Românii pot cumpăra, începând de astăzi, 08 iulie a.c, titluri de stat TEZAUR cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% și, respectiv, 6,85%.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

- Între 08 iulie 2024 – 08 august 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar, un alt cont de subscriere, sau un cont JUNIOR;

- Între 08 iulie 2024 – 09 august 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

- Între 08 iulie 2024 – 08 august 2024 în mediul urban și 08 iulie 2024 – 7 august 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Leul a evitat marți deprecierea pe care au cunoscut-o moneda unică și valutele de la marginea zonei. Evoluția s-a datorat majorării plasamentelor în dolar, înainte de turul al doilea a alegerilor parlamentare anticipate din Franța și de perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, după prestație modestă a președintelui Biden la dezbaterea pe care au avut-o săptămâna trecută   .

Cursul euro a stagnat la 4,9770 lei, valoare stabilită la începutul săptămânii, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a înghesuit în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Cu trei zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la 12 luni a coborât de la 6,05 la 6,04%, valoare identică cu cea a indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,01%.

Piețele internaționale ar putea deveni mai volatile în perioada următoare, așa cum o arată cea mai recentă depreciere a monedei japoneze care a atins un minim al ultimilor 38 de ani de 161,27 yeni/dolar, în ciuda intervențiilor din aprilie – mai a autorităților de la Tokyo, care ar putea fi reluate în următoarele săptămâni.

Euro s-a depreciat marți la 1,0709 – 1,0741 dolari, pe fondul marcărilor rapide de profit, după creșterea de la începutul lunii până la 1,0776 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,6263 la 4,6462 lei, aproape de media de la sfârșitul lui iunie.

Reducerea dobânzii de referință de către Banca Națională a Elveției cu un sfert de punct procentual la 1,25% pune presiune pe francul elvețian, care a revenit la 0,97 unități/euro, iar media de marți a fost stabilită la 5,1386 lei. Cursul lirei sterline a crescut marginal la 5,8694 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 347,3493 lei, influențat de aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben a coborât la 2.318 – 2.334,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 395,68 forinți/euro iar a celei poloneze cu peste 0,7% la 4,3286 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 62.359 și 63.211 dolari, valori apropiate de cele de luni. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.428 – 3.460 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Salariul, echilibrul dintre viața personală și cea profesională și relația bună cu managerul sunt criteriile care contează cel mai mult pentru români când vine vorba de alegerea unui job. Concluziile fac parte studiul anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, partenerul The Network pe piața din România și mai arată că, spre deosebire de situația pentru România, la nivel global, angajații pun cel mai mare preț pe stabilitatea jobului. Tot la nivel global, al doilea cel mai important element este echilibrul între viața personală și cea profesională și abia apoi remunerația.

Stabilitatea la locul de muncă vine abia pe locul al patrulea în clasamentul realizat de angajații români. Alte aspecte pe care le iau în considerare când aleg un job sunt relația cu colegii, să se simtă apreciați pentru munca pe care o fac, oportunitățile de dezvoltare profesională, să simtă că munca lor are sens, reputația angajatorului sau numărul de zile de concediu pe care le au în cadrul companiei. „Interesant este faptul că nu regăsim în această listă beneficiile extrasalariale, ceea ce ne arată că românii au regândit raportarea la carieră și la job în ultima perioadă. Nu poate fi detronată importanța salariului, dar, dincolo de acest criteriu, toate celelalte care cântăresc greu în ochii angajaților țin mai degrabă de relaționare, de cultură organizațională și de reputație decât de stimulente materiale concrete”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Apar însă, chiar și la nivel local, diferențe între respondenți în funcție de categoria de vârstă din care fac parte. Astfel, salariul este cel mai important doar pentru cei care au între 21 și 30 de ani și pentru cei din categoria 41-50 de ani. Pentru cei foarte tineri, respectiv cu vârsta mai mică de 20 de ani, cel mai mult contează compatibilitatea dintre valorile pe care ei le au și cele ale potențialului angajator. Cei din segmentul de vârstă 31-40 de ani pun preț în primul rând pe echilibrul între viața personală și cea profesională. Începând de la 51 de ani în sus, cel mai mult contează relația bună cu colegii sau aprecierea pe care o primesc din partea managerului pentru munca pe care o fac.

La fel de interesant este și ce contează cel mai puțin, în funcție de segmentul de vârstă. Pentru cei care au mai puțin de 20 de ani, numărul de zile de concediu la care au dreptul anual reprezintă criteriul la care se uită cel mai puțin. Beneficiile sunt pe ultimul loc pentru cei care au între 21 și 30 de ani și între 41 și 50 de ani, reputația angajatorului contează cel mai puțin pentru candidații din segmentul 31-40 de ani. Spre final de carieră, respectiv de la 51 de ani în sus, cel mai puțin contează posibilitățile de dezvoltare în carieră și posibilitatea de a lucra într-un mediu creativ.

„Fluctuațiile pieței muncii, la nivel internațional, au făcut ca 2023 să fie primul an în care să vedem că siguranța locului de muncă apare atât de sus în alegerile respondenților. În anii anteriori, mult mai importante erau recunoașterea meritelor în interiorul companiei sau relația cu echipa”, mai spune Roxana Drăghici.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România, care a furnizat răspunsuri din partea a 1.047 de participanți. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

Media euro a crescut joia aceasta marginal de la 4,9771 la 4,9772 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,9775 lei.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,1 la 6%, minimul ultimilor doi ani. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,05 la 6,04%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Evoluția perechii euro/dolar este influențată mai mult de pariurile puse pe rezultatul celui de al doilea tur al alegerilor anticipate din Franța dar și a scrutinului din Marea Britanie.

Piețele mizează pe o schimbare a votului francezilor, care în primul tur au pus suveraniștii pe locul întâi, după ce Frontul Popular, de stânga, a acceptat să conlucreze cu partidul președintelui Macron.

Euro a crescut joi la 1,0783 – 1,0804 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,6264 la 4,6089 lei.

Posibilitatea câștigării alegerilor, care s-au desfășurat joia aceasta, de către laburiștii britanici este privită în mod pozitiv de piețe, iar lira sterlină s-a apreciat față de euro, iar cursul ei a urcat la 5,8770 lei. Media francului elvețian a scăzut la 5,1179 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 349,3243 lei, împins în sus de aprecierea metalului galben la 2.349,50 – 2.362,20 dolari/uncie.

Monedele din regiune continuau să se aprecieze față de euro. Media celei maghiare s-a întărit la 393,62 forinți iar a celei poloneze la 4,2975 zloți.

Aprobarea de către SEC a creării de ETF-uri care urmează evoluția bitcoin, a avut darul de a ridica prețul monedei digitale la un record de 73.803,25 dolari la mijlocul lunii martie, datorită înmulțirii numărului de investitori. Joia aceasta, bitcoin a scăzut la un minim al ultimelor două luni de 57.099 dolari, din cauza incertitudinii din jurul alegerilor prezidențiale din Statele Unite. Ethereum se deprecia la 3.128 – 3.310 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

M100 reprezintă o Misiune Oglindă a Misiunii UE 100 pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Astfel, hub-ul M100 este un demers național dedicat coordonării eforturilor de atingere a țintelor de neutralitate climatică., anunță ADR Sud Muntenia pe pagina oficială de Facebook.

”Până în data de 𝟏𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒, orașele cu peste 50.000 locuitori (conform Recensământului din anul 2021), zonele metropolitane și zonele urbane funcționale din România care doresc să își reducă amprenta de carbon până în anul 2035, în acord cu țintele UE de atingere a neutralității climatice, sunt invitate să se alăture M100, printr-un Apel de selecție pentru Expresii de Interes. Ca urmare a 𝐀𝐩𝐞𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞, 10 dintre acestea vor fi alese pentru a beneficia de sprijin în dezvoltarea capacității de reducere a emisiilor de CO2.

• Procesul de selecție este similar celui european, întreprins pentru desemnarea celor 112 orașe implicate în Misiunea UE pentru 100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030.

• Aplicațiile vor putea fi depuse electronic, la adresa https://m100.ro/, prin intermediul platformei UDiManager.

• Evaluarea aplicațiilor implică parcurgerea următoarelor etape: (1) verificarea eligibilității, (2) evaluarea tehnică și calitativă și (3) selecția strategică.

Participarea la proiectul „Towards Climate-Neutral and Smart Cities through Mutual Learning, Engagement and Capacity Building”, prima inițiativă M100, va oferi celor 10 orașe din România oportunitatea de pregăti Contracte Climate City (care constau în planuri axate pe 3 componente - angajamente oficiale, acțiuni, investiții) și de a deveni, astfel, capabile să își accelereze tranziția către atingerea neutralității climatice până în anul 2035.”, se mai arată în mesajul postat pe Facebook.

Ultimele patru ședințe ale pieței valutare din iunie și prima din iulie au fost marcate de aceeași stabilitate a cursului euro, existentă încă de la începutul anului.

În iunie, comparativ cu sfârșitul lui mai, euro a crescut cu 0,04 bani, dolarul a câștigat 5,91 bani, francul elvețian 10,62 bani iar lira sterlină s-a întărit cu 4,22 bani.

Moneda unică a încheiat iunie cu o medie de 4,9771 lei, minimul lunii trecute fiind de 4,9752 lei. Lunea aceasta cursul a fost stabilit la 4,9770 lei.

Conform sondajul CFA România realizat în mai, valoarea medie anticipată a cursului euro pentru noiembrie este de 5,0130 lei, față de 5,0172 lei, la sondajul din aprilie. În cazul orizontului de 12 luni, iunie 2025, cursul mediu anticipat a scăzut de la 5,0719 lei, la sondajul precedent, la 5,0605 lei/euro.

Reamintim că ultimul Raport al Comisiei Naționale de Prognoză anticipează pentru 2024 o medie anuală de 5 lei, respectiv una de 5,06 lei pentru 2026.

La finalul acestei săptămâni se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Piața așteaptă o primă reducere a ratei de referință, începând cu ianuarie 2023, de la 7 la 6,75%, și pe cea a facilității de depozit, care a devenit de la începutul anului principala dobândă directoare, urmare a lichidității excedentare, de la 6 la 5,75%.

Până vineri, nu sunt de așteptat schimbări în valoarea indicilor ROBOR.

Conform sondajului CFA România, indicele la trei luni ar putea scădea la 5,71% în următoarele 12 luni. Valoarea este în concordanță cu prognoza referitoare la inflație, care ar urma să atingă în iunie 2025 un nivel mediu de 5,45%, în timp ce ultimul Raport asupra inflației al BNR anticipează pentru sfârșitul acestui an o valoare de 4,9%.

Finanțele și-au propus să se împrumute luna aceasta cu 6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Statul a atras lunea aceasta aproape o treime din suma lunară. Trezoreria s-a împrumutat 1,387 miliarde lei cu scadența iunie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 800 milioane lei. Finanțele s-au mai împrumutat cu 943,2 milioane lei cu scadența octombrie 2033, la un randament mediu de 6,87%/an, în timp ce valoarea programată a fost de 300 milioane lei.

Piețele așteaptă runda a doua a alegerilor parlamentare anticipate din Franța, care ar putea atenua câștigurile din primul tur obținute de extrema dreaptă și cea stângă.

Euro nu a fost afectat lunea aceasta de acest rezultat și s-a apreciat la 1,0732 – 1,0776 dolari, față de 1,0684 – 1,0725 dolari la sfârșitul lui iunie. Această evoluție a depreciat media monedei americane de la 4,6489 la 4,6263 lei.

Înmulțirea pariurilor pe o primă reducere în septembrie a dobânzii de către Rezerva Federală ar putea deprecia dolarul, după ce inflația de bază anuală din Statele Unite, fără preţurile la alimente şi energie, a scăzut de la 2,7% în aprilie la 2,6%.

Evoluția dolarului ar putea fi influențate de reluare intervențiilor autorităților japoneze după ce yenul a atins un nou minim al ultimilor 38 de ani de 161,27 unități/dolar.

Francul elvețian a încheiat luna pe depreciere cu o medie de 5,1718 lei, tendință care s-a menținut și la începutul lui iulie, când cursul a fost stabilit la 5,1349 lei. O evoluție identică a avut și lira sterlină, cursul acesteia coborând luni la 5,8622 lei, față de 5,88 lei, vinerea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut în prima ședință din iulie la 346,1836 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.317,40 și 2.338,90 dolari/uncie.

După scăderea de la începutul săptămânii trecute la circa 58.500 dolari, bitcoin a urcat la 62.515 – 63.726 dolari, iar ethereum la 3.428 – 3.515 dolari..

Analiza cuprinde perioada 24 iunie – 1 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu