Vă prezentăm, mai jos, ultima parte a interviului pe care l-am realizat după 26 mai, cu unul din liderii PLUS Călăraşi, Răzvan Clondir. Potrivit acestuia priorităţile PLUS sunt alegerile interne, programate la finele primei decade a lunii august, după care cele prezidenţiale, locale şi desigur, parlamentare, ultimele două pe oarcursul anului viitor.

Răzvan, cum veţi gestiona, în continuare, succesul pe care l-aţi obţinut pe 26 mai?

Noi ne pregătim pentru primul eveniment care sunt alegerile interne, după care ciclu de alegeri care urmează: prezidenţialele, parlamentarele, localele şi parlamentarele. Intră deja în economia unui partid, ce e de făcut.

După 26 mai au venit oameni să se înscrie în PLUS?

Pot spune că rata de înscriere nu a avut fluctuaţii. Adică nu înseamnă că dacă s-a obţinut un scor, automat luni, marţi, miercuri, după 26 mai au început să vină... Nu, s-a păstrat aceeaşi linie.

Cred că într-o şedinţă de partid fiecare are foarte multe lucruri de spus. Aveţi timp să vă ascultaţi unii pe alţii? Sunt, probabil, oameni care au sentimentul că deţin soluţii eficace, rapide, şi sunt convins că mulţi dintre ei au procedat în maniera asta şi la voi.

De unde această convingere?

Sunt oameni, nu sunt extratereştri.

E adevărat, dar nu i-aş spune convingere. E...

Am văzut pe facebook foarte mulţi oameni care ştiu tot, au soluţii la toate problemele, însă dacă intri în miezul problemei constaţi că au foarte multe lacune.

Absolut! Asta face face diferenţa dintre a fi un solidar pe facebook care comentează ceva sau nu e de acord cu ceva. Pe bună dreptate, până la urmă foarte multă lume e liberă să-şi exprime frustrările, nemulţumirile şi e cu totul altceva când de exemplu oamenii ăştia în loc să se exprime în mediul online, se aşează împreună cu alţi oameni asemenea lor, unii mai pregătiţi, unii mai puţin pregătiţi, şi pun în comun expertize proprii.

Surprizele vin când îi implici într-o discuţie angajată, în sensul că o faci după cum spune legea şi nu după cum ni se pare nouă că e în regulă. Eh, din momentul ăla apar surprizele.

Asta e una din, să zic aşa, direcţiile noastre. Legea bună, rea, trebuie să fie tot timpul cea la care se face raportarea. Dacă nu este bună... Bineînţeles nu pentru o persoană ci pentru buna uzanţă a tuturor celor care beneficiază sau nu de ea.

Dacă am face un bilanţ intermediar, care ar fi concluziile tale? Care ar, fi rezultatele pe care le-ai obţinut? Din noiembrie până acum s-au scurs 6-7 luni. Din momentul ăsta aveţi nişte voturi în spate, sunteţi „legitimaţi” de votul popular. Ce faceţi ca să vă măriţi această „zestre” de voturi?

Cum spuneam şi mai devreme, după faza de organizare, din punct de vedere al PLUS există un program foarte bine stabilit. În primul rând organizaţiile, filialele locale, comunităţile apoi pregătirea tuturor celor care îşi exprimă într-un fel sau altul dorinţa de a candida pentru o funcţie publică pentru că e foarte normal să vrei să pui în faţa alegătorilor pe cineva care poate să se şi ocupe de aşa ceva.

E o matrice prin intermediul căreia evaluaţi candidatul?

Fără discuţie! Astea rămân, să zicem aşa, „miezul” oricărei acţiuni viitoare în relaţie cu un posibil candidat sau cu oamenii care capătă reprezentativitate pentru PLUS şi tot aşa. Cel puţin şi până acum în aceste luni, cei 11 care am lucrat împreună, am lucrat tot aşa. Fiecare cu ce a ştiut şi cu ce a putut să contribuie. Nu a fost cel mai lejer pentru el să-şi exprime o idee, un gând, un proiect. Adică nu se vine de pe poziţia celui mai bun în toate, că nu există aşa ceva.

Se spune că nu e greu să ajungi pe locul 1, e mai greu să te menţii pe această poziţie. Voi aţi ajuns pe un anumit loc, nu e 1, dar la capitolul surprize sunteţi pe locul 1, fără îndoială.

Da, poate e şi un fel de a demonstra că până la urmă e mai uşor să contribui şi să pui împreună lucruri decât să fii tot timpul împotrivă, să fii tot timpul cel care comentează, cel care ştie el mai bine dar nu se implică.

Adică să te dai jos din tribună şi să intri pe teren...

Da, e mai greu. Nu e uşor să lucrezi cu oameni care, ceea ce este foarte interesant, îşi doresc să facă lucruri. Pentru că într-o ierarhie dacă ai de spus ceva... E o ierarhie aşezată şi ai de spus ceva şi vrei să faci nişte lucruri, există o ierarhie, se respectă acea ierarhie. Dar când sunt oamenii puşi dintr-o dată împreună şi vor să facă toţi ceva, toţi vor să se implice, e destul de complicat să aduci acea ordine necesară ca lucrurile să se întâmple. Şi noi credem în formula de până acum că, da, ne-am descurcat foarte bine pentru 6 luni de partid.

Hai să aşteptăm şi conferinţa din august...

Până cum am zis. Nu am spus altceva. Eu sunt foarte atent la ce zic. Sunt foarte multe variabile, e o experienţă nouă pentru toţi.S-ar putea să nu existe, eu ştiu, din partea noastră genul acela de dorinţă de luptă, de bătaie, în sensul în care se înţelege acum lupta politică. Lupta politică trebuie să fie o luptă pe proiecte, pe idei. Să nu uiţi niciodată cine ţi-a dat votul că până la urmă de acolo plecăm. 

Parlamentul se reuneşte, de luni până vineri, în sesiune extraordinară. Printre priorităţi se numără proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate, care joi a primit raport favorabil în Comisia specială comună constituită pe această temă. Luni ar urma să primească raport şi din partea comisiilor de specialitate, urmând să fie trimis plenului. Forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor.

Săptămâna aceasta, parlamentarii din Comisia specială au decis ca pentru diaspora, la alegerile prezidenţiale, alături de votul clasic, să funcţioneze atât votul prin corespondenţă, cât şi votul anticipat.

"Alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate", prevede proiectul.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Comisia specială a mai decis ca în diaspora votul să se desfăşoare pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică. Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflaţi la rând îşi pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23,59.

Continuăm astăzi cu partea a 3-a a interviului pe care l-am realizat în urmă cu puţin timp cu unul din liderii locali ai PLUS Călăraşi, Răzvan Clondir (foto primul din stânga). Domnia sa subliniază faptul că împreună cu colegii săi au identificat problemele cu care se confruntă comunitatea locală, o parte dintre ele fiind dezbătute în spaţiul virtual, pe pagina oficială de Facebook a partidului.

Anticipezi o „dispută”, între liderii USR şi PLUS privind candidatul Alianţei 2020 USR PLUS pentru prezidenţiale?

Acum pe zona de naţional, Alianţa funcţionează în continuare. Sunt acolo oameni care discută în aşa fel încât să identifice cel mai bun candidat pentru aşa ceva. Probabil că sunt negocieri ca în orice altă alianţă, posibil.

Mai aveam o curiozitate. Au fost două idei importante rostogolite în spaţiul public: „Fără hoţie!” şi „Fără penali în funcţie!”. Cum duceţi mesajele PLUS în plan local? Ce facem cu principiile România 100 sau particularizând Călăraşi 100? Cum le transpunem aici, în plan local, unde ne interesează mult mai mult decât ceea ce se întâmplă în alte părţi ale ţări...

Punctul ăsta de vedere nici nu m-aş fi implicat dacă nu... Repet, este structura pe care funcţionează şi îşi doreşte să funcţioneze şi va funcţiona acest partid. Însăşi organizarea comunităţilor locale către asta este îndreptată. Deci zona de interes este a locului unde trăieşti. Structura asta este menită să funcţioneze exact acolo unde trăieşti, să poţi să faci lucruri pentru tine şi pentru comunitatea ta, în zona în care trăieşti. Din punctul ăsta de vedere există o foarte mare independenţă a filialelor, a comunităţilor, a organizaţiilor locale, să-şi pună în lumină problemele pe care fiecare le are în zona lui activitate.

Amândoi ştim foarte bine că atât municipiul cât şi judeţul au nevoie de investiţii masive. Nu ne place unde trăim pentru că nu suntem suficient de bine dezvoltaţi. Când vom vedea, să zic aşa, o opoziţie constructivă, critică, la adresa guvernării locale?

Dar noi cred că avem o opoziţie constructivă şi critică. Nu ştiu dacă urmăriţi pagina noastră de Facebook, noi de fiecare dată când discutăm despre o problemă, sau despre ceva ce frământă comunitatea locală, diverse proiecte care sunt într-un stadiu sau altul, modul de implementare, ştiu eu, orice lucru de genul ăsta... Noi de fiecare ne-am făcut temele, ne-am documentat cu privire la lucrul ăsta şi am ieşit cu o opoziţie destul de clară.

Mie mi s-a părut că în perioada asta aţi fost preocupaţi mai degrabă de alegerile europarlamentare, decât de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Cum toată lumea ştie ce se întâmplă în jurul nostru şi nici nu cred că....

Ştim toţi ce se întâmplă dar n-am aflat soluţiile pe care le oferă un partid sau altul. 

Acum nici soluţiile nu sunt nişte lucruri prefabricate, nu sunt lucruri pe care să le ştiu. Cred că am mai avut experienţa asta politică cu oameni care vor face şi nu s-a întâmplat, da?

Tocmai, măcar voi să învăţaţi din erorile trecutului.

Asta ne străduim să facem. Suntem foarte atenţi la felul în care se petrec lucrurile şi încercăm să identificăm chiar constructiv. Adică nu suntem pe profilul trebuie criticat tot, lumea începe cu noi şi dacă nu vom fi noi, nu ştiu ce se va întâmpla. Revin, pentru că această idee este foarte importantă, principiul comunităţilor, asta şi spune. O comunitate înseamnă nu numai membri unui partid, într-o comunitate sunt acceptaţi toţi cei care trăiesc în comunitatea respectivă. Să nu crezi cumva că dacă maşina mea sau a ta nu poate să meargă pe o stradă, maşina unui lider de la un alt partid merge. E aceeaşi stradă pentru toţi. Comunitate înseamnă împreună. Tot timpul am încercat să aducem în discuţie ideea asta de a construi împreună până la urmă. Nu e o chestie....

Care ar fi principalele probleme pe care voi le-aţi identificat şi le-aţi dezbătut pe pagina voastră? Îmi imaginez că infrastructura rutieră...

Este cea mai presantă pentru că o resimţim până la urmă toţi. E o chestie de care te loveşti zilnic. Asta este! Sunt multe probleme de discutat. Aşa, ce-mi vine în minte, mai sunt probleme legate de salubrizare, şi aici iarăşi încercăm să...

Un serviciu public care în momentul de faţă nu-şi face bine treaba.

Scârţâie, nu funcţionează cum trebuie. Adică nu, e de văzut şi aici ce soluţii s-ar putea găsi, ce variante optime ar fi pentru că multă lume zice că ar trebui să luăm modelul nu ştiu cărui oraş care a avut rezolvat problema asta. Lucrurile sunt foarte complexe şi foarte contextualizate. Nu merge pe şablon.

Bruma de bani de la buget ţi se pare că e cheltuită bine?

E, aici nu aş putea să-ţi răspund pentru că nu e aria mea de expertiză să mă uit în tabelele cu cifre şi să-mi dau seama. Nu ştiu ce s-a cheltuit, cum s-a cheltuit, s-ar fi putut cheltui mai bine... Aşa, la o primă impresie pot afirma că da, poate ar fi trebuit să fie o infuzie mai mare de fonduri europene dar să zicem că dacă ai un buget mai mic, brumă de buget, de ce nu ai putea să o foloseşti ca o contribuţie la o sumă mai mare.

Sub formă de cofinanţare.

Dar e un principiu general, adică nu am inventat roata. E un principiu general valabil. Nu înseamnă că asta este soluţia şi de mâine se rezolvă. E greu. Şi un contract european, şi o finanţare de tipul ăsta sunt lucruri care iarăşi au o anumită metodologie, consumă timp, ai nevoie de un aparat care să-ţi facă lucrul ăsta, un aparat care să fie pro activ.

Adică teoretic ar trebui un aparat mai suplu şi mai eficient.

Mai eficient. De exemplu după doi ani de mandat la primărie acum ar trebui să intre fonduri pe care le-ai văzut acum doi ani, adică acum ar trebui să intre nişte bani de atunci previzionaţi. Adică să te gândeşti în viitor când ai nevoie de bani.

Ideile trebuiau „coapte” până în momentul de faţă.

Da, aparatul de care vorbeam, un aparat care trebuie să gândească totuşi în viitor. OK, avem o problemă sau vom avea o problemă peste 4-5 ani. Eu sunt tot timpul de părere că o administraţie este eficientă dacă indiferent dacă a plecat primarul, nici nu mai contează de la ce partid, proiectele merg mai departe. 

Deci reprezentativitatea politică n-ar trebui să fie legată de un primar face, un primar nu face. Să fie o proiecţie pentru comunitate.

Da, dar se întâmplă să ai şi un primar leneş care să nu bată drumul la Bucureşti pentru diverse proiecte şi să se mulţumească cu puţin.

Probabil, noi niciodată nu am despre indivizi când am discutat. Am discutat despre administraţie.

Sigur, dar administraţia e făcută de oameni.

E adevărat, dar sunt şi oameni buni. Adică nu înseamnă că de mâine trebuie schimbată toată lumea. Sunt oameni de aparat, sunt oameni care sunt acolo de multă vreme, sunt oameni care ştiu cum se fac bugetele, cum se fac lucrurile. Adică sunt nişte oameni cărora trebuie să le dai acea comandă, să-i pui în postura să facă lucrurile care se pricep.

Va urma

Continuăm astăzi cu partea a doua a interviului pe care l-am realizat recent cu Răzvan Clondir, unul dintre membrii Grupului de Iniţiativă Locală PLUS Călăraşi.

Răzvan ne vorbeşte despre „ziua votului”, despre rezultatele din 26 mai, anunţând chiar şi faptul că pe 11 august vor avea loc alegeri în cadrul organizaţiei locale PLUS Călăraşi.

Şi a venit şi ziua votului, Răzvan.

A venit şi ziua votului, o experienţă absolut nouă pentru mine, pentru noi toţi din echipă care nu am mai fost implicaţi în astfel de activităţi.

Aţi avut oameni peste tot…

Am avut oameni în toate secţiile de votare, Alianţa 2020 USR Plus a avut oameni în toate secţiile de votare.

Cu cei de la USR cum v-aţi împăcat?

Cu cei de la USR ne-am împăcat foarte bine. Au fost tot timpul lângă noi, şi la semnături. La un moment dat ne schimbam pentru că au fost şi zile mai ploioase....

Nu au fost tensiuni niciodată?

Nu, clar nu au fost. Chiar am lucrat foarte bine. Ei au, de exemplu, o zonă mai bine reprezentată în Olteniţa şi atunci am mers la ei şi împreună cu cei din Olteniţa am strâns semnături. Adică a fost o colaborare foarte ok.

Cum îţi explici faptul că aţi avut votul însemnate, importante chiar, în toate localităţile? Aşa de bine au penetrat mesajele voastre pe internet?

Nu ştiu dacă neapărat pe internet. Până la urmă cred că a fost şi este şi acum, cu siguranţă, un mesaj foarte bun acesta cu „Fără hoţie ajungem departe!”. Un mesaj care nu-ţi spune nimic în sensul că voi, face, voi drege, dacă câştigăm noi alegerile nu ştiu ce o să se întâmple, dar îţi arată un ideal la care poţi relaţiona uşor pentru că, cu siguranţă ai fost pus într-o situaţie în care ai auzit tot felul de lucruri că se întâmplă, că se fură, că se....

Faptul că adversarii voştri au spus aproape până la epuizare: Guvern tehnocrat, realizări zero, Cioloş zero, ş.a.m.d., lucrurile astea nu v-au îngreunat activitatea?

Acum e şi foarte greu de exemplu la momentul când strângi semnături. A fost un moment intim pentru că ajungi într-o zonă în care te întâlneşti cu cel care te votează sau cel care îşi exprimă o dorinţă. În alte situaţii poate nu te-ai lovi de el atât de aproape. Este omul care îţi dă buletinul, este omul care îţi dă datele lui, este omul care semnează pentru tine, care la un moment dat venind la cortul tău se şi expune într-un fel. Îşi expune public această opţiune pentru tine. Nu ştiu dacă aici este vorba de discuţii de tipul ăsta tehnic, adică nu încerci să convingi pe cineva tehnic ce a făcut un guvern. E un context mai larg, a venit după nişte evenimente, a fost un moment în care oamenii îşi doreau o reîmprospătare a politicului pe perioada acestui an în care era Guvernul tehnocrat. Foarte multe lucruri de luat din mers, multe lucruri administrative de făcut, exact cum le face un tehnician, un tip aplicat. Adică nu poţi să spui că a fost un mandat întreg şi atunci poţi să evaluezi: da, au fost 4 ani, s-au făcut şi bune, s-au făcut şi rele, care e ponderea. La nivelul ăsta de discuţii, intim cu votantul, nu este timp de explicaţii tehnice. Nouă ne-au semnat oameni de 70 de ani.

Dar şi tineri.

Şi tineri, adică au fost din toată paleta.

Sau cum spuneau cei de la USR, „Fără penali în funcţie!”.

Sau „Fără penali în funcţii publice!”, da, o altă iniţiativă la care iarăşi cei de la USR au participat mai mult pentru că era o acţiune de-a lor mai veche, noi apărând din noiembrie.

Să ne întoarcem în ziua votului. Când au început să vină rezultatele, seara la numărătoare, ce aţi simţit?

Noi eram cu colegii de la USR, am fost împreună, am stat până dimineaţa. E un sentiment foarte plăcut pentru că îţi dai seama că sunt nişte oameni care îşi pun speranţele într-o idee, nu neapărat în tine ca individ pentru că nu a fost o competiţie de oameni. Eu candidez la o funcţie sau... Nu eşti validat ca individ ci este validată o idee şi pentru asta e foarte reconfortantă să vezi....

Aveţi de gând să lăsaţi ideea asta să se stingă în tumultul cotidian? Mă refer la faptul că mâine poate se depune moţiunea, nu trece moţiunea partidele pe care le reprezentaţi preferă mai degrabă anticipate şi nu să gireze cel mult un alt guvern. Sunt lucruri pe care cetăţenii vi le-au solicitat în campanie şi cred că nu mai au nici ei răbdare.

Da, e posibil, nu numai că motivaţi şi de rezultat şi în acelaşi timp şi în zona în care nu numai că te motivează dar te şi obligă acest rezultat. Adică deja este o formă de angajament până la urmă. Adică ţi-am dat un vot, chiar dacă e pentru europarlamentare. Fac o mică paranteză, un tip de alegeri cam fără miză până la urmă.

La prima vedere fără miză sau să nuanţăm şi mai mult ceea ce trebuia spus în campania electorală nu a avut nicio legătură cu Parlamentul European.

Da, exact, şi aşa se poate spune.

Temele erau altele.

Erau altele, de acord, dar pentru noi a fost un set de alegeri test. Pentru că OK, am trecut acest test, în felul în care l-am trecut, în unele localităţi mai bine, în altele mai rău. În fine, pentru noi este semnalul organizării interne pentru că, aşa cum spuneam şi mai devreme, pe 11 august sunt alegeri interne.

Te gândeşti să candidezi la o funcţie în partidul ăsta?

La modul cum este structurat acum, cum se structurează şi cum se va dezvolta partidul, candidaturile sunt pentru toţi membrii.

Pentru că te ştiu un om corect, un om sincer, vroiam să te întreb dacă ai în minte, sau dacă iei în calcul o candidatură pentru o funcţie de conducere în organizaţia judeţeană.

A, deci noi nu am discutat acum. Povestea asta cu organizarea se lucrează la ea de foarte multă vreme, deci dincolo de organizarea asta pentru filiale, pentru tot ce înseamnă infrastructura asta de partid din judeţ, în paralel se lucrează de ceva vreme, de câteva luni de zile la un alt program, mai amplu, în care vrem să fim foarte aproape de alegători. Şi pentru asta noi avem un amplu program de...le numim noi comunităţi.

Răzvan, nu-mi răspunzi concret. Eşti “pasionat” de o funcţie sau nu?

Ce înseamnă o funcţie?

Preşedinte, vicepreşedinte...

Asta încerc să spun în momentul ăsta, funcţionând în felul în care am funcţionat până acum, noi suntem 11 indivizi care coordonăm activitatea PLUS până acum, avem aceste comunităţi care încep să se dezvolte. Deci însăşi felul în care este organizat partidul, nu este ceva de genul, eu ştiu... vreau eu să candidez şi încă 3 inşi vom candida noi în aşa fel încât să ieşim. Candidatura este deschisă pentru toată lumea.

Sigur, dar tu eşti interesat?

S-ar putea să fiu interesat să candidez. De ce nu?

Pentru că oricât de frumoase ar fi ideile, dacă nu ai o structură politică e complicat să te duci să te baţi într-o campanie pentru locale. Neavând acest fundament până la urma, urmei.

Ăsta e şi motivul pentru care partidul se organizează acum. Este în zona asta de creştere şi de organizare internă.

Va urma