Sume mari de bani datorează statul antreprenorilor pentru concedii medicale neachitate de către CNAS de ani de zile, fără a plăti vreodată vreo dobândă şi fără perspectiva de a se achita de această datorie. Aceasta este situaţia reală care lămureşte "creşterea economică" anunţată ieri cu emfază de către premier.

Pentru a-şi recupera sumele pe care statul le datorează, antreprenorii trebuie să dea în judecată instituţiile publice. Sute de mii de lei se acumulează an de an în contul deconturilor pe care statul ar trebui să le achite angajatorilor mici, mijlocii, nu mai amintim de marii angajatori, care ajung să aibă de încasat milioane de lei de la Casele de Asigurari de Sanatate. Antreprenorii se chinuie să achite la zi taxele şi impozitele pentru a nu le fi blocate conturile sau pentru a nu plăti penalizări fie şi pentru o zi întârziere. În schimb, statul se face că uită să-şi achite datoriile, blocând adesea planurile angajatorilor, cu atât mai grav în situaţii de criză.

Declaraţia triumfalistă cu privire la creşterea economică are în spate realităţi sumbre, pe care antreprenorii români le cunosc, dar pe care Guvernul le ignoră. În toate domeniile, antreprenorii se confruntă cu dificultăţi uriaşe, accentuate de pandemie, şi pentru care Executivul României nu a găsit soluţii de sprijin, ba dimpotrivă. Economia nu este scoasă la liman doar prin măsuri de asigurare a şomajului tehnic, aşa cum consideră miniştrii, fie ei din guvernul Cîţu, fie din guvernul Orban.

De la susţinerea antreprenorilor care angajează tineri absolvenţi sau persoane cu vârstă de peste 45 de ani, cu un cuantum de 100% a salariului minim pentru un an, aşa cum era în anii precedenţi pandemiei, Guvernul liberal a redus sprijinul la jumătate. Subvenţia pentru culturile de primăvară afectate de seceta din anul 2020, când regiuni întregi din ţară aveau suprafeţele agricole compromise şi în proporţie de 80 - 90%, nu a mai fost acordată. Guvernul s-a limitat la a plăti sprijinul pentru culturile de toamnă, plăţile fiind făcute cu exact două zile înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut. Fermierii cu suprafeţele cultivate cu plante de primăvară sau culturi perene au rămas nedespăgubiţi până astăzi. Şi nici nu se arată vreo intenţie a Guvernului pentru a-şi respecta promisiunea.

Decontarea concediilor medicale nu se realizează nici după un an, deşi legea prevede obligativitatea decontului în maximum 60 de zile. Trebuie menţionat că angajatorii plătesc lunar concediile medicale pentru proprii angajaţi, unii dintre ei aflaţi în situaţii medicale ce le fac imposibilă revenirea la locul de muncă, iar statul nu returnează sumele ce se cuvin antreprenorilor, încălcând voit legea. Aceştia se găsesc în blocaje financiare din cauza întârzierilor pe care statul le înregistrează la deconturi, reciproca nefiind niciodată valabilă. Cea mai mică întârziere la plata taxelor şi impozitelor se soldează cu blocarea conturilor de către ANAF.

Dacă ar avea cu adevărat preocupări liberale, chiar şi în perioade dificile, Guvernul ar putea acorda o compensare a impozitelor datorate de către angajatorii care au plătit concediile medicale şi care nu pot fi decontate de către stat, astfel încât aceştia să nu umple de două ori conturile publice, fără perspectiva de a-şi mai recupera vreodată sumele achitate.

Refuzul Casei Naţionale de Sănătate (Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate) de a plăti concediile medicale către angajatori a devenit un mod de operare la nivel naţional, extrem de păgubos pentru antreprenori. Aceştia nu reuşesc să-şi recupereze sumele plătite decât prin procese în instanţă. Mulţi însă renunţă la a da statul în judecată, iar după 3 ani intervine prescripţia fiscală, aşa încât angajatorii rămân păgubiţi, iar statul câştigat.

Sumele datorate de stat către angajatori nu sunt deloc mici, Ministerul de Finanţe ieşind întotdeauna pe plus din acest raport. Avem nenumărate cazuri care ne-au fost aduse la cunoştinţă de către angajatori, care au dat în judecată statul pentru a-si recupera sumele de bani platite pentru concediile medicale nedecontate din anii trecuţi, deşi legea prevede ca plata de către stat să se facă în maximum 60 de zile. Angajatorul plăteşte salariile angajaţilor săi, chiar dacă aceştia nu prestează munca pentru care sunt plătiţi, fiind în concediu medical, dar statul nu-şi achită datoriile. Pentru a face faţă activităţilor sale, acestia sunt nevoiti să angajeze forţă de muncă suplimentară, să plătească angajatului bolnav salariul şi să-i păstreze locul de muncă, uneori făcând credite pentru a achita taxele către bugetul de stat, plătind dobânzi si penalităţi. Efortul este unul important, dar Guvernul se arată nepăsător la nevoile angajatorilor, preferând bilanţuri laudative.

Dacă unui angajator cu peste 100 de angajaţi, pentru care 25.000 de euro reprezintă o sumă importantă, statul îi datorează această sumă de aproape un an/ doi, trei şi fără a achita vreo dobândă către acesta, ba dimpotrivă, cu mari riscuri de nu-şi mai vedea vreodată banii recuperaţi, sigur că bilanţul Guvernului iese pe plus. Numai antreprenorii ştiu însă ce eforturi uriaşe depun pentru a supravieţui.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă i-a prelungit mandatul directorului CFR Călători, Ovidiu Vizante, nimeni altul decât cel care a ţinut timp de nouă ore în câmp un tren plin cu călători printre care se aflau şi copii, vârstnici, dar şi persoane bolnave, susţine preşedintele CN al ALDE, Cristian Dima într-un comunicat de presă.

"În cazul în care nu aţi aflat, Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, i-a prelungit mandatul directorului CFR Călători, Ovidiu Vizante. Aşadar, cu cât dovedeşti mai multă incompetenţă în funcţia publică pe care o ocupi, cu atât eşti mai preţios pentru USR-PLUS.

Cine e acest domn Vizante? Este acelaşi director al CFR Călători care a ţinut timp de nouă ore în câmp un tren plin cu călători printre care se aflau şi copii, vârstnici, dar şi persoane bolnave.

Lupii moralişti ai opoziţiei din trecut, cei din USR-PLUS au renunţat când au ajuns la guvernare la toate principiile pe care le promovau şi le fluturau prin faţa ochilor românilor. Nu mai există transparenţă decizională, nu mai există criterii de evaluare a activităţii, nu mai există nimic! Tot ce contează este să fii prieten cu vreun ministru sau membru al Guvernului de la USR-PLUS.

Sunt tare curios cam ce părere are premierul Cîţu despre această decizie a ministrului Drulă, având în vedere că premierul a cerut în mod direct ca acest director al CFR Călători să zboare din funcţie pentru ignoranţa de care a dat dovadă în cazul trenului ţinut în câmp ore întregi"., se arată în comunicatul de presă semnat de liderul ALDE, Cristian Dima.

Premierul Cîţu ne-a anunţat o creştere economică, fără precedent, dar vorba poetului, "pe care o vedem, dar nu e". Poate în lumea cifrelor, apare undeva această dezvoltare, dar în realitatea de zi cu zi, nimeni nu o simte. În această fanfaronadă, premierul se crede cel mai bun de după 1989, dar, în lumea reală a vremurilor noastre, ţara nu simte decât deznădejde.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) consideră că Guvernul trăieşte în propria minciună şi manipulare, iar aşa zisa creştere economică, inevitabilă după lock down-ul de anul trecut, nu este decât o gogoriţă electorală, bună de vândut activului de partid. Pentru că în toată această tărăşenie, mesajul politic nu este pentru români, ci pentru membrii PNL, care trebui să-şi voteze preşedintele de partid.

PMP susţine că întreaga activitate a Guvernului se bazează pe permanente împrumuturi, iar dezvoltarea economică, în viziunea lui Cîţu, se realizează pe amanetarea viitorului ţării. O creştere economică pe baza unor bani fictivi, care nu există, efectiv, pe piaţă, ci care vor fi acoperiţi de generaţiile viitoare. O dezvoltare economică ale căror costuri uriaşe vor fi plătite de copiii şi nepoţii noştri.

PMP neagă existenţa unei creşteri economice atât timp cât românii trăiesc de la un salariu la altul şi aproape jumătate dintre ei încasează venitul minim pe economie, atât timp cât 40% dintre familiile de români nu şi-au plătit, la timp, facturile. De aceea, românii nu sunt fericiţi, deşi premierul Cîţu, acolo, la el, în lumea statisticilor, crede altceva.

Biroul de presă PMP

Gâlceava pe funcții dintre Orban și Cîțu depășește deja granițele unei simple dispute politice și trece în repertoriul Codului Penal. Acuzațiile publice din ultimele zile nu pot rămâne în registrul unei simple competiții pentru o poziție în partid, ci este nevoie ca cineva să răspundă în fața Românei pentru spectacolul grotesc pe care ni-l oferă.

PMP consideră că această aventură politică în care sunt angrenate cele mai importante funcții ale statului, premier și președinte al Camerei Deputaților, trebuie să se termine repede, acum și nu oricum. PNL, dacă este un partid responsabil în fața propriilor cetățeni, este obligat să pună capăt acestei mascarade și să înceapă, odată, guvernarea țării.

PMP susține că PNL dă dovadă de totală inconștiență guvernamentală, folosind pârghiile puterii în scopul său electoral. Dacă liberalii nu sunt în stare să privească în ochi dorințele României, atunci ar face bine să se retragă de la guvernare și să ofere șansa unui nou Executiv, pe măsura doleanțelor alegătorilor.

PMP cere PNL să iasă în fața națiunii și să ofere o viziune românilor, potrivit așteptărilor și promisiunilor electorale de anul trecut. Președintele Iohannis trebuie să se trezească din adormire și vacanțe, să lase acțiunile de PR și să vegheze la buna funcționare a instituțiilor publice, potrivit ”pohtei” sale, ”Guvernul meu”.