Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte fermierilor că până la data de 20 iulie 2021 inclusiv, pot depune cererea de înscriere în Programul pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2021.

Până astăzi, 14 iulie 2021 au fost depuse 7.148 cereri pentru o suprafaţă totală de 778,93 hectare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021 pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, respectiv:

- Ardei gras şi/sau ardei lung;

- Castraveţi;

- Tomate;

- Vinete.

Cererile de înscriere în Program, însoţite de documentele obligatorii, se depun personal sau se transmit prin mijloace electronice, fax, poştă sau e-mail la centrul judeţean / local / al municipiului Bucureşti unde solicitantul a depus cererea unică de plată pentru anul 2021 sau unde are domiciliul / sediul social sau în cadrul unităţii administrativ teritoriale unde are suprafaţa cultivată cea mai mare.

Beneficiarii sunt:

a) producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în temeiul Legii nr.145/2014, valabil pana la 31 decembrie 2021;

b) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

c) producătorii agricoli persoane juridice.

Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 euro şi se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020.

Mai multe informaţii referitoare la accesarea măsurii privind susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2021, Ghidul solicitantului, modelul cererii - tip şi legislaţia, se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, la secţiunea

http://www.apia.org.ro/ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/legume-in-spatii-protejate-20211624359084

!!! până la data de 09 august 2021 inclusiv, pot depune cererea de solicitare a ajutorului de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Până astăzi, 14 iulie 2021, au fost depuse 27.348 cereri pentru 407.491 capete bovine.

Schema de ajutor de stat în sectorul bovin se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2021.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat şi documentele justificative se depun la Centrele APIA judeţene/locale /al Municipiului Bucureşti sau transmise prin fax, poştă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis.

Beneficiari sunt crescătorii care deţin animale din speciile bovine (taurine şi bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcţie de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga şi valoarea calculată în funcţie de cantităţile de lapte, în tone, produse şi valorificate, eligibile până la concurenţa plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2021.

Mai multe informaţii referitoare la accesarea ajutorului de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin pentru anul 2021, Ghidul solicitantului, modelul cererii - tip şi legislaţia aferentă, se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, la secţiunea http://www.apia.org.ro/ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/ajutor-de-stat-bovine-covid19-2021

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 1,9% în luna mai a acestui an, comparativ cu luna anterioară, la 3.492 lei, în timp ce câştigul salarial mediu nominal brut a fost de de 5.695 lei, cu 109 lei (-1,9%) mai mic decât în luna anterioară, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în luna mai 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în aprilie, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite, de fidelitate ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Datele INS relevă faptul că scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) - cu 21%, în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), telecomunicaţii, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (între 14% şi 16%) şi în extracţia minereurilor metalifere, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din tutun (între 5,5% şi 8,5%).

De asemenea, diminuări ale salariului mediu între 3,5% şi 5% s-au consemnat în alte activităţi extractive, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), transporturi pe apă, fabricarea băuturilor.

Pe de altă parte, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+14,5%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene, hoteluri şi restaurante (între 3,5% şi 6,5%), în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare) - -între 1% şi 2,5%.

În sectorul bugetar, în luna mai a acestui an, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+5,3% ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţie publică (+0,1%).

Totodată, în sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 0,8%, raportat la perioada de referinţă.

sursa www.agerpres.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,9% în luna iunie 2021, de la 3,8% în mai, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,71%, mărfurile alimentare cu 2,17%, iar serviciile cu 1,59%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iunie 2021 comparativ cu luna mai 2021 au crescut cu 0,3%, iar rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 3,4%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) este 2,9%.

Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2021 comparativ cu luna mai 2021 este 100,24%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2021 comparativ cu luna iunie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,5% iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,4%.

Conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare şi va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) reamintește crescătorilor de bovine că 9 august 2021 este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Criteriile de eligibilitate, precum și documentele care trebuie să însoțească cererile de solicitare a ajutorului de stat în sectorul bovin se regăsesc în OUG 58/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 632/28.06.2021.

Astfel, MADR invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare a ajutorului de stat la centrele APIA, județene/locale/al municipiului București, până cel târziu la data de 09 august 2021, inclusiv.

Până în prezent, pentru Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 22.636 cereri de solicitare.

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

APIA calculează cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte, prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totală de lapte eligibilă.

Pentru a evita aglomerația din ultimele zile, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic, prin e-mail.

Sursa text si foto www.madr.ro

Leul a avut o nouă ședință calmă în ciuda faptului că conform INS prețurile de consum au crescut în iunie cu un ritm lunar de 0,27%, respectiv cu 3,9% față perioada similară a anului trecut.

Conform unei analize a Băncii Transilvania, „statisticile indică continuarea tendinței de accelerare pentru dinamica anuală a prețurilor de consum, spre cel mai ridicat nivel din decembrie 2019, evoluție influențată de redinamizarea din sfera economiei reale și cotațiilor internaționale la materii prime și de liberalizarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie”. În acest context, analiștii BT anticipează un parcurs al inflației de 3,14% în 2021, 3% în 2022, respectiv 2,84% în 2023.

Majorarea inflației se suprapune peste adâncirea în mai a deficitului balanței comerciale cu 41,1% la 1,8 miliarde euro, respectiv la 8,8 miliarde euro în primele cnci luni ale acestui an.

Cursul euro a crescut insesizabil de la 4,9275 la 4,9278 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,925 – 4,929 lei.

Piețele internaționale așteptau publicarea datelor privind inflația din Statele Unite. O nouă creștere a acesteia sau menținerea în jurul pragului de 5% va influența percepția Rezervei Federale americane în ceea ce privește momentul în care va începe procesul de majorare a dobânzii sale cheie.

Motiv pentru o ușoară apreciere a monedei americane la 1,1836 – 1,1876 unități/euro și a cursului de la 4,1566 la 4,1625 lei.

Media monedei elvețiene s-a apreciat de la 4,5388 la 4,5428 lei iar a celei britanice de la 5,7605 la 5,7669 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 240,6878 la 241,9105 lei, evoluție la care a contribuit creșterea unciei la 1.807 – 1.812 dolari și aprecierea monedei americane.

Dobânzile interbancare s-au stabilizat, după câteva zile mai agitate. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,76%.

Monedele din regiune aveau o evoluție descendentă. Media celei poloneze s-a depreciat de la 4,5559 la 4,5662 zloți/euro iar a celei maghiare de la 355,34 la 356,35 forinți/euro.

Bitcoin se menține aproape de pragul de 30.000 dolari și cobora la 32.700 – 33.400 dolari.

Tendința de depreciere se reflecta și în evoluția ether care a alunecat la 1.980 – 2.050 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Florin Cîțu și Ludovic Orban au, împreună, de luat o decizie: Este nevoie de un nou ministru al Agriculturii pentru a duce la bun sfârșit construcția Planului Național Strategic pentru noua Politică Agricolă Comună!

Majoritatea fermierilor nu mai au deloc încredere în actualul ministru, Adrian Oros!

Asociația Forța Fermierilor consideră că prioritatea numărul unu a acestui an pentru sectorul agroalimentar din România este redactarea cu succes unui Plan Național Strategic (PNS) pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2021-2027. Toate statele membre UE trebuie să trimită spre aprobare PNS către Comisia Europeană până la 31 decembrie 2021.

În fața acestui obiectiv esențial pentru viitorul fermierilor români, trimiterea la Bruxelles a unui PNS bine făcut, care să ofere instrumentele dezvoltării agriculturii naționale și a mediului rural, pe toate componentele sale, considerăm că este obligatoriu să avem în fruntea Ministerului Agriculturii un ministru care să se bucure de încrederea celor cu care va trebui să se consulte în redactarea acestui document extrem de important. Adică să se bucure de încrederea fermierilor români. Din păcate, actualul ministru Adrian Oros nu mai beneficiază de sprijinul majorității celor care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar.

Mandatul de un an și nouă luni la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dezastruos pentru Adrian Oros. Obiective neîndeplinite, fermieri mințiți în față, anunțuri urmate de răzgândiri, consultări de formă doar cu structuri ale mediului asociativ agricol care îi conveneau, întârzieri și comunicare deficitară. Irigațiile și depozitele regionale nu sunt în PNRR, demararea sesiunilor de proiecte de finanțare din bani europeni pentru Perioada de Tranziție 2021-2022 nu sunt demarate încă, despăgubirile promise de Oros nu au fost acordate, fermierii mici și fermierii mari sunt învrăjbiți, inclusiv prin modul în care actualul ministru implementează politicile agricole naționale și europene, reprezentarea defectuoasă a intereselor fermierilor români în negocierile de la Bruxelles. Și lista poate continua.

În aceste condiții, facem un apel către premierul Florin Cîțu, către președintele PNL Ludovic Orban, să treacă de urgență la remanierea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, și să găsească un profesionist care, susținut politic de conducerea liberală, să ofere fermierilor români șansa unor consultări reale, eficiente, bazate pe bună-credință. Aceste consultări trebuie să ducă la realizarea cu succes un PNS bun, pe care agricultorii noștri, indiferent de mărimea fermei, de regiunea geografică sau de sectorul de activitate, și-l doresc atât de mult!

„Începerea consultărilor pentru PNS reprezintă un moment zero pentru securitatea alimentară a României și pentru viitorul satului românesc. Fără fermieri care să poată beneficia de un PNS bun pentru România, care să profite de oportunitățile oferite de noua Politică Agricolă Comună și să se pună la adăpost de riscuri, nu vom avea nici securitate alimentară și nici mediu rural dezvoltat. Este nevoie de un suflu nou la MADR, de o restartare a discuțiilor cu mediul asociativ din agricultură, fără blaturi și fără consultări de formă, doar pentru a face poze de protocol. Trebuie pus punct învrăjbirii fermierilor mici cu cei mari, și rolul esențial îl va avea un nou ministru al Agriculturii. Pe care noi îl solicităm public, acum. Atrag atenția că un eventual eșec al PNS va avea un efect dezastruos asupra PNL și asupra Guvernului.

Solicitarea noastră de remaniere a ministrului Oros nu este o revendicare politică. Respectăm actuala majoritate guvernamentală. Îi respectăm, în egală măsură, pe domnii Florin Cîțu și Ludovic Orban. Este dreptul PNL de a numi ministrul Agriculturii. Tot ceea ce solicităm este ca fermierii să aibă parte de un ministru bun al Agriculturii. Suntem foarte întârziați cu PNS și riscăm, ca și alte inițiative din perioada mandatului lui Adrian Oros, să transformăm totul într-un dezastru pentru fermieri. Nu ne putem juca cu viitorul sectorului agroalimentar din România! Oros nu este un partener de dialog credibil, înțelegeți asta! Este nevoie de o decizie rapidă, domnilor Florin Cîțu și Ludovic Orban!”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Agricultura în ofensivă”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică. Începând din luna iulie 2021, Asociația include o Divizie de Consultanță pentru Fonduri Europene, structură prin care asigură membrilor organizației consultanță gratuită și sprijin în realizarea și depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene