România a înregistrat un deficit comercial de peste 8,836 miliarde de euro, în primele cinci luni ale acestui an, în creştere cu 1,477 miliarde de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2020, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021, exporturile FOB au însumat 29,925 miliarde de euro, iar importurile CIF au fost de 38,762 miliarde de euro. În primele cinci luni din acest an, exporturile au crescut cu 26%, iar importurile s-au majorat cu 24,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020.

În luna mai 2021, exporturile FOB au totalizat 5,959 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 7,731 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,772 miliarde de euro. Faţă de luna mai 2020, exporturile din luna mai 2021 au crescut cu 58,5%, iar importurile au înregistrat un plus de 54,2%.

Potrivit datelor INS, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,9% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada analizată a fost de 22,182 miliarde de euro la expedieri şi de 28,456 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 73,4% din total importuri.

Potrivit INS, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele cinci luni ale anului a fost de 7,743 miliarde de euro la exporturi şi de 10,305 miliarde de euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 26,6% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Judeţene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2021, în sumă de 1.434.014,41 lei, pentru un număr de 27 solicitanţi.

Suma autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanţii care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Leul s-a depreciat, vineri, cu 0,13 bani (0,03%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,9281 lei/euro. BNR a cotat joi euro la 4,9268 de lei.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1596 lei, în scădere cu 0,44 de bani (-0,11%) faţă de cursul de joi, respectiv 4,1640 lei/dolar.

Moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian cu 0,76 bani (0,17%). Astfel, vineri, cotaţia francului a ajuns la 4,5468 lei, comparativ cu 4,5392 lei joi.

Totodată, aurul s-a ieftinit cu 1,1 lei (-0,45%), până la 241,3706, de la 242,4736 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.

Sursa www.agerpres.ro

BNR a stabilit vinerea trecută un curs al euro de 4,9281 lei. Au fost necesare aproape trei luni pentru atingerea unui nou record în piața locală, precedentul, de 4,9279 lei, fiind înregistrat în 20 aprilie.

Tranzacțiile din ultimele două – trei săptămâni s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,932 lei, cele de vineri fiind efectuate între 4,926 și 4,929 lei, când piața s-a închis la 4,928 lei iar BCE a calculat o cotație a euro de 4,9286 lei.

Zilele următoare vor fi atinse noi maxime, pe fondul creșterii constante a cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile adâncirii deficitului comercial. Pe de altă parte, avântul euro ar putea fi temperat de o eventuală calmare a aversiunii față de risc, provocată de perspectiva apariției celui de al patrulea val al pandemiei, care ar readuce restricțiile sanitare, implicit frânarea revenirii economice în Europa.

Pragul de 4,93 lei este unul facil pentru euro însă o creștere la 4,94 – 4,95 lei este improbabilă în următoarele săptămâni. BNR are la dispoziție o rezervă valutară consistentă, care va fi completată cu încă 3,5 miliarde de euro, sumă împrumutată de Finanțe săptămâna trecută de pe piețele externe, prin două emisiuni de euroobligațiuni cu scadența la 9 și 15 ani. La această sumă urmează să se adauge banii care vor veni de la Uniunea Europeană.

Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1782 dolari, minimul ultimelor trei luni, și 1,1895 dolari. Vineri seară piețele americane s-au închis la 1,1877 dolari, investitorii căutând să își echilibreze portofoliile, în condițiile în care BCE este decisă să nu intervină asupra dobânzii sale cheie, chiar dacă inflația va trece de 2%, iar Fed a anunțat că va majora dobânda sa de politică monetară de două ori în cursul anului viitor, fără a specifica însă momentul demarării procesului de normalizare.

Cursul dolarului a fluctuat între 4,1448 și 4,1655 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,1596 lei.

Statul de „activ sigur”, a produs aprecierea consistentă a monedei elvețiene. De la 1,092 – 1,095, la începutul săptămânii, ea s-a apreciat la finalul ei la 1,083 – 1,087 franci/euro, iar cursul a crescut de la 4,5047 la 4,5468 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7620 la 5,7364 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 239,0353 la 242,4736 lei și a închis săptămâna la 241,3706 lei, în condițiile în care uncia a revenit în jurul valorii de 1.800 dolari.

Perspectiva intrării BNR într-un nou ciclu monetar, s-a resimțit în cazul indicilor ROBOR.

Astfel, la finalul săptămânii indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,50 la 1,51%, față de 1,49% la începutul săptămânii. %. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,63 la 1,65% iar cel la 12 luni a stagnat la 1,76%.

Bitcoin a stagnat sub pragul de 35.000 dolari, minimul fiind de 32.100 dolari iar ether a fluctuat între 2.000 și 2.400 dolari.

Scăderea monedelor digitale este provocată de factori precum creșterea controlului autorităților chineze asupra pieței inclusiv a „minatului” criptomonede dar și temerilor referitoare la existența unei bule speculative, care odată spartă ar putea împinge bitcoin spre pragul de 10.000 de dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 9 iulie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

AFV Beltrame Group care deţine la Călăraşi combinatul siderurgic Donalam este interesată de achiziţionarea unui teren pentru construirea unui parc fotovoltaic de 100 MW care să deservească o oţelărie şi un laminor, întreaga investiţie fiind estimată la 300 de milioane de euro.

Preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă speră ca investiţia să se realizeze la Călăraşi însă totul depinde de rezultatul discuţiilor dintre reprezentanţii Beltrame şi AAAS (fostul AVAS) care deţine platforma siderurgică a fostului combinat Donasid.

„Donalam caută o suprafaţă de teren pentru a crea un parc fotovoltaic pe care să-l integreze într-o unitate de producţie care mai include o oţelărie şi un laminor. La acest moment, facilităţile nu sunt decât în cadrul combinatului siderurgic, platforma industrială unde AVAS-ul e majoritar şi răspunde, să spunem, de soarta acelui teren care are o valoare de vânzare. Astăzi, Donalam nu s-a decis dacă-l va cumpăra sau nu”, a declarat joia trecută Iliuţă.

Viitorul combinatul va avea o capacitate de producție de aproximativ 600.000 tone/an de oțel – beton și sârmă laminată. Investiţia grupului Beltrame va contribui la crearea a aproximativ 250 de noi locuri de muncă directe la nivel local, precum și la aproape 1000 de locuri de muncă indirecte, dintre care cel puţin 800 în faza de construcţie ṣi circa 150 în faza de producţie.

Fabrica eco-inteligentă va avea cel mai scăzut nivel al emisiilor generate de o unitate de producție a oțelului la nivel mondial, atât în ce priveṣte gazele cu efect de seră, cât de praf.

De asemenea, consumul de apă va fi unul minim, prin tratare ṣi recirculare, asigurând cel mai înalt nivel de economie circulară. Noua tehnologie inovatoare, gândită și dezvoltată în ultimii doi ani, are potenţialul de a situa România în fruntea inovaţiei în sectorul siderurgic.

În sectorul construcţiilor, consumul intern de oţel - beton ṣi sârmă este de circa 1,4 - 1,5 milioane tone pe an. Acesta este estimat să crească în următorii cel puţin 10 ani, în special datorită investiţiilor guvernamentale în infrastructura publică, dar ṣi a investiţiilor private. În prezent, România importă aproape în totalitate cantitatea de oțel – beton necesară.

Grupul Beltrame deține în România combinatul siderurgic Donalam, specializat în producția de bare de oţel laminate la cald şi oţeluri speciale, cu utilizări în diverse industrii, de la petrol și gaze, auto, echipamente mecanice mari și hidraulice, la maşini şi echipamente agricole. Compania are peste 270 de angajați și exportă anual circa 180.000 tone de produse pe piața europeană. Pentru acest an, Donalam estimează o cifră de afaceri de peste 130 milioane euro, cu o creștere mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată anul trecut.

Îngrijorarea generată de așteptatul val al patrulea al pandemiei, provocat de varianta indiană (Delta) a Covid-19 dar și de decelerarea înregistrată de economia Chinei, a favorizat creșterea semnificativă a aversiunii la risc.

Dacă alte monede din regiune au pierdut teren în fața euro, în schimb leul a continuat să se tranzacționeze într-un culoar foarte îngust, 4,926 – 4,929 lei, iar media monedei unice a coborât de la 4,9270 la 4,9268 lei.

La această evoluție a contribuit faptul că Finanțele au împrumutat 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 2 miliarde de euro pentru o scadență de 9 ani si 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani, dar și raportul macroeconomic interimar de vară al Comisiei Europene.

Conform raportului, prognoza pentru economia României în acest an a crescut de la 5,1% la 7,4%, cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană, după declinul cu 3,9% din 2020. Pentru 2022 se anticipează un avans de 4,9%.

Euro a scăzut în prima parte a dimineții până la 1,1782 dolari, nou minim al ultimelor trei luni, dar în cursul ședinței europene a atins un maxim de 1,1844 dolari, „ajutat” de tonul calm în privința evoluției inflației din Statele Unite descoperit de investitori în minuta publicată după ședința de politică monetară a Rezervei Federale. Cursul monedei americane a făcut un pas înapoi de la 4,1655 la 4,1640 lei.

Majorarea plasamentelor în active considerate drept „refugii” au provocat aprecierea monedei elvețiene până la un minim de 1,084 franci/euro iar cursul a crescut de la 4,5138 la 4,5392 lei.

Cursul lirei sterline a făcut un pas înapoi de la 5,7498 la 4,7432 lei.

Creșterea unciei la 1.797 – 1.816 dolari a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 241,8316 la 242,4736 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a revenit de la 1,49 la 1,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 1,64 la 1,63% iar cel la 12 luni s-a întors de la 1,75 la 1,76%.

Monedele din regiune se depreciau consistent. Media celei poloneze a coborât de la 4,5197 la 4,5414 zloți/euro iar a celei maghiare de la 354,33 la 358,10 forinți/euro.

Bitcoin a făcut un nou pas înapoi și se tranzacționa joi în culoarul 32.100 – 34.000 dolari iar ether fluctua între 2.120 și 2.330 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu