Unul din liderii PLUS, Dragoş Pîslaru, ales europarlamentar în urma alegerilor din 26 mai a făcut „afaceri” şi cu Primăria municipiului Călăraşi. Şi a luat bani „frumoşi”, circa 50 de mii de lei.

Pe 28 ianuarie 2015, societatea GEA Strategy&Consulting SA, administrată de Dragoş Pîslaru a încheiat cu Primăria condusă de liberalul Dan Drăgulin contractul cu nr. 4351, având ca obiect elaborarea documentaţiei „Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Călăraşi pentru perioada 2014-2020”. Preţul serviciilor prestate a fost de 49.972 lei (TVA inclus).

Documentaţia urma “să prefigureze reperele de dezvoltare a comunităţii prin instrumentele de finanţare naţionale şi structural în perioada de programare 2014-2020 (ex. punctual: pentru cereri de finanţare în cadrul POR 2014-2020)”.

Iniţial lucrarea trebuia să fie gata în maxim 6 luni însă prin Actul Adiţional 1 / 17.07.2015, „durata întocmirii documentaţiei s-a prelungit până la data de 30.09.2015”. A existat şi un al doilea Act Adiţional încheiat pe 18.09.2015 în cadrul căreia se stipula că „„durata întocmirii documentaţiei se prelungeşte până la data de 30.11.2015”. Opt zile mai târziu, mai exact pe 8 decembrie 2012, Dragoş Pîslaru devenea consilier de stat pe probleme economice în cadrul cancelariei prim - ministrului Dacian Cioloş, funcţie pe care a ocupat-o până pe 18 aprilie 2016. Imedia, Pîslaru a fost „promovat” în funcţia de ministru al municii, „responsabilitate” de care s-a îngrijit până pe 4 ianuarie 2017.

Dar cine este Dragoş Pîslaru

Nicolae Dragoş Pîslaru este un politician PLUS care a fost ministru în cabinetul lui Dacian Cioloş ocupând portofoliul Muncii. Dragoş Pîslaru are un background curios fiind asociat cu mai mulți membrii marcanți atât din Partidul Social Democrat cât și din Partidul Național Liberal. El a făcut mai multe afaceri cu statul prin firma de consultanță GEA Strategy & Consulting.

Politicianul a încasat bani inclusiv de la administrațiile din Slatina și Teleorman, fiefurile liderilor PSD Darius Vâlcov și Liviu Dragnea. Nicolae Dragos Pîslaru este membru al asociației Grupul de Economie Aplicată cu sediul în apartamentul său. El a fost asociat, acționar sau administrator al mai multor firme.

Nicolae Dragos Pîslaru si vechii politicieni

Liviu Voinea, fostul ministru al Bugetului din cabinetul lui Victor Ponta este membru al asociației lui Pislaru. Voinea a fost și asociat la principala firmă de consultanță a lui Pîslaru, GEA Strategy & Consulting. Acolo s-a aflat pe lista asociaților și Daniel Dăianu, fost consilier de stat al aceluiași Victor Ponta.

În aceiași firmă a fost pentru o perioadă acționar și liberalul Florin Cîțu.

Și-a angajat camarila la stat

Odată cu intrarea în politică, în calitate de tehnocrat Nicolae Dragos Pislaru a trecut la promovarea apropiaților săi în diferite funcții ale aparatului de stat.

Elena Botezatu, asociata sa afaceri a devenit consilier în Guvernul României din Decembrie 2015 până în Aprilie 2016 pentru ca apoi să se mute la Ministerul Muncii condus chiar de Pîslaru.

O altă asociat a sa, Ioana Ivanov a fost din August 2016 expert în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale. Direct din postura de consultant al firmei lui Dragos Pislaru, tânăra a fost numită unul dintre cei cinci experți pe programul SIPOCA 9.

Roland Dumitru Orzan, membru al ONG-ului cu sediul în locuința lui Pislaru a ajuns în 2016 la cabinetul secretarului de stat din Ministerul Muncii. În același timp, Brigita Orzan ajungea consilier la Cancelaria Premierului Dacian Cioloș.

Afaceri cu statul

Afacerile lui Nicolae Dragos Pislaru cu bani publici au fost principala sursă de venit pentru politicianul PLUS-USR. Din 2008 pînă în 2015, firma GEA Strategy&Consulting SA a avut o cifră de afaceri de 41,5 milioane lei. Dragoș Pîslaru a declarat pentru romaniacurata.ro că aproximativ 70% provin din contracte cu statul, adică în jur de 29 milioane lei.

Cele mai imortante contracte sunt cele cu PSD. Firma lui Dragos Pislaru a primit în 2010, 3.709.740 RON de la Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri (Constantin Niță PSD), pentru ”Întărirea capacității instituționale de management a reformei privind îmbunătățirea mediului de afaceri din România”.

Strategia de dezvoltare a lui Dragnea

Pentru 152.000 de lei, Gea Strategy & Consulting a realizat Strategia de dezvoltare durabila a judetului Teleorman 2008-2013. Contractul a fost atribit în 2010, adică la doi ani de când începuse perioada cuprinsă în strategie. Consiliul Județean Bacău condus de social-democratul Dragoș Benea a plătit la rândul său 700.000 de lei pentru firma lui Dragoș Pislaru. Băcăuanii au dat banii tot pentru o strategie de dezvoltare durabilă. Actele s-au semnat tot în 2010 dar strategia moldovenilor a fost mai scumpă comparativ cu strategia lui Dragnea în Teleorman.

Strategia de dezvoltare actualizată a județului Gorj a băgat în buzunarele lui Pîslaru 348.000 de lei. Ion Călinoiu de la PSD era atunci șeful județului.

Asociat cu „regele” corupției

În 2011, Gea Strategy & Consulting a primit 9,3 milioane de lei de la Ministerul Finanțelor Publice pentru „Facilitare de asistență publică”. Firma lui Dragoș Pâslaru a primit banii în asociare cu societatea de avocatură „Boștină și Asociații”. Doru Boștină, asociatul lui Pîslaru în aceast demers este cunoscut pentru implicarea în cele mai mari cazuri de corupție.

În contracte similare, Doru Boștină a intermediat șpăgi de milioane de euro. Reamintim: Dosarul Microsoft în care Boștină a negociat o șpagă de 1,8 milioane de euro pentru ministrul Gabriel Sandu, Dosarul „Gruia Stoica” în care Boștină a cerut 3 milioane pentru a aranja o licitație publică sau Dosarul „Electrica” pentru care Doru Boștină a și fost condamnat la închisoare.

Afaceri cu Darius Vâlcov

În perioada 2009-2014, contracte cu Primăria Municipiului Slatina, judeţul Olt, după cum arată Jurnalul Național. Relaţia a demarat pe vremea când primăria era condusă de Darius Vîlcov. În 2009, firma lui Pîslaru a primit de la primăria lui Vîlcov un contracte 332.312 lei fără TVA. Banii erau pentru servicii de consultanţă în cadrul a două proiecte. În 30 august 2011, firma a primit din nou 110.000 lei fără TVA, pentru servicii de consultanţă în managementul proiectului. Un alt contract încheiat de SC GEA Strategy & Consulting cu Primăria Slatina a fost derulat în 2014 şi a avut valoarea de 4 milioane de lei fără TVA.

Sursa www.lumeapolitica.ro

Răzvan Clondir este unul din membrii Grupului de Iniţiativă Locală PLUS Călăraşi, punând bazele acestei structuri politice la Călăraşi alături de Bogdan Mihai, Gabriel Costea, Luminiţa Bob, Vlad Milotoi şi Cosmin Grozavu (foto). Recent, i-am făcut o vizită la birou lui Răzvan ca să descoperim împreună măcar o parte din „ingredientele” care au stat la baza succesului Alianţei 2020 USR PLUS de la europarlamentarele din 26 mai. Discuţia a fost lungă dar interesantă. Pentru astăzi vă ofer primul episod însă vă asigur că dacă ne veţi urmări, cu certitudine veţi descoperi lucruri absolut interesante.

Răzvan, cum de ţi-a venit ideea să intri în politică?

Ideea e foarte simplă. N-a venit aşa ca într-un act creativ, cum sunt obişnuit. Am fost parte din Platforma România 100, cea care ar fi trebuit să dervină partid înaintea PLUS-ului.

În cadrul acestei platforme încercam să văd dacă suntem mulţi în acest oraş să ne implicăm în programale pe care Platforma România 100 le propunea pentru comunităţi. La fel ca şi acum pentru că Platforma există, se află într-o zonă civică. Mi se părea un loc unde puteam să mă manifest.

Era pentru prima oară când mergeai spre o zonă uşor politizată?

Încă o dată spun. A fost şi este în continuare o platformă civică. N-avea nicio legătură cu politica. Urma să devină, ulterior, partid politic. În ce mă priveşte, n-am mai făcut parte din niciun partid politic. Până acum.

Şi ai intrat în noiembrie anul trecut…

Da, pentru că procesul de selecţie pentru partid s-a făcut natural din membrii Platformei România 100. Evident, toţi împărtăşeau aceleaşi valori, scopuri, idealuri, obiective.

Şi ce s-a întâmplat din noiembrie şi până pe 25 mai?

S-au întâmplat lucruri absolut noi pentru mine, ca şi experienţă.

Le-ai anticipat cumva?

E foarte greu să le anticipezi. Trebuie să ne gândim un pic aşa. Şi în Platforma România 100 şi în PLUS sunt oameni cu care n-ai avut o interacţiune directă. Cum spunea cineva la un moment dat „se petrece pe Facebook, online, pe noile media”. Nu te leagă nimic. N-ai o prietenie de genul poţi valida o persoană pentru că o cunoşti de 5 ani, de 10 ani sau 20. E ok, te bazezi pe el şi mergi mai departe. Ce au pus forţa şi energia asta laolaltă, au fost obiectivele, dorinţa de a trăi normal, dorinţa de a avea lucruri care în altă parte sunt fireşti. Şi atunci am zis ok. Dacă ăsta e scopul şi sunt atâţia oameni care se duc în zona asta şi vor să facă ceva, da. Pentru că mulţi dintre ei sunt foarte realizaţi şi vor să întoarcă „ceva”. Cel puţin asta era ideea din Platforma România 100. Firesc, în noiembrie am fost la constituirea noii formaţiuni politice. Evident, primii care au fost cooptaţi au fost cei validaţi de aceste scopuri, de aceste idealuri.

Câţi aţi fost la început?

Când am început prima prima întâlnire, am fost 4.

Când a început să vină valul?

N-a fost un val. Creşterea n-a fost exponenţială. Totul s-a petrecut firesc, normal, prin discuţii.

Pentru tine a contat şi prezenţa lui Dacian Cioloş în cadrul acestui proiect?

Pentru mine au contat foarte mult obiectivele. Nu persoana, pentru că nu e doar Cioloş în PLUS. Mai e un Vlad Voiculescu, mai e un Dragoş Pâslaru. Sunt foarte mulţi exponenţi. Fiecare are nivelul lui de expertiză, zona lui de pricepere, zona în care a activat şi a demonstrat ce poate să facă.

În perioada campaniei electorale, cum a fost pulsul pe stradă? Cum ţi s-au părut oamenii cu care te-ai întâlnit în municipiu şi în judeţ?

Reacţiile au fost diverse, cum e şi normal. Cel puţin din interacţiunile noastre, nu a existat nici un fel de patimă în relaţia cu noi.

Oamenii n-au fost vehemenţi. Dimpotrivă. E adevărat că cei care erau ataşaţi altor tipuri de valori sau altor partid, au venit şi ne-au zis fel de fel de lucruri dar noi n-am intrat în jocul lor. Pentru că noi aveam un mesaj foarte clar de transmis. N-aveam de ce să polemizăm cu cineva. La un moment dat, am interacţionat cu o persoană cam vehementă care-mi spunea „Tu trebuie să mă convingi de ce trebuie să te votez!” Înţelesesem direcţia în care evoluează şi atunci i-am zis „Domnule, ai deja nişte convingeri pe care ţi le-ai format într-un anumit orizont de timp. Pe mine mă interesează oamenii care ar vrea dar nu ştiu cu cine să voteze. Care sunt uşor indecişi, poate sunt şi bruiaţi de mult zgomot. Care nu mai ştiu ce e bine şi ce e rău! Ar vrea să voteze dar nu ştiu pe cine. Dumneata, dacă ai o opţiune o respectăm şi te încurajăm să mergi la vot, să-ţi votezi opţiunea. Nu să votezi cu noi.”Pe loc, l-am liniştit. A doua zi ne-am întâlnit, ne-am salutat, n-au mai fost probleme. În perioada aceea eram cu cortul în Piaţa Big şi ne întâlneam cu mulţi pensionari în zonă.

Va urma.

Moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Dăncilă trebuie demis; Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot" a fost depusă miercuri şi citită în plenul Parlamentului. Moţiunea a fost semnată de 173 de parlamentari PNL, USR, PMP şi UDMR şi neafiliaţi, iar pentru a fi adoptată este nevoie de 233 de voturi favorabile.

Moţiunea va fi dezbătută şi votată în Parlament marţea viitoare de la ora 14,00, au decis Birourile permanente reunite.

Potrivit deciziei Birourilor, Guvernului i se alocă 60 de minute pentru dezbatere, iar parlamentarii vor avea la dispoziţie 79 de minute, astfel: PSD - 35 minute, PNL - 16 minute, USR - 7, UDMR - 5, Pro Europa - 4, ALDE - 5, PMP - 2, minorităţile naţionale - 3 şi parlamentarii independenţi - 2 minute.

Iată textul integral al Moţiunii

DOCUMENT - MOŢIUNEA DE CENZURĂ: "GUVERNUL DĂNCILĂ TREBUIE DEMIS! FĂRĂ OUG-URI, FĂRĂ PAROLE DE ACCES ŞI FĂRĂ COZI LA VOT!"

Domnule Preşedinte al Senatului,

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnă Prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Duminică, 26 mai 2019, românii au votat într-un mod covârşitor cea mai legitimă moţiune de cenzură împotriva celei mai toxice guvernări din ultimii 30 de ani! În 26 mai, românii au spus un DA categoric pentru o Românie normală şi un NU categoric discursului şi acţiunilor anti-europene şi anti-justiţie ale PSD! Sancţiunea împotriva PSD şi împotriva Guvernului vine direct de la cetăţeni, care au spus răspicat că nu mai vor un guvern incapabil să ducă ţara spre bine şi care are o singură prioritate făţişă - atacurile permanente la adresa justiţiei.

În doi ani şi jumătate, PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele democraţiei româneşti şi ale statului de drept! În 26 mai 2019, PSD a reuşit să ne unească pe toţi, pe cei de acasă şi din străinătate, ca să ne salvăm ţara din mâinile PSD şi am reuşit!

Doamnă Prim-ministru,

Rolul dumneavoastră s-a încheiat! Nu mai aveţi niciun motiv şi niciun rost să mai rămâneţi prim-ministru. Puteţi pleca liniştită acasă, pentru că cetăţenii români v-au luat un bilet doar dus. Plecaţi, dar nu înainte să răspundeţi politic pentru atentatul la drepturile fundamentale pe care, împreună cu Teodor Meleşcanu şi Carmen Dan, l-aţi condus împotriva a milioane de români din diaspora.

Acţiunile dumneavoastră din ziua votului nu trebuie să atragă doar răspunderea politică, adică demiterea din funcţia de prim-ministru, ci şi răspunderea legală! V-am avertizat de mai multe ori că, indiferent cine vă presează şi vă împinge la acţiuni ilegale şi anti-naţionale, cea care va răspunde legal sunteţi dumneavoastră. Atâta vreme cât cetăţeanul de rând răspunde în faţa legii, fără privilegii şi discriminări, şi dumneavoastră trebuie să daţi socoteală pentru fapte premeditate prin care aţi blocat exercitarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor români. Dacă nu aţi putut să-i gazaţi ca la Bucureşti, în 10 august, pe românii care nu vor o ţară condusă de incompetenţi şi de corupţi, atunci v-aţi gândit să-i umiliţi şi să-i batjocoriţi, ţinându-i la cozi interminabile, pentru ca într-un final să nu mai poată vota. Recunoaşteţi astăzi, în faţa românilor, care ar fi fost pentru PSD rezultatul alegerilor din 26 mai dacă toţi românii din diaspora ar fi putut să voteze!

Din păcate, nu vă dezminteţi şi, în loc să vă daţi demisia şi să vă cereţi scuze românilor pentru atentatul la democraţie pe care l-aţi dirijat, aţi considerat de cuviinţă să sfidaţi pe toată lumea şi să-l numiţi în Guvern pe Titus Corlăţean, cel care şi-a bătut joc de cetăţenii români şi care i-a împiedicat să voteze în anul 2014!

Aţi folosit instituţiile statului român împotriva propriilor cetăţeni, mai ales împotriva celor care au spus cu voce tare că s-au săturat de PSD şi de incompetenţii care conduc ţara. "Duba de Topoloveni", "Parola de Târgovişte" sau "Nimicul de Suceava" sunt mărci înregistrate oficial ale PSD şi ele sunt expresia modului în care voi vă raportaţi de 30 de ani la cetăţenii români. Degeaba PSD şi-a schimbat blana de mai multe ori, din FSN în PDSR, PSDR sau PSD, pentru că nu aţi renunţat niciun moment la mentalităţile şi năravurile de dinainte de 1989. Nu ştiţi să guvernaţi decât prin ameninţări, şantaj, violenţe şi teroare, iar contraperformanţele guvernării sunt ascunse în spatele minciunilor, manipulărilor şi falsificării realităţii.

Aţi destabilizat întreaga arhitectură constituţională a statului român, prin destructurarea sistematică a instituţiilor constituţionale, prin slăbirea sistemului de checks and balances, prin subordonare politică pe bază de numiri de incompetenţi şi servili. Mai mult, aţi încercat să destabilizaţi şi subordonaţi justiţia română pentru a vă salva membrii corupţi şi clientela politică, fără a ţine cont de faptul că victimele colaterale au fost cetăţenii români care s-au trezit într-un paradis al infractorilor.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul PSD-ALDE trebuie demis imediat, pentru că vom sta în continuare cu sufletul la gură, ori de câte ori este şedinţă de guvern, iar pe ordinea de zi vor apărea, de nicăieri, noi ordonanţe de urgenţă toxice. Nimeni nu mai are încredere în PSD şi ALDE că nu vor relua atacul la sistemul judiciar şi la adresa legislaţiei penale. Poate că PSD se simte eliberat de Liviu Dragnea, însă noua conducere a partidului-stat este susţinută şi înconjurată de acelaşi grup numeros de inşi cu probleme grave în justiţie, care-şi freacă mâinile de nerăbdare şi abia aşteaptă să scrie ordonanţe de urgenţă în favoarea corupţilor. Cum să mai aibă cineva încredere într-un prim-ministru susţinut de PSD-ALDE, atâta vreme cât şase milioane şi jumătate de români au răspuns cu un DA hotărât la referendum, iar voi vă faceţi că nu vedeţi şi nu înţelegeţi!

Românii v-au spus cu subiect şi predicat că ţara nu vrea amnistie şi graţiere pentru corupţi şi v-au interzis categoric să mai daţi ordonanţe de urgenţă care să distrugă şi ceea ce a mai rămas din sistemul de justiţie din ţară. Trebuie să plecaţi pentru că există riscul major să nu ţineţi cont de votul exprimat de români la referendum în chestiunile care privesc justiţia, aşa cum nu aţi dat doi bani pe opiniile şi recomandările venite de la Comisia de la Veneţia, de la Comisia Europeană şi Parlamentul European, de la partenerii noştri internaţionali, atunci când aţi dat ordonanţe de urgenţă care au afectat grav sistemul judiciar. Ştim că v-aţi propus să izolaţi România şi s-o scoateţi, bucată cu bucată, din Uniunea Europeană, însă cetăţenii v-au oprit la timp şi v-au spus să mergeţi acasă!

Doamnelor şi domnilor,

Această guvernare PSD-ALDE a transformat Radioul şi Televiziunea publice în oficine ale propagandei de partid şi de stat, unde până şi emisiunile despre agricultură deveniseră platforme de preamărire pentru Liviu Dragnea. Jurnalişti ai radioului plătit din impozitele cetăţenilor au devenit DJ-i la mitingurile PSD, în timp ce colegi ai lor erau scoşi forţat de pe post.

Domnilor guvernanţi, aţi făcut din instituţiile media nu slujitori ai poporului, ci slugile dumneavoastră personale, aţi folosit banii publici ca să vă plătiţi lăudători în prime-time la televizor şi ca să închideţi nu doar vocile opoziţiei, ci şi vocea libertăţii şi a raţiunii.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul PSD-ALDE trebuie demis de urgenţă şi pentru abuzul de încredere de care a dat dovadă semnând, pe bandă rulantă, ordonanţe de urgenţă profund neconstituţionale, care fac rău intereselor economice şi sociale ale românilor.

PSD şi-a consemnat în propria istorie autoratul unor ordonanţe toxice, precum Ordonanţa 7/2019, care a creat haos total în sistemul judiciar şi care a generat premisele unei amnistii mascate, în ciuda avertismentelor repetate ale Comisiei de la Veneţia! Tot la presiunile unor persoane din PSD, acest Guvern şi-a pus semnătura pe Ordonanţa 90/2018, ordonanţa care a pus pe picioare Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, adică ghilotina pentru magistraţii care nu salută aplecaţi în faţa liderilor PSD.

Acest Guvern este autorul Ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a lovit la temelia sistemului energetic, care a compromis investiţiile în sectorul comunicaţiilor şi care a scumpit creditele pentru tinerii care voiau să-şi cumpere o locuinţă. Printr-o singură ordonanţă aţi scumpit şi mai tare viaţa românilor, care sunt nevoiţi să plătească facturi mai mari la curent electric, la telefonie sau televiziune prin cablu. Printr-o singură ordonanţă aţi pus România pe picior de război cu Comisia Europeană, aţi vulnerabilizat securitatea aprovizionării cu gaze naturale, aţi distrus producţia de cărbune şi aţi împins România să devină importator net de energie electrică.

Deşi a existat un precedent pozitiv în anul 2015, când, cu susţinerea tuturor partidelor parlamentare, s-a dezbătut şi adoptat pachetul de legi privitor la diferite tipuri de alegeri, aţi preferat să reglementaţi de pe o zi pe alta, prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, schimbarea modului de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene. Aţi evitat dezbaterea parlamentară pe un proiect aşa de important cum este cel referitor la alegerile locale.

Tot prin ordonanţă aţi decis ca pensiile să nu crească de la 1 ianuarie, ci de la 1 septembrie, deşi vă lăudaţi că o sa aveţi excedent la fondul de pensii. Dacă aveţi bani mai mulţi, de ce v-aţi împotrivit să majoraţi pensiile, aşa cum prevede legea, de la 1 ianuarie? Tot acest Guvern a dat şi Ordonanţa 9/2019, ca să întârzie cu o lună, de la 1 martie la 1 aprilie, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii. Degeaba tot faceţi declaraţii în care spuneţi că Parlamentul trebuie să legifereze, pentru că prin abuzul de ordonanţe de urgenţă, Guvernul PSD-ALDE a făcut din Parlamentul României o simplă anexă a Guvernului.

Doamnelor şi domnilor,

Am ajuns să ne temem de consecinţele oricărui act normativ pe care îl adoptă acest Guvern. Agenda publică din România a fost acaparată în ultimii doi ani şi jumătate de problemele pe care le au cu legea unii indivizi din PSD! A sosit momentul ca agenda instituţiilor publice din România - Parlament, Guvern, administraţie centrală - să fie ocupată cu adevăratele probleme ale ţării noastre: dezvoltarea tuturor regiunilor ţării, modernizarea tuturor serviciilor publice şi o prosperitate reală pentru toţi!

România continuă să piardă oportunităţi în fiecare zi petrecută cu Guvernul PSD-ALDE la Palatul Victoria: pierdem şansa de a ne dezvolta pe seama fondurilor europene gratuite; pierdem oportunitatea de a profita de creşterea economică şi de a dirija surplusul economic pentru a construi infrastructură de transporturi, spitale regionale şi şcoli moderne; pierdem credibilitate în afara ţării, în faţa partenerilor noştri; pierdem şansa de a ne păstra tinerii în ţară!

Şi ca să se pună capac tuturor: zilele trecute, la cimitirul din Valea Uzului, s-a repetat, din păcate, după aproape aceeaşi regie ca la 10 august 2018, cu mulţi actori identici, filmul pus în scenă în subsolurile unor instituţii controlate de către Guvern. Deşi executivul avea cunoştinţă, de mai bine de o lună, de acţiunile cu caracter ilegal constatate inclusiv de unele instituţii ale Statului Român prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale şi Prefectura Bacău, nu a făcut nimic pentru un dialog absolut necesar şi măsuri adecvate, prompte soluţionării diferendului şi a preferat o mascaradă de prezenţă la faţa locului a forţelor de ordine în ziua de 6 iunie 2019. Soluţiile v-au stat la îndemână, nu numai că nu le-aţi implementat, dar aţi creat haos şi neîncredere în instituţiile statale!

Doamnelor şi domnilor,

Avem obligaţia să demitem Guvernul PSD-ALDE pentru a da şansa României să intre în normalitate! Cetăţenii ne-au spus categoric că doresc o ţară normală! Orice vot de susţinere pentru PSD sau ALDE este un vot împotriva voinţei exprimată de români în 26 mai! Orice vot pentru moţiunea de cenzură este un vot pentru o şansă acordată României!

România are nevoie urgentă de un Guvern cu o viziune pro-europeană, cu maximum 15 ministere, nu cu 27, orientat către priorităţile de dezvoltare ale ţării: educaţia, sănătatea, investiţiile publice şi atragerea fondurilor europene! Viitorul Guvern are obligaţia să-şi dea tot concursul pentru implementarea unui sistem de vot modern şi actual care să permită în mod efectiv fiecărui cetăţean român aflat în străinătate să voteze.

Votaţi pentru această moţiune, pentru că votul românilor nu poate fi ignorat de niciun politician din România! Haideţi ca de mâine să începem schimbarea în bine, să începem să construim, pentru că ţara are nevoie de un guvern competent şi de multă muncă în interesul tuturor!

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, Partidului Naţional Liberal îi vor reveni zece mandate, Partidului Social Democrat - nouă mandate, iar Alianţei 2020 USR PLUS - opt mandate, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

De asemenea, Partidului Pro România, Partidului Mişcarea Populară şi UDMR le vor reveni câte două mandate, a precizat el, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la sediul BEC.

PNL a întrunit 2.449.068 de voturi valabil exprimate, PSD - 2.040.765, Alianţa 2020 USR PLUS - 2.028.336, Partidul Pro România - 583.916, Partidul Mişcarea Populară - 522.104, iar UDMR - 476.777. Ceilalţi competitori electorali nu au depăşit pragul sau coeficientul electoral.

Lista membrilor PNL aleşi pentru Parlamentul European este: Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu.

Lista membrilor PSD aleşi pentru PE: Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Vasile Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian Benea şi Victor Negrescu.

Din partea Alianţei 2020 USR PLUS au obţinut mandate: Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Nicolae Pîslaru, Clotilde Armand, Ioan Dragoş Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Botoş, Ramona Victoria Strugariu.

Pro România a obţinut două mandate pentru Victor Ponta şi Corina Creţu, UDMR pentru Iuliu Winkler şi Lorant Gyorgy Vincze, iar PMP pentru Traian Băsescu şi Eugen Tomac.

În ce priveşte rezultatele referendumului, la prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

În ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.266.867, iar pe listele electorale speciale 389. Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, în timp ce numărul voturilor nule a fost dee 274.415.

În ce priveşte consultarea populară, pentru prima întrebare, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum a fost 18.277.511, iar numărul participanţilor a fost de 7.922.591. În ce priveşte întrebarea a doua, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum a fost 18.278.290, iar numărul participanţilor a fost de 7.923.869.