Prețul gramului de aur a urcat miercuri la maximul istoric de 361,0678 lei, după ce metalul galben a atins, după două luni, un nou record de 2.482,80 dolari/uncie.

Creșterea se datorează comentariilor făcute la începutul acestei săptămâni de președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, care a afirmat că inflaţia din Statele Unite se apropie de ţinta de 2%, ceea a înmulțit pariurile pe o serie de scăderi în acest an a dobânzii de referință, care stagnează de un an la 5,25 – 5,50%. Prima decizie de acest tip ar urma să fie efectuată în septembrie și ar putea fi urmată de încă una sau două tăieri până la sfârșitul anului.

Aurul a atins câteva noi maxime în aprilie și mai, dar apoi prețurile au început să scadă, deoarece așteptările investitorilor privind numărul reducerilor ratei dobânzii din Statele Unite s-au redus la doar una până la finalul anului. Pe acest fond, cererea comercială de metal galben s-a redus ca răspuns la prețurile ridicate, în timp ce achizițiile băncilor centrale, în special cea a Chinei, s-au diminuat.

Cererea mare de aur, în detrimentul bonurilor emise de Trezoreria americană, a băncilor centrale, în principal cele din China și India, face parte dintr-un proces de dedolarizare a economiei mondiale și înmulțirea tranzacțiilor comerciale mondiale cu yuani sau rupii.

Unii dintre analiști anticipează că riscurile geopolitice și potențialele amenințări de recesiune ar putea ridica prețurile unciei, în a doua jumătate a anului, la 2.600 – 2.700 dolari.

Trebuie remarcat faptul că poziția monedei americane a fost influențată și de vânzările la care au recurs autoritățile de la Tokyo pentru a diminua deprecierea monedei japoneze, care a atins minime ale ultimilor 38 de ani față de dolar.

Leul a luat pauză de la apreciere

Creșterea aversiunii față de risc a afectat evoluția leului și a altor monede de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9655 lei, minim al ultimelor aproape nouă luni, la 4,9681 lei, iar cotațiile din piață au crescut de la 4,962 lei, în ședința de marți, la 4,967 – 4,971 lei.

Până în data de 7 august, când se va desfășura următoarea ședință de politică monetară a BNR, piața monetară va cunoaște rar modificări ale indicilor ROBOR.

Miercuri, cel la trei luni s-a consolidat la 5,81%, cel la șase luni s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Perspectiva reducerii dobânzilor din SUA a apreciat euro la 1,0896 – 1,0945 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5555 la 4,5404 lei, minim al ultimelor patru luni.

Creșterea cererii de monedă elvețiană și britanică le-a ridicat media acestora la 5,1141 lei, respectiv 5,9215 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 390,90 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,2904 zloți/euro.

Bitcoin și-a temperat creșterea și fluctua miercuri între 64.595 și 66.070 dolari, iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.444 – 3.516 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 4,94%, de la 5,12% în mai, în timp ce rata calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost calculată la 5,3%, leul s-a depreciat marginal față de euro.

Reamintim că la prezentarea din mai a ultimului Raport asupra inflației, banca centrală a ridicat prognoza de inflaţie pentru finalul anului de la 4,7 la 4,9%, anticipând o valoare de 3,5% la sfârşitul lui 2025.

Majoritatea analiștilor care au răspuns la sondajul efectuat în mai de CFA România, anticipau o reducere a ratei inflaţiei la jumătatea anului viitor până la 5,45%.

Leul nu a profitat de datele prezentate de INS, în condițiile existenței un ușor sentiment de aversiune față de risc la nivel regional și a majorării deficitului balanţei comerciale în primele cinci luni cu 1,230 miliarde euro (11,1% față de perioada similară din 2023) la 12,288 miliarde euro.

După trei ședințe consecutive de scădere, cursul euro a crescut joi de la 4,9736 la 4,9745 lei, după ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,973 – 4,975 lei.

După scăderile de la începutul săptămânii, care au apropiat indicii ROBOR de valoarea de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, piața monetară s-a stabilizat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Președintele Fed, Jerome Powell, a afirmat miercuri că economia americană dă semne de încetinire și că nu ar fi nevoie ca inflația să se apropie de pragul țintă de 2%, pentru a opera o primă tăiere a dobânzii de referință.

Euro a profitat și s-a apreciat la 1,0827 – 1,0853 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5967 la 4,5873 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea unică, iar cursul a scăzut de la 5,1203 la 5,1059 lei. La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat la 5,9053 lei.

Metalul galben se aprecia joi la 2.369,60 – 2.385,20 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur la 351,4006 lei.

Monedele din regiune se depreciau la 393,90 forinți/euro, respectiv 4,2586 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 57.119 – 59.403 dolari iar ethereum la 3.057 – 3.209 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție apreciativă, identică cu cea a altor monede din regiune. Moneda națională a profitat de scăderea inflației din România cât și de creșterea ofertei de valută la nivelul caselor de schimb, care se va amplifica în august, atunci când românii care trăiesc în străinătate se vor întoarce în țară în perioada concediilor.

Creșterea prețurilor din iunie a fost de 4,94%, de la 5,12% în mai. Însă, BNR este prudentă, într-un an superelectoral, și vede inflația la sfârșitul anului la 4,9%, în timp ce analiștii anticipează valori de 4 – 4,5%, cifre care depășesc ținta de 2,5%±1 pp.

Cursul euro a fluctuat a scăzut de la 4,9755 lei, la începutul săptămânii trecute, la minimul ultimelor trei luni de 4,97 lei, lunea aceasta, când cotațiile au coborât până la 4,968 lei.

Leul va beneficia și în continuare de „protecția” BNR, el fiind folosit drept principala ancoră antiinflaționistă. Majoritatea analiștilor văd cursul de la sfârșitul anului în jurul valorilor de 5 – 5,05 lei.

La începutul săptămânii trecute, indicii ROBOR s-au apropiat de pragul de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, după care piața s-a calmat.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Finanţele s-au împrumutat lunea aceasta cu 885 milioane lei, printr-o licitaţie cu titluri de stat scadentă în aprilie 2029, la un randament mediu anual de 6,40%.

Costurile suportate de România cu dobânzile la banii împrumutați de Trezorerie din piața locală sau externă au fost în primele cinci luni din acest an de 15,9 miliarde de lei. Prețul ridicat pe care îl plătim este consecința faptului că datoria publică a ajuns în aprilie la 852,8 miliarde de lei (52,1% din PIB-ul țării, față de 35% la sfârșitul lui 2019), cu 69,3 miliarde de lei mai mult faţă de finalul lui 2023.

Inflația an/an din Statele Unite a scăzut în iunie la 3%, față de 3,3% în mai. Datele au stimulat vânzările de dolari, traderii anticipând o primă reducere în septembrie a dobânzilor de către Rezerva Federală.

Euro a profitat de această evoluție și s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0883 – 1,0920 dolari.

Analiștii consideră că la deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut lunea aceasta la 4,5550 lei, minimul ultimelor cinci săptămâni, a contribuit o posibilă intervenție a autorităților de la Tokyo, care ar fi cheltuit până la 22 miliarde de dolari pentru a consolida poziția yenului, care se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 38 de ani față de dolar.

Lunea aceasta, cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,0961 lei iar cea a lirei sterline la 5,9149 lei.

În urma înmulțirii pariurilor pe reducerea dobânzilor din SUA, metalul galben a crescut la începutul acestei săptămâni la 2.400,90 – 2.421,60 dolari/uncie. Însă în piața locală, prețul gramului de aur a scăzut la 352,8944 lei, evoluție influențată de depreciere monedei americane.

Posibilitatea ca Donald Trump, care s-a declarat un adept al criptomonedelor, să se întoarcă la Casa Albă a stimulat cererea de monede digitale. Bitcoin a urcat la 60.714 – 63.218 dolari iar ethereum la 3.236 – 3.372 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Nivelul redus al aversiunii față de risc din marile piețe financiare, diminuarea cererii de valută și majorarea încasărilor la nivelul caselor de schimb, au asigurat aprecierea monedei naționale.

Cursul euro a coborât marți de la 4,97 la 4,9655 lei, valoare comparabilă cu cea de la sfârșitul lui octombrie. Cotațiile din piață au alunecat până la un minim de 4,963 lei.

Presiunea pe leu se va menține în lunile următoare. Conform datelor prezentate de BNR, deficitul de cont curent a urcat în primele cinci luni ale acestui an la 9,17 miliarde euro, comparativ cu 6,8 miliarde euro în perioada similară din 2023, deficitul din comerțul internațional de bunuri a crescut cu 1,4 miliarde euro.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Declarația de la începutul săptămânii făcută de Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, conform căruia inflaţia din Statele Unite se apropie de ţinta de 2%, a înmulțit pariurile pe o scădere a dobânzii de referință, care se se află din 26 iulie 2023 la 5,25 – 5,50%.

Euro a profitat de această declarație și a crescut până la 1,0920 dolari, însă marți, înainte de publicarea datelor privind vânzările cu amănuntul din SUA, tranzacțiile se realizau în culoarul 1,0883 – 1,0904 dolari, astfel că media monedei americane a crescut marginal de la 4,5550 la 4,5555 lei.

Cursul francului elvețian a coborât de la 5,0961 la 5,0873 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui mai. Media lirei sterline a scăzut la 5,9096 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 357,7186 lei, aproape de maximul istoric de 359,4834 lei atins în 20 mai. Aprecierea s-a datorat faptului că metalul galben a urcat la 2.419 – 2.443,40 dolari/uncie.

Criptomonedele au recuperat o bună parte din pierderile suferite de la jumătatea lunii trecute, după ce investitorii s-au arătat încrezători în revenirea lui Donald Trump, care s-a declarat un adept al criptomonedelor, la Casa Albă. Bitcoin a crescut la 62.454 – 65.004 dolari iar ethereum la 3.349 – 3.496 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Facturile umflate de criza energetică au determinat apariția comunităților (cooperativelor) de energie, care sunt o asociere de persoane fizice și/sau juridice care produc energie verde. Ele au drept scop obținerea unui preț corect pentru energia electrică produsă, care să permită noi investiții, de care să beneficieze toți membrii comunității.

Conform Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) în România existau la sfârșitul primului trimestru din acest an mai mult de 120.000 de prosumatori, din care peste 92.000 sunt persoane fizice. Puterea instalată cumulată a instalațiilor este de circa 1.600 de MW, mai mare decât a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Deși Comisia Europeană a emis o directivă care prevede că toate țările din UE trebuie să creeze cadrul legal pentru înființarea de comunități de energie curată și să se asigure că acestea pot consuma, depozita și vinde energia pe care o produc, România nu și-a aliniat legislația la aceste standarde.

Din acest motiv, „numărul cooperativelor de energie din România este redus, în timp ce la nivel european numărul acestora trece de 9.000! Cele existente sunt afectate de faptul că prețurile nu sunt stabilizate și atrag atenția asupra situației serviciilor de transport și distribuție, care nu sunt încă pregătite pentru a face față cerințelor actuale și viitoare ale pieței”, explică dl Daniel Burduhos, administrator al cooperativei de energie roenergie.ro.

S-a ajuns la situația în care una dintre cele mai importante cooperative se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea unor prețuri pentru energia obținută la valori juste pentru membrii săi.

Reprezentanții cooperativei roenergie.ro au declarat că vor menține prețul de 22 bani/kWh pentru energia produsă, asigurându-se că prosumatorii sunt remunerați la un nivel sustenabil.

„Situația actuală din sectorul energetic al României necesită intervenții urgente și măsuri concrete din partea autorităților pentru a stabiliza piața și pentru a asigura un cadru legislativ care să susțină dezvoltarea sustenabilă a acestui sector crucial. Fără acestea, riscul unor perturbări majore și al unei crize energetice extinse devine din ce în ce mai real. Este necesar un sistem centralizat de gestiune în timp real ale producției și consumului, care ar asigura reducerea cu 30% a facturilor plătite de români”, precizează dl. Marius Pavelea, director al cooperativei.

O altă provocare pentru prosumatori o reprezintă legea care prevede necesitatea instalării de baterii pentru stocarea energiei până în 2027, măsură care necesită cheltuieli suplimentare.

În acest sens, Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE) a solicitat recent Preşedinţiei României, să trimită spre reexaminare legea, care conține un amendament „otrăvit” susținut de câteva companii de distribuție a electricității. Se atrage atenția asupra faptului că, deşi dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii este un pas natural şi esenţial pentru tranziţia către un Sistem Energetic Naţional flexibil, inteligent şi eficient, aceasta nu poate fi realizată doar prin exploatarea prosumatorilor.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia a organizat, joi, 11 iulie 2024, o reuniune a Comitetului de Monitorizare (CM) a Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027. Directorul general al Agenției, Liviu Gabriel Mușat, în calitate de președinte CM, a participat la eveniment alături de Nicola Aimi - Expert senior, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Gabriela Manuela Călin - directorul Autorității de Management a Programului Regional Sud-Muntenia şi Andreea Mirela Tache - directorul Cabinetului Directorului General.

De asemenea, la întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităților publice centrale și locale din Sud-Muntenia, ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, de cercetare, reprezentanți ai societății civile, Autorităţii de Audit, Autorităţii de Certificare şi Plăţi, precum și alți reprezentanți ai Comisiei Europene, online.

În cadrul ședinței au fost prezentate și aprobate: minuta reuniunii Comitetului de Monitorizare din data de 23 noiembrie 2023; informări privind progresul implementării Programului Regional Sud – Muntenia 2021-2027 şi Progresul privind configurarea Instrumentelor financiare în cadrul Programului Regional Sud – Muntenia 2021-2027.

CM PR Sud-Muntenia este structura de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a PR Sud-Muntenia 2021-2027 și a fost constituit în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1060/2021 privind dispozițiile comune. Este constituit din 33 de membri cu drept de vot, iar la ședințe pot participa membrii observatori, precum și reprezentanții Comisiei Europene - cu rol de monitorizare și consultativ. De asemenea, la reuniunile CM PR SM pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai instituțiilor europene, ai instituțiilor administrației publice centrale și locale, precum și ai altor organizații și entități.

În cadrul PR SM 2021-2027, la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia, au fost transmise până acum 612 cereri de finanțare care au o valoare totală de peste 5.1 miliarde de lei. Dintre acestea, 10 contracte de finanțare în valoare de peste 2.1 miliarde de lei au fost semnate, gradul de contractare ajungând astfel la 25,08%.

ADR Sud-Muntenia este Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și va gestiona peste 1,57 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Sursa www.adrmuntenia.ro