Modificări la nivelul sistemelor naționale digitale implementate de MF: sancțiunile pentru e-Transport și e-TVA se amână pentru 1 ianuarie 2025, iar utilizarea e-Factura în regim B2C devine obligatorie de la 1 iulie 2025 pentru institutele/centrele cultur

Modificări la nivelul sistemelor naționale digitale implementate de MF: sancțiunile pentru e-Transport și e-TVA se amână pentru 1 ianuarie 2025, iar utilizarea e-Factura în regim B2C devine obligatorie de la 1 iulie 2025 pentru institutele/centrele cultur

Guvernul României a analizat și aprobat actul normativ elaborat de Ministerul Finanțelor prin care se aduc o serie de modificări sistemelor digitale naționale e-Transport, e-TVA, e-Factura.

De asemenea, un alt aspect important adoptat este clarificarea ajustării plafonului lunar de 4.000 lei reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Modificările vin în urma centralizării propunerilor primite ca urmare a consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri, respectiv: Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, AmCham România, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Forumul Investitorilor Străini.

„Noul cadru pus pe tapet, împreună cu modificările pe care le aducem urmare a discuțiilor din această săptămână, reiterând deschiderea totală către îmbunătățire a mecanismelor de implementare a RO-eTVA, până la termenele efective de intrare în vigoare a prevederilor din ordonanță, vor aduce îmbunătățiri în ceea ce privește creșterea conformării fiscale și reducerii gap-ului de TVA și vine în sprijinul contribuabililor corecți și onești, cât și a reprezentanților ANAF, în combaterea și reducerea evaziunii fiscale", a subliniat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Principalele modificări aduse de actul normativ sunt următoarele:

Pentru operatorii economici autorizați, se amână până la 1 ianuarie 2025, sancțiunile pentru faptele săvârșite şi constatate începând cu această dată, pentru transportul rutier internațional vizat de legislația e-Transport.

Măsura este necesară pentru evitarea unui blocaj la nivelul operatorilor economici autorizați care desfășoară activități cu pondere semnificativă în economia națională și care efectuează în mod curent transporturi internaționale de bunuri.

În ceea ce privește sistemul e-TVA:

se amână de la trei luni la șase luni, până la 1 ianuarie 2025, termenul de justificare a diferențelor de TVA, în raport cu datele din decontul precompletat de TVA;

se prelungește termenul de cinci zile pentru verificarea informațiilor și datelor din decontul precompletat de TVA la 20 de zile și abrogarea notelor justificative, care implicau un efort suplimentar din partea experților contabili;

se înființează Comitetul e-TVA format din reprezentanții MF și ai mediului de afaceri pentru monitorizarea mecanismului sistemului RO-eTVA și realizarea de îmbunătățiri constante într-un mediu partenerial, care să asigure combaterea evaziunii fiscale și reducerea gap-ului de TVA, cât și o digitalizare care să vină în sprijinul contribuabililor, în relație cu organele fiscale. Comitetul are rol consultativ, iar membrii lui nu vor fi remunerați;

notificările de conformare nu vor produce efecte cu privire la indicatorii de risc fiscal, până la 1 ianuarie 2025;

revizuirea cuantumului sistemului de amenzi, diferențiat pe categorii de persoane impozabile.

În ceea ce privește sistemul e-Factura:

Se stabilește o perioadă de 1 an, respectiv până la 1 iulie 2025, în care să nu fie obligatorie utilizarea RO e-Factura de către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale, precum și de către furnizorii/prestatorii acestora, având în vedere restricțiile tehnice actuale ale sistemului.

Clarificări pentru acordarea facilității fiscale în ceea ce privește salariul minim

Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună se ajustează plafonul lunar de 4.000 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Astfel, angajații care, prin cumulul noului salariul minim cu bonurile de masă ar fi depășit pragul de 4.000 lei, beneficiază în continuare de neimpozitarea celor 300 lei.

Euro s-a tranzacționat marți într-un culoar de 0,1 bani

Euro s-a tranzacționat marți într-un culoar de 0,1 bani

Leul a avut o evoluție apreciativă la redeschiderea pieței după minivacanța de Rusalii.

Culoarul de tranzacționare de marți era foarte redus, 4,9767 – 4,9774 lei, iar cursul a coborât de la 4,9771 la 4,9768 lei.

Vinerea viitoare, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR de la care dealerii așteaptă reducerea ratei de referință cu un sfert de punct procentual la 6,75%. O astfel de decizie va aduce dobânda la facilitatea de depozit, care a devenit de la începutul anului rată urmărită de băncile comerciale, la 5,75%.

Indicii ROBOR s-au plafonat în ultimele luni aproape de 6%. După minivacanța prilejuită de Rusalii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 6,02 la 6,1%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori stabilite la începutul săptămânii, comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

În lipsa unor date economice fundamentale venite din zona euro și Statele Unite, și a majorării apetitului pentru risc, moneda unică s-a apreciat față de luni la 1,0709 – 1,0745 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,6535 la 4,6386 lei.

Nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc a apreciat euro față de francul elvețian și lira sterlină, iar cursul acestora a scăzut la 5,1926 lei, respectiv 5,8873 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 348,0234 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.322,50 – 2.338,20 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 394,98 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2909 zloți/euro.

După ce a atins un minim al ultimelor circa două luni de 60.241 dolari, bitcoin a urcat la 61.582 dolari. Ethereum a scăzut până la 3.335 dolari, iar maximul zilei era de 3.393 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul nu se lasă „mușcat” de euro

Leul nu se lasă „mușcat” de euro

Înmulțirea plasamentelor în dolarul american a depreciat monedele considerate riscante, inclusiv euro.

Moneda națională și-a menținut stabilitatea față de cea unică iar cursul a crescut marginal de la 4,9768 la 4,9769 lei, în timp ce tranzacțiile continuau să se realizeze într-un culoar foarte îngust, 4,976 – 4,977 lei.

Indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,1%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Moneda japoneză s-a depreciat până la 160,39 yeni/dolar, minim care nu a mai fost atins din decembrie 1986, după ce oficiali ai Rezervei Federale americane au declarat că sunt pregătiți să majoreze dobânda de referință, în cazul în care inflația din Statele Unite nu se îndreaptă hotărât către pragul țintă de 2%. Totodată, au apărut informații cărora Banca Japoniei va relua intervențiile în piață pentru a apăra yenul.

Evoluția yen/dolar a influențat-o și pe cea a euro, care s-a depreciat la 1,0679 – 1,0718 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,6386 la 4,6557 lei.

Recenta decizie de reducere a dobânzilor de către Banca Națională a Elveției își atinge scopul iar francul se depreciază față de euro, iar cursul a coborât la jumătatea săptămânii de la 5,1926 la 5,1867 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8873 la 5,9003 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut, în a doua ședință consecutivă, la 346,8311 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.303,60 – 2.323,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 396,43 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3087 zloți/euro.

Bitcoin se menținea deasupra pragului de 60.000 dolari care a fost testat marți și se tranzacționa între 61.168 și 62.454 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 3.367 – 3.423 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro ar putea să crească în noiembrie la 5,01 lei

Euro ar putea să crească în noiembrie la 5,01 lei

Nivelul aversiunii față de risc a fost unul mediu, ceea ce a adus stabilitate monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a revenit la valoarea stabilită marți de 4,9768 lei, în timp cotațiile din piață fluctuau între 4,976 și 4,978 lei.

Stabilitatea de neclintit a cursului euro/leu a produs scăderi ale anticipațiilor în sondajul din mai efectuat în rândul membrilor CFA România. Valoarea medie pentru noiembrie este de 5,0130 lei/euro, față de 5,0172 lei/euro, la sondajul din aprilie. În cazul orizontului de 12 luni, iunie 2025, valoarea medie a cursului anticipat al monedei unice este 5,0605 lei, în scădere față de 5,0719 lei, în urmă cu o lună.

Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, transferurile interbancare s-au redus, pe fondul unei lichidități în lei excedentare. O decizie de tăiere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință a fost pusă sub semnul întrebării chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu câteva săptămâni.

Hotărârea va ține cont de evoluția inflației care este văzută în ultimul sondaj CFA România la o valoare medie de 5,45% pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025), în timp ce BNR anticipa o valoare de 4,9% la sfârșitul acestui an, în ultimul său Raport asupra Inflației.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,1%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Trezoreria a ridicat din nou volumul împrumuturilor din piața locală. Ea a atras 1,36 miliarde lei cu scadența ianuarie 2026, la un randament mediu anual de 6,10%, la care s-au adăugat încă 1,67 miliarde lei scadente în aprilie 2029 cu o dobândă medie de 6,68%. Valoarea programată a fost de câte 500 milioane lei, în cazul fiecărei emisiuni de titluri.

Volatilitatea euro era minimă, 1,0677 – 1,0705 lei, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6557 la 4,6516 lei.

Media francului elvețian s-a depreciat marginal la 5,1861 lei iar cea a lirei sterline la 5,8820 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 345,6809 lei iar metalul galben fluctua în culoarul 2.296,20 – 2.320,80 dolari/uncie.

Monedele din regiune aveau o evoluție stabilă, fluctuațiile față de miercuri fiind marginale. Media celei maghiare s-a depreciat la 396,59 forinți/euro iar a celei poloneze s-a apreciat la 4,6085 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 60.571 – 61.535 dolari, după scăderea de luni la 59.500 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.361 – 3.446 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

IRCC a coborât la 5,86%

IRCC a coborât la 5,86%

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,86% pe an, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,90% pe an, conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2024.

Conform OUG 19/2019, pentru creditele acordate în moneda naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României.

IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Banca Naţională a României a publicat, în data de 2 mai 2022, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), reglementat prin art.II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2019, acesta fiind de 2,36% pe an. Indicele a fost calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.

În ceea ce priveşte indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acesta era vineri de 6,01% pe an, la fel ca în şedinţa precedentă.

Sursa www.agerpres.ro

Euro stagnează de jumătate de an la 4,97 lei

Euro stagnează de jumătate de an la 4,97 lei

Creșterea economiei românești se datorează, în bună măsură, eforturilor făcute de BNR de a menține stabilitatea cursului euro/leu, care în ultimii zece ani a crescut cu numai 10%, de la 4,48 la 4,97 lei, în ciuda presiunilor de depreciere din ultimii ani.

Cursul euro a „fluctuat” săptămâna trecută în culoarul 4,9763 – 4,9771 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,974 – 4,977 lei. Nici minivacanța de Rusalii nu a fost însoțită de deprecieri pe piețele externe unde cotația era de 4,977 lei față de 4,9731 lei, în prima ședință din ianuarie.

Analiștii BCR estimează pentru sfârșitul anului un curs euro/leu de „5,00 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. În schimb, cei de la Libra Bank anticipează o valoare de 5,01 lei iar prognoza de primăvară a CNSP estimează pentru 2024 o medie anuală de 5 lei, respectiv una de 5,06 lei în 2025.

De la începutul acestui an, indicii ROBOR au avut o tendință ușor descendentă și s-au apropiat de pragul de 6%, identic cu cel al dobânzii facilității de depozit a BNR.

Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că majoritatea dealerilor așteaptă din partea BNR o reducere a dobânzii de politică monetară, de un sfert de punct procentual, la 6,75%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat săptămâna la 6,02%, față de 6,1% în ședința de miercuri. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori stabilite la începutul săptămânii, comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Euro s-a consolidat în jurul pragului de 1,07 dolari, iar tranzacțiile de lunea aceasta se realizau în culoarul 1,0684 – 1,0729 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat săptămâna trecută între 4,6356 și 4,6535 lei, medie stabilită vineri.

Dolarul va avea o evoluție apreciativă până la sfârșitul anului, cred o bună parte dintre analiști, beneficiind de reziliența economiei americane la dobânzile ridicate practicate de Rezerva Federală. În schimb, zona euro a evitat recesiunea în ultimul moment, motiv pentru BCE de a reduce rata de referință cu un sfert de punct procentual, la 4,25%, pentru prima dată în ultimii cinci ani.

Dovadă a slăbiciunilor arătate de Germania, motorul economic al Uniunii Europene, este creșterea minoră din această a indicatorului sentiment economic măsurat de Institutul ZEW, în timp indicele climatului de afaceri al institutului Ifo a scăzut iar indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, calculat de S&P Global, a scăzut în iunie 50,8 puncte, de la 52,2 puncte în mai.

Decizia Băncii Angliei de a menține rata de referință la 5,25%, maxim al ultimilor 16 ani, nu a impulsionat evoluție lirei sterline, înainte cu două săptămâni de alegerile anticipate care se vor desfășura în Marea Britanie, iar media a scăzut vineri de la 5,8945 la 5,8883 lei.

În schimb, Banca Națională a Elveției de a reduce dobânda de politică monetară cu 25 puncte de bază, la 1,25%, a temperat aprecierea francului față de euro, iar media a fost stabilită vineri la 5,2157 lei.

Gramul de aur a încheiat săptămâna cu un preț de 353,6146 lei, mai mult cu circa 8 lei față de începutul ei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane și a unciei la 2.369,80 dolari, cotația coborând apoi până la 2.314,20 dolari. Luni dimineață, uncia fluctua între 2.315,70 și 2.333,70 dolari/uncie.

Vânzările mari de bitcoin au coborât lunea aceasta cotațiile monedei digitale la 60.876 – 63.326 dolari. Evoluția a afectat și ethereum care a coborât la 3.270 – 3.431 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme