Moneda națională a fost stabilă la redeschiderea pieței valutare, după minivacanța prilejuită de sărbătoarea Rusaliilor.

Media euro a fost stabilită la 4,9253 lei, față de 4,9250 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat, din nou, într-un ecart îngust, 4,923 – 4,927 lei.

Investitorii din piețele internaționale așteptau audierea din Congres a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, la câteva zile după ce banca centrală americană a anunțat că este pregătită să devanseze majorarea dobânzii sale cheie în 2023.

Moneda americană fluctua în culoarul 1,1881 – 1,1921 dolari/euro, în ușoară scădere față de luni, iar media ei a urcat de la 4,1340 la 4,1431 lei.

Cursul monedei elvețiene a crescut de la 4,4992 la 4,5003 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7441 la 5,7465 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 238,2808 la 236,9350 lei. Scăderea s-a datorat faptului că uncia se tranzacționa între 1.777 și 1.789 dolari, evoluție provocată de anunțul Fed că va începe de anul viitor să majoreze dobânda sa cheie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagnează de mai mult de două săptămâni la 1,49%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,75%.

Monedele din regiune recuperau o parte din pierderile suferite săptămâna trecută.Media celei poloneze se aprecia de la 4,5462 la 4,5366 zloți/euro iar a celei maghiare de la 354,72 la 353,85 forinți/euro.

Decizia luată de autoritățile mai multor provincii din China de a închide activitățile de „minare” de bitcoin a produs scăderea monedei digitale, care se tranzacționa marți între 31.200 și 33.300 dolari, valori apropiate de cele înregistrate la începutul săptămânii.

Ether a coborât după aproape trei luni sub pragul de 2.000 dolari și fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex între 1.860 și 1.994 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În ședința Guvernului din data de 16 iunie 2021 a fost aprobată Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021.

Prezentul act normativ stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susţinerea producției de plante aromatice, pentru anul 2021, ce va fi implementată de Agenția de Plăți și Intervenție (APIA) pentru Agricultură, prin centrele locale/județene, care vor fi sprijinite în activitatea de control și evaluare a producției de către direcțiile pentru agricultură județene.

Actul normativ reglementează:

- modalitatea de depunere a cererii la APIA;

- culturile pentru care se acordă ajutor de minimis: busuioc, cimbru, coriandru, fenicul și muștar;

- categoriile de beneficiari: persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, persoane juridice;

- criteriile de eligibilitate pentru obținerea sprijinului;

- producțiile minime pe care trebuie să le obțină producătorii agricoli, precum și documentele justificative care se prezintă pentru obținerea ajutorului de minimis;

- efectuarea verificărilor privind existența suprafețelor, a culturilor declarate și evaluarea producției, de către comisii mixte APIA -DAJ;

- modalitatea de comunicare între centrele locale/centrele județene/APIA și MADR și DAJ.

Termenul limită pentru depunerea cererilor este 30 iunie inclusiv, iar termenul de depunere a documentelor justificative este 15 octombrie 2021, inclusiv.

Valoarea ajutorului de minimis/suprafață este astfel distribuită:

1. a) 2600 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha pentru busuioc;
2. b) 3400 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha pentru cimbru;
3. c) 100 euro/ha pentru coriandru;
4. d) 200 euro/ha pentru fenicul;
5. e) 150 euro/ha pentru muștar.

Valoarea maximă alocată schemei de sprijin este de 1.231,4 mii euro (6.000 mii lei).

Menționăm că acordarea ajutorului reglementat de prezenta hotărâre va contribui la creșterea suprafețelor cultivate cu plante aromatice și la sporirea interesului producătorilor agricoli în diversificarea culturilor din exploatațiile agricole.

Sursa www.madr.ro

Miercuri, la finalul întâlnirii de politică monetară a Rezervei Federale americane, s-a anunțat, în condițiile îmbunătăţirii stării de sănătate din Statele Unite, menținerea dobânzii-cheie la 0 – 0,25% dar și devansarea majorării acesteia din 2024 în 2023, an în care se anticipează cel puţin două majorări de câte un sfert de punct procentual.

Anunțul a provocat o apreciere instantanee a monedei americane față de principalele valute. Cursul ei a crescut de la 4,0620 la 4,1226 lei, maxim al ultimelor aproape două luni, iar euro a scăzut joi la 1,1926 – 1,2006 dolari.

Factorul extern nu a afectat evoluția raportului euro/leu. Acesta se tranzacționa joi în piața locală în culoarul 4,922 – 4,927 lei iar media a urcat insesizabil de la 4,9241 la 4,9242 lei, aproape de cea stabilită marți, de 4,9243 lei.

Aprecierea dolarului va produce, pe termen mediu și lung, o amplificare a majorării prețurilor la materiile prime, în primul la țiței, ceea ce va adânci deficitul comercial și va stimula inflația, care se va reflecta la final în cursul leului.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,089 – 1,093 franci/euro iar media a scăzut de la 4,5194 la 4,5075 lei. Scăderea se datorează deciziei Băncii Naționale a Elveției de continua politica sa monetară acomodantă, chiar dacă ea anticipează o creștere a inflației.

Pariurile puse pe o creștere mai rapidă a dobânzii de politică monetară de către Banca Angliei, după ce inflația a crescut luna trecută în Marea Britanie la 2,1%, depășind pragul de 2% pentru prima dată din iulie 2019, a stimulat cererea de monedă britanică, care s-a apreciat la 1,1655 – 1,1706 euro. Aceasta a făcut ca media ei să urce de la 5,7324 la 5,7620 lei, maxim al ultimelor două luni și jumătate.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea abruptă a unciei la 1.778 – 1.822 dolari iar prețul gramului de aur a coborât de la 242,8805 la 239,3938 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a oprit de la începutul săptămânii trecute la 1,49%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,63% iar indicele la 12 luni a revenit de la 1,74 la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5285 la 4,5309 zloți/euro iar a celei maghiare de la 351,14 la 353,79 forinți/euro.

Bitcoin înregistra joi o scădere față de ziua precedentă și fluctua între 38.200 și 39.500 dolari iar ether cobora de la 2.400 – 2.600 dolari la 2.350 – 2.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

A fost depășit pragul de un milion de persoane fizice înrolate în Spațiul Privat Virtual (SPV) al MF-ANAF. În acest moment, peste 1,6 milioane de utilizatori, persoane fizice și juridice, s-au conectat în total pe platformă.

Demersul de înrolare în SPV vine în sprijinul contribuabililor prin automatizarea schimbului de date fiscale și eliminarea depunerii fizice a anumitor declarații lunare specifice. Prin înrolarea în SPV, contribuabilii au acces continuu la un serviciu gratuit, accesibil permanent, care oferă o serie de beneficii utilizatorilor săi, cum ar fi:

- o bază de date complexă cu informații din sfera obligațiilor fiscale;

- accesul facil la acte administrativ fiscale și alte documente;

- acces servicii electronice specifice.

Înscrierea în SPV, parte a procesului de digitalizare a administrației publice, este un proces care eficientizează interacțiunile dintre stat și contribuabili. Prin intermediul portalului, sarcina administrativă a contribuabililor este ușurată, întregul proces desfășurându-se într-un spațiu transparent.

Săptămâna trecută, leul a avut o evoluție descendentă față de euro și dolar. Tendința s-a amplificat după ultima întâlnire de politică monetară a Rezervei Federale americane.

Miercuri, la finalul întâlnirii Fed, s-a anunțat, în condițiile îmbunătăţirii stării de sănătate din Statele Unite, menținerea dobânzii-cheie la 0 – 0,25% dar și devansarea majorării acesteia din 2024 în 2023, an în care se anticipează cel puţin două majorări de câte un sfert de punct procentual, ceea ce a majorat instantaneu cererea de dolari și a înmulțit ieșirile de capital din piețele de la marginea zonei euro.

Scăderea leului a fost de mai mică dimensiunea decât ale altor monede din regiune, media celei poloneze depreciindu-se săptămâna trecută de la 4,5027 la 4,5503 zloți/euro iar a celei maghiare de la 350,14 la 355,38 forinți/euro.

Cursul euro a crescut de la 4,9188, la debutul săptămânii, la 4,9250 lei, la sfârșitul ei. Luni, când piața locală era închisă cu ocazia sărbătorii de Rusalii, cotațiile fluctuau pe cele internaționale între 4,924 și 4,93 lei.

Presiunea pe cursul euro/leu va continua pe termen medu și lung în condițiile în care deficitul de cont curent al balanţei de plăţi se adâncește constant. El s-a majorat în primele patru luni ale acestui an la 4,7 miliarde de euro, urmare a faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, care este acoperită prin importuri.

Cursul dolarului a crescut de la 4,0604 lei la 4,1340 lei, vinerea trecută, maxim al ultimelor două luni. Pe piețele internaționale, euro s-a depreciat de la 1,2114 – 1,2149 la 1,1848 – 1,1901 dolari, în prima jumătate a zilei de luni.

După o creștere la 4,5208 lei, media francului elvețian a scăzut, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânzile în teritoriu negativ. BNE a considerat că presiunile inflaţioniste din prezent se vor tempera, ceea ce a redus plasamentele în franci, iar cursul a coborât vineri la 4,4992 lei, tendință care s-ar putea menține.

Inflația a crescut luna trecută în Marea Britanie la 2,1%, depășind pragul de 2% pentru prima dată din iulie 2019. Investitori au pariat pe o creștere mai rapidă a dobânzii de către Banca Angliei iar media lirei sterline a urcat până la 5,7620 lei, pentru a aluneca vinerea trecută la 5,7441 lei. În prima parte a zilei de luni, moneda britanică scădea la 1,1621 – 1,1652 euro, astfel că marți am putea vedea o nouă scădere a cursului.

Prețul gramului de aur a crescut până la 243,3369 lei, dar a încheiat săptămâna trecută la 238,2808 lei. Evoluția se datorează scăderii unciei de aur de la 1.848 – 1.866 dolari, la începutul săptămânii, la 1.796 – 1.762 dolari, la finalul ei, valori care se mențineau și luni, după ce cererea de metal galben s-a redus.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat în ultimele două săptămâni la 1,49%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,63% iar cel la 12 luni la 1,75%.

După impulsul pozitiv dat la începutul săptămânii trecute de un tweet al lui Elon Musk, când bitcoin a crescut la peste 41.000 dolari, criptomoneda a scăzut lunea aceasta la 32.100 – 35.800 dolari.

O evoluție asemănătoare a avut ether, a doua cea mai tranzacționată monedă digitală. Ea a scăzut de la aproape 2.700 dolari la circa 1.950 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 16 iunie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În ședința Guvernului din data de 16 iunie 2021 a fost aprobată Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Prezentul act normativ stabileşte o schemă de ajutor de minimis pentru susţinerea producției de legume în spaţii protejate în 2021, ce va fi implementată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin centrele locale/județene, care vor fi sprijinite în activitatea de control și evaluare a producției de către direcțiile pentru agricultură județene.

Actul normativ reglementează:

- modalitatea de depunere a cererii la APIA;

- culturile pentru care se acordă ajutor de minimis și anume ardei, castraveți, tomate, vinete;

- categoriile de beneficiari: persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, persoane juridice;

- criteriile de eligibilitate pentru obținerea sprijinului;

- producțiile minime pe care trebuie să le obțină producătorii agricoli, precum și documentele justificative care se prezintă pentru obținerea ajutorului de minimis;

- efectuarea verificărilor privind existența suprafețelor, a culturilor declarate și evaluarea producției, de către comisii mixte APIA -DAJ;

- controlul respectării normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor de către inspectorii fitosanitari oficiali;

- modalitatea de comunicare între centrele locale/centrele județene/APIA și MADR și DAJ.

Depunerea cererilor se va realiza până la cel târziu 20 iulie inclusiv, iar valorificarea producției se va face în perioada 2 noiembrie – 2 decembrie. Precizăm că documentele justificative pot fi depuse până la 3 decembrie 2021, inclusiv.

Plafonul maxim alocat acestei scheme de sprijin este de 30.785 mii euro (150.000 mii lei), iar valoarea maximă a ajutorului de minimis/beneficiar este de 2.000 euro/cultură/1000 mp.

Prin acordarea ajutorului reglementat de prezenta hotărâre se dorește creșterea interesului producătorilor în dezvoltarea exploatațiilor agricole și satisfacerea dorinței consumatorilor de a achiziționa legume proaspete și de calitate.

Sursa www.madr.ro