Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,33% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat - 23,16%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS - 21,34%%, potrivit datelor parţiale furnizate, marţi, de Biroul Electoral Central.

Pe locurile următoare se situează: Pro România - 6,80%, UDMR - 6,09%, PMP - 5,67%.

Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,11% din voturi, candidaţii independenţi Peter Costea - 1,45%, George Nicolae Simion - 1,24% şi Gregoriana Carmen Tudoran - 1,10%, UNPR - 0,60%, Partidul Prodemo - 0,60%, PRU - 0,55%, Partidul Socialist Român - 0,44%, Partidul Social Democrat Independent - 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale - 0,23%.

Până marţi, la ora 10,30, au fost centralizate 6.790.432 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.

Următoarele rezultate vor fi anunţate la ora 15,00.

Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,35% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat - 23,16%, iar Alianţa 2020 USR PLUS - 21,24%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni seara, de Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central a centralizat, până la ora 19,30, un număr de 6.197.239 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.

Pe locurile următoare se situează: Pro România - 6,77%, UDMR - 6,19%, PMP - 5,64%.

Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,13% din voturi, candidaţii independenţi Peter Costea - 1,47%, George Nicolae Simion - 1,23% şi Gregoriana Carmen Tudoran - 1,11%, UNPR - 0,59%, PRU - 0,54%, Partidul Socialist Român - 0,44%, Partidul Social Democrat Independent - 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale - 0,23%.

Următoarele rezultate vor fi anunţate marţi, la ora 11,00.

PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,95% din opţiunile alegătorilor, PSD - 23,44%, iar potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC).

Pe locurile următoare se situează: Pro România - 6,74%, UDMR - 6,62%, PMP - 5,42%.

Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,21%, candidaţii independenţi Peter Costea - 1,59%, George Nicolae Simion - 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran - 1,12%, UNPR - 0,56%, PRU - 0,53%, Partidul Socialist Român - 0,45%, Partidul Social Democrat Independent - 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale - 0,22%.

Biroul Electoral Central a centralizat până la ora 14,27 - 4.113.238 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.

La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.

Următoarele rezultate vor fi anunţate la ora 17,00.

Fostul viceprimar al municipiului Călăraşi, Virgil Dumbravă a declarat pentru www.arenamedia.ro că în timpul mandatelor sale, Şcoala Carol I a fost în două rânduri reabilitată însă în opinia sa, aceste lucrări s-ar fi efectuat fără să existe o expertiză tehnică serioasă. „Din câte ştiu eu, Şcooala Carol I, fosta şcoală generală 1, a trecut prin mai multe reabilitări, după 2005. Dacă nu mă înşel prin 2005 sau 2006 au avut loc primele lucrări în acest sens. Supă 2012, şcoala a fost pentru a doua oară reabilitată. Chiar mi-a plăcut cum arăta, lucrările fiind efectuate de o firmă din Călăraşi. Observ acum că imobilul se degradează.” a declarat Dumbravă care a mai adăugat „Când s-a luat decizia reabilitării, nu cred că a existat o expertiză serioasă. A existat „ceva” în acest sens dar se pare că a fost insuficient. Oricum s-au dat mulţi bani pe ea. În baza acestei expertize erau precizate clar lucrările ce urmau a fi realizate. Nimeni din Primărie nu-şi putea da cu părerea în legătură cu lucrările ce trebuiau efectuate.”

Clădire de patrimoniu, şcoala Carol I s-a aflat şi în atenţia ministrului Culturii, Daniel Breaz, aflat la Călăraşi, la invitaţia conducerii PSD Călăraşi, la mijlocul lunii aprilie. „Unul dintre rolurile Ministerului Culturii este acela de a proteja clădirile de patrimoniu care pot fi aduse la un nivel optim de funcţionare. Am văzut cu regret o clădire care se degradează şi nu se fac demersuri pentru a se intervenI. Ca să fiu foarte clar, Ministerul Culturii e cel care acordă consultanţă. Prin Ordonanţa 76, Ministerul Culturii poate să finanţeze proiecte depuse de autorităţile locale pentru restaurarea acestor clădiri. Avem bani inclusiv de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Deci, practic ar fi două surse de finanţare de unde se pot atrage bani pentru a accesa fondurile necsare pentru ca această clădire să fie protejată.” spunea atunci Breaz care în opinia sa, autorităţile locale se fac responsabile de situaţia creată “Eu aici văd dezinteres din partea primarului. Nu cred că Primăria Călăraşi nu ar fi putut să intervină până acum, măcar pentru realizarea SF-ului. Am văzut acoperişul degradat, cărămizi picate… Îi solicit primarului să vină în cel mai scurt timp cu un SF la Ministerul Culturii şi-l asigur că Guvernul României va finanţa reabilitarea acestei clădiri astfel încât să nu mai reprezinte un pericol pentru copii şi să redevină reprezentativă pentru Călăraşi mulţi ani de-acum încolo.”