Convocaţi luni după-amiază în şedinţă ordinară, consilierii locali au adoptat, în unanimitate, Proiectul de Hotărâre privind aprobarea depunerii proiectului cu titlul „TURISM DURABIL ÎN CĂLĂRAȘIUL DUNĂREAN” în vederea obținerii finanțării din Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 – 2020 Axa prioritară 4, Măsura 2.1. – Promovarea și valorifiarea produselor și activităților specifice zonei.

Conform Priorităţii Uniunii Europene nr. 4, Măsura 2.1., obiectivul specific este reprezentat de promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei zonei.

Luminița Trifu, director al Direcției Programe și Dezvoltare Locală a prezentat “beneficiile” accesării acestui proiect susținând că odată cu implementarea acestuia se vor colecta și datele necesare fundamentării Strategiei turistice a Municipiului Călărași, document programatic de dezvoltare a municipiului în zona turismului.

„Întrucât s-au înregistrat economii la nivelul programului în ceea ce privește cheltuirea banilor alocați, s-a deschis un nou Apel iar noi am considerat că e bine să încercăm să atragem și această sursă.

Proiectul va consta în constituirea unor parteneriate cu entități de profil care au tangență cu domeniul piscicol și care sunt situate în aria Călărași. Se vor organiza împreună cu grupuri de voluntari care vor fi identificați pe parcursul implementării. Se vor realiza niște deplasări pe cele 7 ostroave care se află pe Dunăre între comuna Ciocănești și orașul Fetești pentru culegerea de date care să fie puse la dispoziția celor ce vor realiza și o Strategie turistică a Municipiului Călărași. Acesta este un document pe care municipiul nu-l are. Este un document programatic, de dezvoltare în zona turismului și am profitat de această ocazie pentru a realiza cofinanțare zero un astfel de document care va fi util pe întreaga perioadă având în vedere că multe fonduri vor fi alocate pentru dezvoltarea turismului. Pe lângă aceste deplasări se va achiziționa și o ambarcațiune. (...) Municipiul Călărași deține un potențial turistic foarte important care trebuie valorificat eficient.”, a declarat în plenul ședinței ordinare Luminița Trifu.

Valoarea totală a proiectului este de maxim 724.823,90 lei (inclusiv T.V.A.), sumă integral eligibilă, echivalentul a 162.571 euro, la cursul de schimb leu - euro precizat în Ghidul Solicitantului. Contribuția proprie a UAT Municipiul Călărași la totalul cheltuieli eligibile este de 0%.

Creșterea rapidă a deficitului comercial, care a atins în primele șase luni aproape 11 miliarde euro, urmând a se dubla până la sfârșitul anului, conform CNSP, nivel care nu a mai fost atins din 2008, pune o presiune tot mai mare asupra monedei naționale.

Euro a atins în 20 august un record de 4,9338 lei. Săptămâna trecută, media a fluctuat între 4,9284 și 4,9335 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,9334 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,932 – 4,936 lei.

Analiștii care au răspuns la sondajul realizat în iulie de CFA România prognozează deprecierea leului. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,9829 lei/euro, respectiv de, 5,0445 lei/euro pentru cel de 12 luni.

Euro a avut o evoluție ascendentă și a urcat vineri la 1,1735 – 1,1802 dolari, după ce Jerome Powell, șeful Rezervei federale, a declarat că vor fi reduse politicile acomodative de sprijin a economiei SUA. Programul de achiziții de obligațiuni va începe să fie redus treptat, înainte de sfârşitul acestui an. Însă majorarea dobânzilor va fi lăsată, cel mai devreme, pentru anul viitor.

La noi, cursul dolarului a scăzut de la 4,2079 la 4,1898 lei, și a încheiat săptămâna la 4,1970 lei.

Media francului elvețian s-a mișcat între 4,5724 și 4,6047 lei iar cea a lirei sterline între 5,7510 și 5,7580 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat între 240,5063 și 243,4899 lei, cel de vineri fiind stabilit la 242,3820 lei. Volatilitatea a fost influențată de evoluția unciei pe piețele specializate. La sfârșitul săptămânii, cotațiile acesteia s-au mișcat între 1.789 și 1.819 dolari.

Fidelă politicii sale de înăsprire treptată a politicii monetare, în condițiile în care inflația ar putea încheia anul la 5,6%, banca centrală controlează cu atenție nivelul lichidității.

La începutul acestei săptămâni, ea a atras de la băncile comerciale 1,731 miliarde lei la o dobândă de 1,25% egală cu cea de politică monetară.

Aceste intervenții au făcut ca vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să stagneze la 1,60%, maxim al ultimelor patru luni. Pentru sfârșitul anului se așteaptă o revenire a indicelui la 2%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,73%, valoare care nu a mai fost atinsă de la începutul lui aprilie. Indicele la 12 luni a stagnat la 1,81%.

Bitcoin a fluctuat săptămâna trecută între 46.300 și 50.500 dolari, cotațiile de duminică dimineață fluctuând între 47.800 și 49.650 dolari. La rândul său, ether s-a tranzacționat între 3.050 și 3.380 dolari, cotațiile de duminică dimineață fiind de 3.150 – 3.285 dolari.

După Salvador a venit rândul Cubei să anunțe că va reglementa monedele digitale. Motivul acestei decizii este acela de a „trece” peste sancțiunile economice impuse de Statele Unite.

Pe de altă parte, marile bănci centrale doresc să instituționalizeze propriile criptomonede (CBDC – versiunea digitală a monedelor reale). După China, care a testat deja yuanul digital, Banca Rezervelor din India a anunțat că va lansa propria monedă până la sfârșitul acestui an. La rândul lor, BCE și Banca Angliei au în vedere crearea unui euro digital, respectiv a unei lire virtuale.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a prezentat în cadrul unei conferinței de presă, susținută în această săptămână, principalele modificări aduse Codului Fiscal și de Procedură Fiscală, care au scopul de a prelungi măsurile de consolidare fiscal-bugetară pentru sprijinirea mediul de afaceri și a investițiilor, precum și continuarea procesului de digitalizare a administrației publice.

Printre măsurile de susținere a mediului de afaceri și a investițiilor amintim:

- Permanentizarea procedurii de rambursare a TVA cu control ulterior. În perioada 01.11.2019-31.07.2021 numărul solicitărilor de rambursare TVA analizate a fost de peste 179.000. Dintre acestea, peste 160.000 deconturi au fost soluționate cu control ulterior, ceea ce reprezintă un procent de 90% din totalul cererilor soluționate. Suma totală aferentă solicitărilor de rambursare TVA cu control ulterior a fost de 27 mld. lei, ceea ce reprezintă peste 83% din suma totală solicitată la rambursare. Consecințele pozitive ale acestei măsuri se reflectă și în evoluția evident descrescătoare a stocului de rambursări TVA. La data de 1 noiembrie 2019, numărul solicitărilor de rambursare TVA nesoluționate era de aproximativ 30.000 în sumă de 7,2 mld. lei, în timp ce, la data de 31 iulie 2021, se mai aflau în diferite stadii de soluționare doar 4.700 deconturi în sumă de 2,7 mld. lei;

- Permanentizarea procedurii de eșalonare la plată în formă simplificată. În prezent, un număr de 58.476 de contribuabili beneficiază de eșalonare la plată în formă simplificată pentru obligații în sumă de 12,7 miliarde de lei. Încasările realizate ca urmare a acordării eșalonărilor la plată în formă simplificată sunt în cuantum de 14,2 miliarde, rate eșalonate și obligațiile de bază;

- Crearea cadrului legal pentru corectarea erorilor în cazul în care un contribuabil de bună-credință achită obligațiile bugetare la un alt organ fiscal decât cel competent;

- Extinderea măsurii privind anularea accesoriilor introdusă prin OUG 69/2020, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale cu modificări ulterioare pentru inspecțiile fiscale și verificările situațiilor fiscale personale efectuate în perioada 14 mai 2020 – 29 martie 2021. De la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 și până în prezent au beneficiat de această facilitate un număr de 71.800 contribuabili, care au achitat 56 mld. lei la bugetul general consolidat și care au beneficiat de anularea accesoriilor în sumă de 3 mld. lei;

- Deblocarea activității Comisiei fiscale centrale, ceea ce va conduce la identificarea soluțiilor optime în aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale, comisie din care fac parte salariați ai ANAF și MF care vor clarifica aspecte de dezbatere între cele două instituții.

Principalele măsuri privind digitalizarea administrației publice sunt:

- Obligativitatea înrolării autorităților publice, instituțiilor publice sau de interes public din administrația publică centrală și locală în sistemul informatic propriu al Ministerului Finanțelor și ANAF numit PatrimVen. Măsura se aplică începând cu data de 1 martie 2022 și are ca scop accelerarea procesului de digitalizare a administrației publice, punând în prim plan deservirea cetățenilor/contribuabililor;

- Obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor - ANAF, respectiv Spațiul Privat Virtual, a persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent. Înrolarea în SPV asigură o comunicare și un mod de lucru 24/24, 7 zile pe săptămână cu administrația fiscală și reprezintă o eficientizare clară a modului în care cetățeanul interacționează cu organul fiscal. Măsura se aplică începând cu data de 1 martie 2022;

- Implementarea conceptului SAF-T, Standard Audit File for Tax - formă de control simplificată, schimb standard de date cu ANAF, prin care se eficientizează activitatea de control și se reduce costul conformării. De asemenea, se asigură transparență și creșterea gradului de încredere între organul fiscal și contribuabil. Calendarul de implementare:

 testarea voluntară a contribuabililor va fi demarată începând cu 01 septembrie 2021;

 operaționalizarea sistemului pentru marii contribuabili începând cu 01 ianuarie 2022.

- ”E-factura - sistemul obligatoriu de facturare electronică” Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, va implementa, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unui program pilot, un sistem de facturare electronică ce va permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor emise de contribuabili în relația cu autoritățile/instituțiile publice. Asigură o transparentizare a facturării și va contribui la creșterea veniturilor către bugetul statului. În primă fază, sistemul va funcționa B2G, adică Business to Government, ca proiect-pilot, astfel încât să poată fi îmbunătățit și, ulterior, introdus și B2B, adică Business to Business.

sursa www.mfinante.gov.ro

Ministerul Finanțelor emite, începând cu 1 septembrie 2021, 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,25%, 3,75% și 4,15%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 01 – 28 septembrie 2021 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 01 – 27 septembrie 2021 pentru mediul urban și 01 – 24 septembrie 2021 pentru mediul rural, prin Compania Națională Poșta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secțiunea Datorie publică) , www.posta-romana.ro.

Sursa www.mfinante.gov.ro

În ultimii doi ani, august nu a mai fost o lună pozitivă pentru leu, în condițiile în care s-au redus intrările de valută de la nivelul caselor de schimb, alimentate de românii care se întorc în țară pe perioada vacanței.

Creșterea deficitelor comercial și de cont curent, evoluția alimentată de explozia importurilor care acoperă lipsa producției interne, în condițiile unui consum tot mai mare, au provocat deprecierea leului.

După atingerea noului record de 4,9349 lei/euro, cursul a scăzut marți la 4,9348 lei, mai mult cu 1,5 bani față de finalul lunii trecute, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,933 – 4,939 lei.

Moneda unică a crescut marți la 1,1795 – 1,1832 dolari, vârful ultimelor trei săptămâni și jumătate, atenția investitorilor fiind îndreptată către ziua de vineri când vor fi publicate datele privind piața muncii din SUA, după ce la sfârșitul săptămânii trecute președintele Fed, Jerome Powell, a avut un mesaj destul de prudent în ceea ce privește politica monetară a instituției. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,1837 la 4,1741 lei, mai mult cu circa 4 bani comparativ cu finalul lui iulie.

Moneda elvețiană revenea peste pragul de 1,08 franci/euro, iar media ei a alunecat de la 4,5734 la 4,5680 lei, mai jos cu 0,24 bani față de sfârșitul lui iulie.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7526 la 5,7458 lei. Comparativ cu finalul lunii trecute moneda britanică a pierdut aproape 3 bani.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 244,1518 la 243,4821 lei, valoare apropiată de cea din ultima ședință din iulie. Evoluția de marți a fost influențată de deprecierea monedei americane, în timp ce uncia stagna în culoarul 1.814 – 1.819 dolari.

Piața monetară era calmă la final de lună, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,60%, maxim al ultimelor patru luni, față de 1,52% la sfârșitul lui iulie. Pentru finalul anului se anticipează o revenire a indicelui la 2%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,73%, valoare care nu a mai fost atinsă de la începutul lui aprilie, comparativ cu 1,65% în ultima ședință a lunii trecute. Indicele la 12 luni a încheiat august la 1,82%, de la 1,77% la sfârșitul lui iulie..

În regiune, media monedei poloneze se aprecia de la 4,5691 la 4,5374 zloți/euro iar a celei maghiare se deprecia de la 348,25 la 348,48 forinți/euro.

Bitcoin scădea marți la 46.700 – 47.950 dolari, în timp ce ether creștea la 3.190 – 3.370 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea al anului 2021, în sumă de 11.779.663,07 lei, pentru un număr de 91 solicitanți.

Suma autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.