Deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, având în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 şi alte date, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal (CF).

"Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului", se menţionează în raport.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/08/19/consiliul-fiscal-deficitul-bugetar-va-depasi-probabil-7-din-pib-existand-riscul-sa-se-indrepte-catre-8--1342534

Experiența este principalul atu pe care cred candidații că îl au în ochii unui potențial angajator atunci când se află în căutarea unui job. 55,1% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs.ro au pus experiența pe primul loc într-un top al punctelor forte, fiind urmată, la distanță considerabilă (8,4%) de carismă, potrivit propriilor evaluări. Flexibilitatea, inteligența emoțională, creativitatea și studiile absolvite sunt alte argumente pe care mizează atunci când se află în căutarea unui job și despre care cred că le oferă un avantaj competitiv în fața altor candidați care aplică pentru același loc de muncă.

„Sunt destul de mulți candidați care nu își pot face propria evaluare, nu știu care sunt acele calități pe care le dețin și care îi pot ajuta în obținerea unui job. Unii dintre ei spun că acest lucru se întâmplă tocmai pentru că nu știu nici care sunt competențele pe care le caută angajatorii și, prin urmare, nu își pot face o idee clară despre cât de utile le sunt, în mod real, abilitățile pe care le au”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, liderul pieței de recrutare online din România.

De cealaltă parte, a competențelor pe care nu le au, dar care i-ar ajuta să fie mai atrăgători în ochii unui nou angajator, 35,5% spun că se simt dezavantajați de faptul că nu vorbesc fluent cel puțin o limbă străină de circulație internațională. 28,4% nu au suficientă încredere în ei înșiși, iar asta îi face să piardă teren în discuțiile cu recrutorii, în timp ce 23,9% sunt de părere că ar avea mai multe șanse pe piața muncii dacă ar avea o specializare de nișă, iar numărul de candidați nu ar fi atât de mare. 17,4% spun că le lipsesc competențele digitale, iar 12,5% nu știu cum să facă managementul oamenilor. 11,3% recunosc că nu sunt suficient de flexibili și tot la fel de mulți că au lacune în ceea ce privește inteligența emoțională.

„Dacă până nu demult vedeam lipsa experienței pusă pe primul loc în clasament, acum doar 4% dintre respondenți cred că ar putea avea probleme la angajare din acest motiv. Încep să înțeleagă că lipsa de experiență poate fi compensată prin abilități care cântăresc mai greu, precum cele digitale, creativitatea, flexibilitatea sau inteligența emoțională”, mai spune Ana Călugăru.

De altfel, tot candidații spun că, așa cum văd lucrurile, pentru angajatori cel mai mult contează abilitățile digitale, în acest moment. 32% cred că angajatorii caută, mai mult decât orice, oameni flexibili, dispuși să învețe, să facă reconversie sau să poată acumula cunoștințe din cât mai multe zone. 29,7% cred că vorbirea fluentă a unei limbi străine este foarte importantă pentru companii, urmată de capacitatea de a manageria o echipă și de creativitate. Vânzările, capacitatea de negociere și spiritul antreprenorial – abilități pe care în anii trecuți candidații credeau că angajatorii le caută în mod special -, sunt acum menționate de mai puțin de 20% dintre respondenți.

„Pe acest fond, al conștientizării faptului că există o asimetrie între abilitățile pe care ei le au și cele pe care le caută angajatorii, 47% dintre participanții la sondaj spun că plănuiesc să urmeze cursuri sau programe specializate pentru a dobândi competențe noi. 35% spun că și-ar dori să facă acest lucru, dar numai dacă ar fi gratuite sau plătite de angajator, iar 7% sunt indeciși din acest punct de vedere”, explică Ana Călugăru.

Întrebați dacă, în prezent, se află în căutarea unui loc de muncă, 47,6% au răspuns afirmativ. Pentru 38,8%, schimbarea job-ului nu este o prioritate, dar sunt deciși să aplice, în cazul în care ar apărea un opțiune mai bună. Doar 13,5% au spus că nu au în plan, sub nicio formă, să facă o schimbare profesională în perioada următoare.

Sondajul a fost realizat în perioada iulie-august 2024, pe un eșantion de 700 de respondenți.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 22.000 de locuri de muncă.

Scăderea luna trecută a inflației din Statele Unite, după creșterea din iunie, a menținut aversiunea față de risc la un nivel redus, ceea ce a permis leului să se aprecieze față de principalele valute.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9764 la 4,9761 lei, iar tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Nivelul indicilor ROBOR se menținea la valori comparabile cu cele din mai 2022, iar piața era deosebit de calmă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a stabilizat la 5,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,62%, iar cel la 12 luni la 5,65%.

Euro a crescut la 1,0984 – 1,1045 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,5565 la 4,5141 lei.

Aprecierea monedei unice este consecința reducerii plasamentelor în dolari. Investitorii sunt tot mai siguri că Rezerva Federală va decide la ședința sa de politică monetară din septembrie să reducă rata de referință. Măsura ar urma să fie luată după ce inflația din SUA a coborât în iulie la 2,9%, cea mai scăzută rată începând cu martie 2021. La rândul ei, inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a scăzut de la 3,3% în iunie la 3,2%, minim care se mai înregistra în aprilie 2021.

Nivelul redus al aversiunii față de risc, la care contribuie și stabilizarea relativă a situației din Orientul Mijlociu, a depreciat moneda elvețiană față de cea europeană, astfel că media a coborât de la 4,2508 la 4,2344 lei. Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,8309 la 5,7993 lei.

Deprecierea monedei americane a anulat creșterea metalului galben la 2.454,10 – 2.480 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a scăzut, după patru ședințe consecutive de creștere, la 358,8318 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit marginal la 4,2933 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 394,27 forinți/euro.

Criptomonedele au profitat de evoluția monedei americane și s-au apreciat la 60.456 – 61.654 dolari/bitcoin, respectiv 2.689 – 2.772 dolari/ethereum.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Reducerea ieșirilor de capital speculativ din piețele de la marginea zonei euro și majorarea intrărilor de valută la nivelul caselor de schimb, datorată perioadei în care cei care muncesc în străinătate se întorc în țară să-și petreacă concediile, au asigurat leului un parcurs pozitiv pe parcursul săptămânii trecute.

Media euro a scăzut de la 4,9765 lei, lunea trecută, la 4,9754 lei, în ședința de vineri. Situația s-a inversat la începutul acestei săptămâni. După o deschidere la 4,975 lei, cotațiile au urcat până la 4,978 lei, după care s-au stabilizat în jurul valorii pragului de 4,977 lei, iar cursul a fost stabilit la 4,9773 lei.

Volumul tranzacțiilor din piața monetară a rămas unul modest, indicii ROBOR stagnând la valori comparabile cu cele din mai 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Statul continuă să se împrumute masiv din piața locală, pregătind în același timp, noi ieșiri pe cele internaționale, cu scopul de a acoperi uriașul deficit bugetar, care a devenit și mai mare odată cu majorarea pensiilor.

Lunea aceasta, Finanțele au atras 682,5 milioane lei cu scadența august 2031, la un randament mediu anual de 6,55%, în timp ce valoarea programată a emisiunii de titluri de stat a fost de 500 milioane lei.

Scăderea inflației din Statele Unite în iulie la 2,9%, cea mai scăzută rată începând cu martie 2021, și a celei de de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a scăzut de la 3,3% în iunie la 3,2%, minim care se mai înregistra în aprilie 2021, au înmulțit pariurile pe o decizie a Rezervei Federale de a reduce dobânda la jumătatea lunii viitoare.

În iulie, oficialii Fed au decis în unanimitate să menţină rata dobânzii la un interval cuprins între 5,25% şi 5,50%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani. Acum se pune întrebarea cât de mare va fi reducere, un sfert sau o jumătate de punct procentual.

Euro, care a profitat și de status quo-ul fragil din Orientul Mijlociu, a crescut de la 1,0911 dolari, lunea trecută, la 1,1050 dolari, la începutul acestei săptămâni.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut lunea aceasta de la 4,5278 la 4,5090 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul anului trecut.

După creșterea de marțea trecută la 5,2508 lei, reducerea cererii de monedă elvețiană, a coborât lunea aceasta media la 5,2127 lei. În schimb, lira sterlină a crescut în perioada analizată de la 5,7993 la 5,8457 lei.

Bitcoin s-a apropiat marțea trecută de 61.600 dolari dar s-a retras după două zile sub nivelul de 56.500 dolari, pentru ca la începutul acestei săptămâni să se tranzacționeze între 57.876 și 58.769 dolari. Ethereum a fluctuat în culoarul 2.520 – 2.760 dolari, cele de lunea aceasta fiind de 2.571 – 2.648 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În urmă cu o lună, uncia de aur atingea un record de 2.483,60 dolari, în timp ce analiștii anticipau atingerea pragului de 2.500 dolari până la sfârșitul anului.

La sfârșitul săptămânii trecute, metalul galben a urcat la un nou maxim istoric de 2.512,40 dolari/uncie și a încheiat ziua peste pragul de 2.500 dolari. Lunea aceasta, marcările de profit au coborât prețul unciei la 2.485,50 – 2.511 dolari.

În condițiile în care uncia a atins noul record după momentul anunțului oficial al BNR, prețul gramului de aur a fost stabilit vineri la 358,6134 lei, pentru ca la începutul acestei săptămâni el să urce la 362,5709 lei, la circa 2 lei de maximul istoric atins la începutul acestei luni.

Evoluția este pusă pe seama riscurilor geopolitice existente, în special extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, și a perspectivei reducerii plasamentelor în moneda americană, în contextul în care se așteaptă o primă reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală la reuniunea comitetului său de politică monetară care se va desfășura între 17 și 18 septembrie.

La aprecierea aurului au contribuit și datele negative din sectorul construcțiilor de noi locuințe din Statele Unite, care sunt considerate drept semnul unei posibile intrări în recesiune a economiei americane. Aceasta, în ciuda faptului, că analiștii Goldman Sachs și-au redus la 20% estimările referitoare la posibilitatea apariției recesiunii în SUA.

Ce urmează? Reducerea dobânzii de către Fed va afecta cererea de obligațiuni emise de Trezoreria americană, implicit pe cea de dolari și va susține cumpărarea de aur, în special de ETF-urile care au metalul galben drept activ, în timp ce cererea comercială se va reduce datorită prețurilor ridicate. Un rol important va reveni pozițiilor pe care le vor lua băncile centrale, în special cele din China și India, care în ultimii ani și majorat expunerea pe aur, într-un efort de a schimba poziția propriilor monede în comerțul mondial.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în primele 7 luni ale anului 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 938,23 milioane lei, înregistrându-se o creștere de 182,87 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 369,32 milioane lei, cu 62,46 milioane lei mai mult decât în primele 7 luni ale anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit: 59,03 milioane lei;

- impozit pe venit: 141,02 milioane lei;

- TVA: 69,51 milioane lei;

- accize: 1,21 milioane lei;

- alte venituri: 98,55 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 568,91 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 120,41 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-iulie 2024 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat: 370,31 milioane lei;

- bugetul asigurărilor de șomaj: 6,64 milioane lei;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 191,96 milioane lei.

În perioada ianuarie - iulie a anului 2024,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 39,37 milioane lei.