În perioada analizată, moneda națională a avut o evoluție apreciativă față cea unică, cursul apropiindu-se de pragul de 4,91 lei.

Cursul euro a crescut marțea trecută la 4,9161 lei, dar a încheiat intervalul la 4,9120 lei, minim al ultimelor patru luni. Luni dimineață, pe piețele asiatice, a fost atins un minim de 4,907 lei, iar tranzacțiile din cea locală s-au realizat între 4,909 și 4,914 lei.

Prognoza de vară a Comisiei Naționale de Prognoză anticipează pentru acest an un curs mediu al euro de 4,92 lei, care ar urma să urce în 2022 la 4,98 lei. Începând cu 2023 se prognozează depășirea pragului de 5 lei, cu un curs mediu de 5,03 lei, iar în 2024 acesta ar urma să fie de 5,08 lei iar în 2025 de 5,13 lei.

Prognoza CNSP anticipează o creștere a PIB cu 7% în acest an, valoarea inferioară declarațiilor premierului care a afirmat că așteaptă un avans de 10%.

Euro a coborât miercurea trecută până la 1,1706 dolari. La sfârșitul perioadei, scăderea indicelui de încredere al consumatorilor americani, calculat de Universitatea din Michigan, consecință a impactului celui de al patrulea val al pandemiei a provocat deprecierea monedei americane. Indicele a coborât la 70,2 puncte, mai jos cu 13,5% față de cel calculat în iulie, valoare care corespunde celui mai redus nivel din ultimii zece ani.

Luni, euro fluctua între 1,1767 și 1,1801 dolari. La noi, cursul monedei americane a crescut până la 4,1972 lei, dar a închis perioada la 4,1685 lei.

Investitorii așteaptă întâlnirea marilor bănci centrale care se va desfășura la sfârșitul lunii la Jackson Hole, Wyoming, unde președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, ar putea anunța momentul în care vor fi reduse măsurile de stimulare a economiei SUA.

Moneda elvețiană a revenit la 1,08 franci/euro iar cursul a scăzut vinerea trecută la 4,5347 lei. La începutul acestei săptămâni, cotațiile au scăzut la 1,075 franci/euro iar media a crescut la 4,5612 lei.

Lira sterlină a început perioada cu o medie de 5,8096 lei și a încheiat-o la 5,7744 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul perioadei la 233,2254 lei, dar a crescut la finalul ei la 238,0356 lei. Evoluția a fost influențată de fluctuațiile unciei, care a atins un minim de 1.728 dolari, pentru ca luni să urce până la 1.780 dolari.

BNR a început să pregătească terenul pentru momentul în care va majora dobânda sa de politică monetară. Pentru aceasta, ea a atras din nou de la băncile comerciale, depozite cu scadența la o săptămână în valoare de aproape 3,1 miliarde lei, la o dobândă de 1,25%. Suma plasată lunea aceasta este mai mică decât cea de săptămâna trecută care s-a ridicat la aproape 4,85 miliarde lei.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 1,65 la 1,66% iar cel la 12 luni s-a oprit la 1,77%.

La sfârșitul perioadei, bitcoin se tranzacționa între 46.800 și 48.000 dolari iar ether fluctua între 3.240 și 3.340 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 16 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

BNR ar putea majora dobânda sa de politică monetară în ultima parte a anului, după ce în Raportul prezentat la începutul acestei săptămâni, banca centrală anticipează o creștere a prețurilor cu 5,6%, aproape dublu față de ținta de inflație a instituției care este de 2,5%/an, plus/minus un punct procentual.

Evoluția a fost confirmată miercuri de INS, care a anunțat că rata anuală a inflaţiei a crescut cu 5% în perioada iulie 2020 – iulie 2021, iar de la începutul anului majorarea este de 4,4%.

În martie trecut, pentru a atenua efectele pandemiei și a stimula economia, BNR a redus dobânda sa cheie de la 2,50 la 2%/an. Ultima tăiere a fost realizată la începutul acestui an când rata a fost coborâtă până la minimul istoric de 1,25%.

Noul ciclu de înăsprire al politicii monetare a început deja, odată cu renunțarea la achizițiile de titluri de stat din piața secundară și înmulțirea operațiunilor de atragere de depozite de la băncile comerciale, ceea ce permite un control mai strict al lichidităţilor din piaţă. De altfel, guvernatorul BNR a semnalizat de mai multe ori necesitatea normalizării politicii monetare, fiind însă nevoie de identificarea momentului oportun.

Băncile centrale din Cehia și Ungaria au decis în luna iunie majorarea ratei de dobândă de politică monetară, de la 0,25% la 0,50%, respectiv de la 0,60% la 0,90%.

În raportul zilnic al analiștilor BCR se anticipează că o primă majorare a dobânzii cheie de un sfert de punct procentual ar urma să fie decisă la ședința de politică monetară din 9 noiembrie, pentru ca anul viitor să urmeze alte creșteri, care ar urma să fie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,52 la 1,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,76%.

Piața valutară a fost calmă, iar cursul monedei unice a scăzut ușor de la 4,9161 la 4,9158 lei, în a noua ședință consecutivă cu cursul sub 4,92 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,913 – 4,917 lei.

În așteptarea datelor privind inflația din Statele Unite, principalul indicator luat în calcul de Rezerva Federală atunci când își stabilește politica monetară, euro a scăzut până la 1,076 dolari, nou minim al ultimelor patru luni. BNR a stabilit o medie a dolarului de 4,1972 lei, față de 4,1928 lei în ședința de marți.

Deprecierea monedei elvețiene s-a amplificat miercuri, ea coborând la 1,081 – 1,082 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 4,5496 la 4,5437 lei.

Cursul lirei sterline a coborât de la 5,8096 la 5,7973 lei.

Prețul gramului de aur și-a încetinit evoluția descendentă și a urcat miercuri de la 233,2254 la 233,9343 lei, în timp ce uncia fluctua între 1.720 și 1.738 dolari.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 45.350 – 46.550 dolari iar ether fluctua între 3.120 și 3.250 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Raportul euro/leu se tranzacționa în culoarul 4,913 – 4,916 lei, valori identice cu cele de miercuri, ceea ce a făcut ca BNR să stabilească o medie de 4,9148 lei, față de 4.9158 lei, în ședința precedentă.

La aprecierea monedei naționale contribuie revenirea în țară pentru perioada concediilor a românilor care muncesc în țară, care alimentează oferta de valută la nivelul caselor de schimb.

Încetinirea creșterii prețurilor din Statele Unite în iulie cu 0,5%, față de avansul de 0,9% din iunie, ceea ce a făcut ca inflația iulie 2020/iulie 2021 să urce la 5,4% a avut ca efect aprecierea euro la 1,1732 – 1,1749 dolari și o scădere a cursului monedei americane de la 4,1972 la 4,1849 lei.

Investitorii așteaptă întâlnirea marilor bănci centrale care se va desfășura la sfârșitul lunii la Jackson Hole, Wyoming, unde președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, ar putea anunța momentul în care vor fi reduse măsurile de stimulare a economiei SUA.

Moneda elvețiană se menținea peste 1,08 franci/euro ceea ce a făcut ca media ei să scadă de la 4,5437 la 4,5404 lei.

Chiar dacă PIB-ul Regatului Unit a avansat în al doilea trimestru cu 4,8%, creșterea lirei sterline față de euro a fost minimă iar cursul ei a urcat de la 5,7973 la 5,8012 lei.

Deprecierea monedei americane a provocat o creștere a unciei la 1.751 – 1.758 dolari, astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 233,9343 la 236,0870 lei.

Dobânzile interbancare nu cunoșteau modificări semnificative însă se observă o tendință de creșteră lentă a acestora. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni a crescut de la 1,76 la 1,77%.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia de la 4,5854 la 4,59 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare se aprecia de la 354,73 la 353,21 forinți/euro.

Bitcoin fluctua în culoarul 44.700 – 46.200 dolari, în scădere față de miercuri. Ether se mișca între 3.090 și 3.240 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, anunţă lansarea unei aplicaţii prin intermediul căreia operaţiunile necesare implementării programelor de investiţii gestionate de MDLPA vor putea fi derulate şi electronic. Aplicaţia va permite, în prima etapă, gestionarea investiţiilor PNDL.

De exemplu, aplicaţia va permite primăriilor să încarce cererile de plată ale facturilor în aplicaţie, nemaifiind necesară trimiterea cererilor în format fizic, pe hârtie. "Este o măsură de simplificare a procedurilor, o debirocratizare a sistemului de finanţări pentru investiţiile comunităţilor locale. Pe viitor vom include şi alte programe de investiţii în această aplicaţie", a subliniat ministrul Cseke Attila.

De astăzi, aplicaţia poate fi accesată de către unităţile administrativ-teritoriale care au în derulare investiţii finanţate prin PNDL. Beneficiarii înregistraţi vor avea posibilitatea să transmită în format electronic documentele aferente programelor, semnate electronic (prin completarea online a unor formulare electronice), să primească număr de înregistrare şi să urmărească stadiul acestora.

În acest sens, beneficiarii programelor de investiţii au fost notificaţi de către MDLPA în vederea înregistrării şi utilizării aplicaţiei electronice.

Inspectorii ANAF au utilizat metoda identificării vizuale online pentru 30.000 de contribuabili – persoane fizice, care au optat pentru această modalitate, în vederea înrolarii în SPV. În medie, inspectorii ANAF au identificat 16 persoane fizice în fiecare oră, din august 2020, momentul operaționalizării acestei metode, și până în prezent.

Spațiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24/24, prin intermediul căruia contribuabilii depun declarații, cereri, solicită documente, verifică situația fiscală proprie ș.a. Persoanele fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV, iar persoanele fizice, care nu dețin un astfel de certificat, pot cere înregistrarea și pe bază de nume de utilizator și parolă.

Pentru a se înregistra în Spațiul Privat Virtual, fără a se mai deplasa la sediile ANAF, persoanele fizice care se înregistrează cu nume de utilizator și parolă au posibilitatea să opteze pentru identificarea la distanță prin “identificare vizuală online”. Aprobarea înregistrării în SPV se poate realiza și pe baza verificării numărului unui document emis de Ministerul Finanțelor și/sau ANAF. Lista documentelor este disponibilă aici.

În cazul în care persoana fizică alege identificare vizuală online, ANAF iniţiază procedura și transmite persoanei, prin e-mail, următoarele informații:

a) instrucţiunile de desfăşurare a sesiunii de identificare vizuală online;

b) comunicarea faptului că, în situaţia în care nu poate participa la identificarea vizuală online la data şi ora programate, acesta are posibilitatea de a solicita o reprogramare, prin accesarea aplicaţiei de programări online;

c) comunicarea faptului că neprezentarea la ora şi data ce vor fi comunicate va conduce la respingerea înregistrării în SPV;

d) reguli de conduită.

În timpul sesiunii de identificare vizuală online funcţionarul public adresează întrebări specifice, cunoscute de ANAF şi persoana fizică, iar în situaţia în care persoana nu răspunde corect, cererea de înregistrare în SPV se respinge.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea preţurilor a fost de 4,4%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%.

Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.

"Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%", precizează INS.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro