Creșterea constantă a datoriei publice, care s-a ridicat în primele cinci luni la 862,3 miliarde lei, față de 372,9 miliarde lei în aceeași perioadă din 2019, ar putea încheia anul la 58% din PIB, aproape de limita maximă acceptată de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro.

Această evoluție a început să reducă cererea de titluri de stat, chiar și pentru scadențele apropiate, în condițiile în care BNR se arată pregătită să coboare nivelul ratei de referință.

Licitația de joi de obligaţiuni de stat cu scadența la sfârșitul lui ianuarie 2026, a avut o valoare programată de 500 milioane lei, iar băncile au pus la bătaie 917,4 milioane de lei. Finanțele s-au împrumutat cu 742,4 milioane de lei la un randament mediu de 6,02%/an.

Cererea redusă de lei din piața monetară, odată depășită perioada în care băncile își realizează rezervele minime obligatorii, a adus o scădere marginală a indicilor ROBOR.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,58 la 5,57%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,62 la 5,61% iar cel la 12 luni s-a menținut la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Piața valutară a rămas calmă, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9771 la 4,9772 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,978 lei.

Euro a continuat să se deprecieze, la 1,1072 – 1,1140 dolari, chiar dacă inflația din Germania a scăzut sub pragul de 2%, prima dată de la începutul lui 2021. Media monedei americane a urcat de la 4,4684 la 4,4866 lei.

Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, ea fiind considerată drept un „activ sigur”, astfel că media ei a urcat de la 5,3052 la 5,3189 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat de la 5,9072 la 5,9207 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 363,5326 lei, creștere datorată aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.503,50 și 2.524,70 dolari/uncie.

Cursul monedelor din regiune se apreciau la 4,2862 zloți/euro, respectiv 392,88 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 58.000 dolari, moment considerat drept favorabil pentru cumpărare, iar cotațiile au urcat la 58.933 – 60.479 dolari. Ethereum se tranzacționa între 2.516 și 2.579 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iunie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna iunie 2024 cu 29,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 19,3% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 18,5% comparativ cu luna iunie 2023;

- creşterea cu 0,1 puncte procentuale a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2024 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna iunie 2023;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 4,7 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi scăderea cu 8,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 7 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an, creşterea numărului deceselor generale, al căsătoriilor faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna iunie 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a crescut numărul căsătoriilor, al deceselor generale şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2024 a înregistrat o creştere de 29,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,3% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2024 a crescut cu 19,3% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2023.

În perioada 1.I.-30.VI.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 7,3%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie 2024, a fost de 7328 lei, iunie mare cu 1,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 26,0% comparativ cu luna iunie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6661 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6336 lei în industrie şi construcţii şi de 8234 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iunie 2024, a fost de 4503 lei, iunie mare cu 0,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 18,5% comparativ cu luna iunie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4317 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4036 lei în industrie şi construcţii şi de 4897 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2024 a fost de 8480 lei, iar cel net de 5176 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,1%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,9% pentru luna iunie 2024 faţă de luna precedentă, de 251,6% faţă de octombrie 1990 şi de 107,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2024, a fost de 49151 persoane, mai mare cu o persoană faţă de luna precedentă şi respectiv cu 365 persoane faţă de luna iunie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,5 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2024, era de 4187 persoane, în creştere cu 60 persoane faţă de luna precedentă (+1,5%).  

Comparativ cu luna iunie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost iunie mare cu 504 persoane (+13,7%).

La sfârşitul lunii iunie 2024, femeile reprezentau 45,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 417 persoane (10,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 10 persoane (0,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2024 era de 3760 persoane, reprezentând 89,8% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,9%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,5%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna mai 2024 şi 4,8% în luna iunie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna iunie 2024 a fost de 5,5% (5,6% în luna mai 2024 şi 5,1% în luna iunie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2024 a fost de 5,4% (5,2% în luna mai 2024 şi 4,6% în luna iunie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2024 existau 540 de locuri de muncǎ vacante, din care 375 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 165 erau pentru muncitori (30,6%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iunie 2024, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi de creşterea numărului deceselor generale, al căsătoriilor faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna iunie 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a crescut numărul căsătoriilor, al deceselor generale şi numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna iunie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 161, mai mic cu 3 faţă de luna precedentă, respectiv cu 31 comparativ cu luna iunie 2023.

Mortalitatea generală. În luna iunie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 363, mai mare cu 28 faţă de luna precedentă, respectiv cu 57 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna iunie 2024 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, mai puţin cu 2 faţă de luna precedentă şi menţinându-se la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost iunie mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -202 persoane în luna iunie 2024 (-171 persoane în luna mai 2024 şi -114 persoane în luna iunie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iunie 2024, s-au înregistrat 206 căsătorii, mai multe cu 72 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 71 faţă de luna iunie 2023.

Divorţialitatea. În luna iunie 2024 s-au înregistrat 30 de divorţuri, mai puţine cu 5 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 10 faţă de luna iunie 2023.

În luna aprilie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 42,2 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,9 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +0,3 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+36,0%) şi respectiv de (+39,0%) faţă de luna aprilie 2023, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-0,1%) şi o creştere de (+47,1%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (10,8%), metale comune şi articole din acestea (46,4%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,4%), materii textile şi articole din acestea (4,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%).

În perioada 1.I-31.IV.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,6%), metale comune şi articole din acestea (37,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,8%), materii textile şi articole din acestea (2,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,7%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,3%), mijloace de transport (5,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (18,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna iunie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2024, a fost de 1702, mai mare cu 38,9% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 6,4% comparativ cu luna iunie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2024, a fost de 3111, mai mare cu 21,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 3,1% comparativ cu luna iunie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iunie 2024, a fost de 23,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 4,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu luna iunie 2023.

În luna iunie 2024, s-au eliberat 27 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 7 faţă de luna precedentă şi comparativ cu luna iunie 2023 a crescut cu o autorizaţie de construcţie.

Rata inflaţiei, a fost în luna iunie 2024 de 0,24% faţă de luna precedentă şi de 4,94% faţă de luna iunie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.06.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna iunie 2024 faţă de luna precedentă, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,24%), au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,52%) şi tarifele serviciilor (+0,40%).

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași informează contribuabilii cu privire la Declaraţia privind impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare" - formular 216:

Declarația se completează și se depune, la organul fiscal central competent, de către următorii contribuabili:

a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art.457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, depășește 2.500.000lei;

b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.

Termenul de depunere este:

a) în cazul contribuabililor prevăzuți la pct.1 lit.a) declarația se depune la organul fiscal central competent până la data de 30 septembrie inclusiv a anului fiscal curent.

b) în cazul contribuabililor prevăzuți la pct.1 lit.b) declarația se depune la organul fiscal central competent până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent.

Totodată vă informăm că pe portalul ANAF în secțiunea Asistență contribuabili - Servicii oferite contribuabililor - Ghiduri curente si alte materiale informative a fost publicată Broșura privind impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare și Declaraţia privind impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare – formular 216.

Aceasta poate fi accesată la următorul link : https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Brosura_impozit_special.pdf

Peste 700 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment în sectorul de educație, cei mai mulți angajatori căutând, în această perioadă, candidați pentru pozițiile de educator, învățător, profesor de limbi străine sau asistent medical. Numărul mare de grădinițe, școli private, instituții de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani generează, anual, peste 7.000 de locuri de muncă și 350.000 de aplicări.

„În orașele mari, s-a format și o piață competitivă pentru acest domeniu, inclusiv din punct de vedere salarial, în condițiile în care sunt tot mai multe instituții de acest tip, dar nu și suficienți candidați eligibili. Este, totodată, un domeniu în care retenția de personal este esențială și, pentru asta, angajatorii sunt atenți la pachetele pe care le oferă candidaților. Spre exemplu, numărul de zile de concediu poate ajunge și la 40 pe an, acesta fiind un beneficiu extra care se adaugă altora precum bonuri de masă ori cursuri de formare și certificare profesională”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Astfel, un educator care lucrează într-o grădiniță privată din București câștigă între 4.000 și 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 și 4.000 de lei. Un asistent medical pentru o grădiniță privată câștigă, în medie, 3.500 de lei net în fiecare lună, în timp ce un psiholog poate avea un salariu de 4.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcție de experiența pe care o au candidații și de certificările profesionale obținute. Cele mai mari salarii sunt în București, în orașele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

În cazul școlilor private, pragurile salariale diferă în funcție de ciclul de învățământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, dacă salariul unui învățător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puțin 5 ani de experiență depășește 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câștigă între 5.000 și 8.000 de lei, în funcție de vechime, dar și de specializarea pe care o are. „Deși vorbim despre joburi care se adresează atât candidaților entry level, cât și celor cu experiență, angajatorii au o serie de cerințe destul de specifice, precum studii universitare absolvite sau în curs de absolvire, studii psihopedagogice absolvite, dar și o serie de soft skills necesare atunci când lucrezi cu copiii, precum empatie, bune abilități de comunicare cu copiii și cu părinții și răbdare”, detaliază Roxana Drăghici.

În sistemul de învățământ de stat, salariul de bază al unui învățător este de 3.900 de lei net, potrivit grilelor de salarizare de la 1 iunie 2024, iar al unui profesor de 4.000 de lei. La aceste salarii se pot adăuga diferite sporuri, precum indemnizația de dirigenția, gradația de merit, sporul de doctorat sau spor pentru predare în zone izolate.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 23.000 de joburi. Aproximativ 700 aparțin angajatorilor din domeniul educație. Peste 70% dintre aplicări pentru acestea vin din partea candidaților din segmentul entry și mid level, cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani.

Având în vedere informaţiile eronate lansate în spaţiul public prin care se induce ideea că "fermierii riscă să piardă subvenţiile de la APIA fiindcă nu ştiu să folosească internetul şi nu deţin telefoane performante", Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură face precizări cu privire la acţiunea de monitoring la care se face referire în articolele apărute, astfel:

Începând cu anul de cerere 2023, APIA are obligaţia să instituie un sistem de monitorizare (checks by monitoring) a suprafeţelor aşa cum prevede Regulamentul de punere în aplicare nr. 1173/2022 de stabilire a normelor de aplicare ale Regulamentului (UE) nr. 2116/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul noii Politici Agricole Comune (2023-2027).

Gestionarea cererilor de plată aferente Campaniei 2024, în vederea acordării plăţilor directe cât şi a plăţilor pentru măsurile de dezvoltare rurală în cadrul noii Politici Agricole Comune, presupune respectarea Regulamentelor care stau la baza punerii în aplicare a Sistemului Integrat şi include întregul flux de lucru, începând cu primirea cererilor, procesarea lor, prelucrarea datelor, realizarea de controale prin monitorizare, controalelor administrative şi pe teren, până la efectuarea plăţilor, atât în avans cât şi a plăţilor regulare.

În ce priveşte instituirea controlului prin monitorizare, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are trei obiective principale:

1. Detectarea din timp a condiţiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;

2. Informarea fermierilor de condiţiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezenţa unor suprafeţe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosinţă agricolă;

3. Posibilitatea modificării de către fermieri a cererilor de sprijin în vederea prevenirii şi nu a aplicării de sancţiuni.

Astfel, se clarifică neconformităţile identificate, cum ar fi prezenţa unei/unor alte culturi, prezenţa unor suprafeţe neeligibile, modificarea categoriei suprafeţei agricole, prezenţa unei utilizări neeligibile a terenurilor etc.

Ţinând cont de articolul 7 din Regulamentul 1173/2022, în conformitate cu prevederile art. 11 din Ordinul nr. 125/2024, cererile de ajutor pot fi modificate sau retrase total sau parţial, fără penalităţi, de către fermieri, în cazul intervenţiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafeţelor, până la data de 20 septembrie 2024.

Prin acţiunile de clarificare, APIA doreşte eliminarea tuturor discrepanţelor/ neconformităţilor până la finalul perioadei de control, respectiv 11 octombrie 2024, astfel încât la data de 15 octombrie 2024 să poată face plăţile în avans aşteptate de toţi fermierii, fără a exista nicio suspiciune de fraudare a fondurilor europene.

În Anexă vă prezentăm informaţii suplimentare cu privire la controlul prin monitorizare desfăşurat de APIA în această perioadă.

APIA asigură toţi fermierii de sprijin, implicare şi ataşament!

ANEXĂ

Art. 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1173/2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2116/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului instituie Sistemul de monitorizare a suprafeţelor agricole, care are ca

- Scop verificarea condiţiilor de eligibilitate în vederea gestionării corespunzătoare a cererilor de sprijin depuse de fermieri

* Pentru toate intervenţiile legate de suprafaţă finanţate din FEGA

* Pentru anumite intervenţii legate de suprafaţă finanţate din FEADR

prin utilizarea datelor furnizate de sateliţii Sentinel din cadrul programului Copernicus.

Prin urmare monitorizarea este o procedură de observare, de urmărire şi de evaluare regulată şi sistematică a tuturor criteriilor de eligibilitate, angajamentelor sau altor obligaţii care pot fi monitorizate cu ajutorul datelor obţinute de la sateliţii Sentinel ai programului Copernicus sau al altor date cu valoare cel puţin echivalentă, în decursul unei perioade de timp care să permită, atunci când este necesar, activităţi de urmărire adecvate pentru a se ajunge la o concluzie cu privire la eligibilitatea ajutorului sau a sprijinului solicitat.

Procesarea automatizată a seriilor cronologice de date de-a lungul perioadei de vegetaţie face posibilă identificarea culturilor şi monitorizarea anumitor practici agricole desfăşurate pe parcelele declarate de fermieri în cererile de sprijin. Astfel, controalele prin monitorizare combină datele obţinute la fiecare cinci zile de la sateliţii Sentinel cu informaţiile prezentate de fermieri în cererile de sprijin, iar prin intermediul învăţării automate se obţin informaţii privind tipurile de culturi şi activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate pentru fiecare schemă de ajutor şi pe baza cărora se vor evalua parcelele agricole utilizând un sistem de semaforizare.

În fapt sistemul de monitorizare a suprafeţelor certifică condiţiile de eligibilitate ale suprafeţelor monitorizate utilizând date satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu o valoare cel puţin echivalentă.

Rezultatele controlului prin monitorizare sunt evaluate de către prestatorul serviciilor într-un sistem de tip semafor care generează informaţiile minime necesare pentru a accepta/respinge conformitatea/neconformitatea parcelelor agricole declarate de fermieri (verde: acceptat, roşu: respins).

Parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului nu corespunde declaraţiei fermierului sunt marcate cu un steguleţ roşu şi fac obiectul unei acţiunii follow-up de clarificare cu fermierul a neconformităţilor identificate.

Fluxul de lucru al controlului prin monitorizare presupune efectuarea mai multor interpretări (iteraţii) urmate de acţiuni follow-up de clarificare cu fermierul a codurilor de neconformitate respectiv parcele codificate cu semaforizare roşie. Astfel, în perioada 13-30 august 2024 are loc acţiunea follow-up de clarificare cu fermierul a neconformităţilor identificate ca urmare a controlului prin monitorizare aferent primei interpretări.

Ca urmare a solicitărilor de clarificare primite, fermierii se prezintă la acţiunea de follow-up, în locaţia şi la termenul stabilit, unde li se vor aduce la cunoştinţă neconformităţile constatate în cadrul controlului prin monitorizare. Fermierii, prin clarificările aduse, au posibilitatea să efectueze modificări ale culturilor şi/sau a suprafeţelor declarate, adăugarea unei subculturi la parcela existentă sau modificări de amplasament ale parcelelor agricole.

În cadrul întâlnirilor cu fermierii în acţiunea de follow-up, pentru a prezenta în mod obiectiv rezultatele controlului prin monitorizare, funcţionarii APIA utilizează aplicaţia geospaţială IPA-online, astfel încât să fie vizibile imaginile satelitare Sentinel captate în perioada aprilie-mai 2024 dar şi rezultatele controlului.

În conformitate cu prevederile art.11 din Regulamentul (UE) nr.1173/2022, în stabilirea conformităţii şi eligibilităţii parcelelor agricole, pot fi utilizate şi alte date cu o valoare cel puţin echivalentă ca dovezi verificabile respectiv fotografii cu identificare geografică (fotografii digitale cu informaţii spaţiale, temporale şi/sau textuale suplimentare) cât şi Procesele-verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pedologică (procese-verbale de calamitate a culturilor agricole).

Revenirea cererii de dolari, pe fondul majorării aversiunii față de risc, a provocat deprecierea monedei unice și a celor de la marginea zonei euro.

Cursul euro a crescut de la 4,9765 la 4,9771 lei, la 0,0012 lei de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în mai 2023. Transferurile se realizau în culoarul 4,977 – 4,978 lei.

Piața monetară a cunoscut modificări minime, pe fondul nivelului ridicat al lichidității, care nu mai este sterilizată de BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,58%, cea mai mică valoare începând cu 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,61 la 5,62% iar cel la 12 luni s-a menținut la 5,65%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Moneda americană a continuat să se aprecieze față de cea unică, pe fondul marcărilor de profit și a creșterii aversiunii față de risc. Pe de altă parte, economia Statelor Unite se arată mult mai rezistentă la dobânzile ridicate practicate de Rezerva Federală comparativ cu zona euro care se află la limita anunțării intrării în recesiune, evoluție certificată de faptul că indicele de încredere a consumatorilor măsurat de Conference Board a crescut la 103,3 în august, cel mai ridicat nivel din februarie.

Banca Centrală Europeană a redus în iunie, prima astfel de măsură din ultimii aproape cinci ani, dobânda pentru facilitatea de depozit cu un sfert de punct, până la 3,75%. Luna trecută, BCE nu a operat o modificare dar până la sfârșitul anului sunt așteptate încă două reduceri de un sfert de punct.

După ce a atins luni un maxim al ultimilor circa doi ani de 1,1202 dolari, euro a scăzut la jumătatea săptămânii la 1,1122 – 1,1186 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,4554 la 4,4684 lei.

Investitorii și-au mărit achizițiile de moneda elvețiană, considerată drept un „activ sigur”, iar media ei a urcat de la 5,2631 la 5,3052 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat la 5,9072 lei.

La două zile, după ce metalul galben a atins recordul de 2.527,60 dolari, miercuri a urcat la noul maxim istoric de 2.529,80 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur s-a apreciat la 360,7082 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 393,47 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,2938 zloți/euro.

Majorarea cererii de monedă americană a depreciat bitcoin la circa 58.500 dolari și ethereum la aproape 2.400 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu