii de cuplu provenite din modificările structurii sociale a societăţii româneşti în ansamblul ei, care nu sunt prevăzute de cadrul legal actual şi al căror consecinţe duc la un vid legislativ pentru persoanele vizate. Tendinţa nu este locală, ci europeană şi se observă cu uşurinţă astfel de subiecte deja prevăzute şi reglementate de lege în alte ţări. În acest context, parteneriatul civil reprezintă un pas înainte pentru reglementarea unor situaţii şi realităţi nereglementate prin legislaţia actuală în materie. Această lege nu face altceva decât să satisfacă nevoile societăţii actuale şi nu face referire la instituţia adopţiei întrucât aceasta este reglementată prin Legea 287/2009, unde se prevede modalitatea legală prin care două persoane pot adopta. Prezenta lege se completează cu prevederile Codului Civil, astfel cum este stipulat în cuprinsul legii, făcându-se menţiuni cu privire la derogările de la Codul Civil.”

Biroul permanent al Senatului, care se reuneşte luni, ar putea avea pe ordinea de zi şi solicitarea de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită presupus a fi săvârşită de preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, formulată de Parchetul General, la sesizarea DNA.

Solicitarea a ajuns joi la Senat.

După prezentarea solicitării în Biroul permanent, aceasta va fi înaintată Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere ce va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă cererea de urmărire penală.

DNA susţine că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat miercuri că Guvernul nu a efectuat nicio plată în contul licenţelor Microsoft în timpul mandatului său de premier. "Este ciudat faptul că, la peste 10 ani de la terminarea mandatului şi la 3 ani după prima vehiculare a numelui meu în acest dosar, se reia această temă pe care o consider o reacţie în plus faţă de atitudinea mea de combatere a abuzurilor şi exceselor din justiţie. Demersurile mele, în mod evident, deranjează pe cei care au acaparat în mod ilegitim puterea în statul român. Având în vedere dosarul de mărturie mincinoasă în care am fost achitat, pare că din nou asistăm la un alt produs Fabrica DNA de dosare", spunea Tăriceanu.

“Discuţiile care au loc în acest moment se învârt în jurul informaţiilor apărute în mass-media şi în jurul precizărilor făcute de DNA. Nu cunoaştem conţinutul dosarului şi nu ştim ce acuzaţii sunt făcute de procurorii DNA.” susţin liderii ALDE care continuă “Ceea ce constatăm este că DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare, se dau informaţii false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Acest fenomen este a fost brevetat de DNA ca fiind telejustiţie şi vedem că el revine în forţă în aceste zile. Se demonstrează şi în cazul de faţă că procurorii vor ca justiţia să fie făcută la televizor. Tehnica de a scurge informaţiile către presă, de a se crea o percepţie defavorabilă este una pe care procurorii DNA au folosit-o şi în trecut.Referitor la faptul că dosarul are 72 de volume, e posibil ca şi în acest caz cantitatea să conteze mai mult decât calitatea, adică ne aşteptăm ca dosarul să fie subţire şi să se bazeze pe „există suspiciuni rezonabile”, “sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”.

În perioada guvernării Tăriceanu au fost emise patru hotărâri de guvern. Prima Hotărâre 199 din 27 februarie stabileşte că obligaţiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la ministerul Comunicaţiilor. A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicaţiei competenţa de a semna un act adiţional la contract care făcea inventarul licenţelor folosite în administraţie. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicaţiilor şi care se regăseşte în hotărârea de guvern.

România la ora aceea era într-o situaţie de ilegalitate şi această situaţie ne crea probleme pentru că s-au primit mai multe scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004.

A treia Hotărâre adoptată este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, faţă de hotărârea anterioară, funcţionarii au constat că preţul licenţelor nu conţinea TVA, asta era legislaţia. Trebuia şi TVA plătit pentru că asta era legislaţia. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licenţe şi TVA.

Ultima Hotărâre este HG 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicaţiilor competenţa de a semna actul adiţional nr. 4 pentru licenţele folosite în anii 2007 şi 2008, aproximativ 63.000 de licenţe.

De asemenea, trebuie menţionat că în toată perioada mandatului guvernului Tăriceanu pentru aceste licenţe nu s-a plătit nici o sumă.

Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu a declarat luni seară că partidul pe care îl conduce are şanse să obţină un scor de 15% la alegerile europarlamentare de anul viitor, menţionând că după acestea va decide dacă va candida pentru funcţia de preşedinte al României.

"Eu cred că la alegerile pentru Parlamentul European putem obţine un scor de 15% şi să avem cinci-şase europarlamentari. (...) Ambiţia noastră este să depăşim în final PNL, să arătăm să suntem singurul partid autentic liberal", a declarat Călin Popescu-Tăriceanu la TVR 1.

Acesta a subliniat că nici el şi nici ALDE nu au intenţia de a rupe coaliţia de guvernare, ci vor să ducă la bun-sfârşit programul asumat alături de PSD, însă doreşte ca partidul său să aibă propria identitate.

"Avem dreptul la o proprie identitate, e ceva normal. (...) Mai spun încă o dată: nu există din partea ALDE niciun fel de intenţie de a rupe coaliţia, nu avem un alt proiect politic. (...) Avem un mandat pe care l-am primit de la alegători (...), ne-am asumat alianţa cu PSD (...) şi eu cred că aşa este corect, să mergem până la capăt în această formulă", a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a menţionat că nu exclude posibilitatea de a candida pentru funcţia de preşedinte al Românei la viitoarele alegeri prezidenţiale.

"Am mai spus, ideea de candidatură nu îmi este una străină, nu o refuz de plano (...), dar e mult prea devreme acum să luăm această decizie şi probabil că în preajma alegerilor pentru Parlamentul European, aşa consider eu, ar fi momentul în care o decizie trebuie luată", a afirmat Tăriceanu.

El apreciază că ar putea obţine un scor chiar mai bun decât partidul pe care îl conduce, fiind poziţionat mai bine decât acesta în sondaje, dar consideră că dacă ar avea în spate "forţa PSD", atunci şansele de reuşită ar creşte considerabil. "Forţa PSD e un factor major, un factor hotărâtor", a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.

Presedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că nu a discutat în coaliţie raportul MCV, anunţând şi că va trimit colegilor din ALDE european o scrisoare în care să-şi exprime dezamăgirea faţă de conţinutul rezoluţiei adoptate de PE.

“Această rezoluţie analizează dintr-o perspectivă eminamente politică o serie de evenimente fără a exista o informare echilibrat, fără a exista o singură menţiune la poziţia oficială a autorităţilor române, fie că este vorba de guvern, fie că este vorba de parlament, iar acest lucru este cu totul şi cu totul nefiresc. Este un document total dezechilibrat, este subiectiv, care ne dezamăgeşte profund. Nu toţi membrii grupului ALDE au votat în favoarea rezoluţiei.” a declarat liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Între timp am primit informaţii din cadrul grupului ALDE şi aceste informaţii ne întăresc convingerea că foarte mulţi din cei care au votat nu ştiau despre ce e vorba în realitate. Sunt colegi de bună credinţă care au început să îşi pună întrebări serioase în legătură cu formulele care par să reprezinte o critică la adresa României în ceea ce priveşte statul de drept.”

Proiectul de lege privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a intrat, miercuri, la votul final în Camera Deputaţilor, cu propunere de respingere. Deputatii ALDE au votat, în plen, în acestui proiect care a fost retrimis  la comisiile de specialitate.

“E limpede ca alegerile din două tururi de scrutin oferă şanse mai mari candidaţilor de a avea reprezentativitate. Cel care ajunge primar într-un singur tur nu are destule voturi ca să vorbească în numele unei majorităţi consistente. Acesta este motivul pentru care noi credem că trebuie să ne întoarcem la formula cu două tururi. Am constat că în ultimele cicluri electorale, că votul într-un singur tur garantează mandatele marii majorităţi a primarilor, peste 80% păstrându-şi funcţiile; chiar dacă ar fi existat o majoritate a populaţiei care şi-ar fi dorit o schimbare.” susţin reprezentanţii ALDE.

“Referitor la posibilitatea apariţiei unor tensiuni între ALDE şi PSD pe tema alegerilor locale în doua tururi, trebuie precizat ca ALDE este partener de guvernare al PSD, care are propriile obiective şi proiecte politice. În primul rând, asta nu înseamnă că avem divergenţe cu colegii din PSD, în cadrul coaliţiei sau că dorim să rupem coaliţia. În programul de guvernare nu am avut nicio precizare referitoare la aceasta temă, rămânând la îndemâna fiecărui grup parlamentar” au mai precizat cei de la ALDE.

Liderul deputatilor PSD, Daniel Suciu, a spus după vot că social-democraţii nu susţin proiectul. „Vă batem la locale de nu vă vedeţi. Nu mai bine vă găsiţi oameni buni să ne bateţi indiferent de alegeri?”, le-a transmis Suciu celor din opoziţie, principalii susţinători ai revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel că proiectul a fost retrimis pentru dezbatere la comisiile de specialitate, urmând ca legea să revină la vot final în plen.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.