La începutul săptămânii trecute, cursul euro a atins maximul începutului de an de 4,9765 lei. În următoarele ședințe tendința a fost una de scădere, astfel că lunea aceasta media a fost stabilită la 4,9756 lei, față de 4,9738 lei în prima ședință din ianuarie. Tranzacțiile s-au realizat între 4,975 și 4,977 lei.

Vinerea trecută, agenția Standard & Poor's (S&P) a menținut ratingul României la „ BBB-/A-3” dar a înrăutăţit perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investițiilor, și a atras atenția asupra situației politice, care va întârzia consolidarea bugetară. S&P s-a alăturat astfel deciziei Fitch, de la finalul anului trecut, care a confirmat ratingului la „BBB-” și a schimbat recomandarea de investiție de la stabil la negativ.

Incertitudinea care planează asupra șanselor ca deficitul bugetar să fie redus de la aproape 9%, la sfârșitul anului trecut, la 7% în decembrie, va pune o mare presiune asupra politicii monetare a BNR, care folosește cursul de schimb drept principal instrument în lupta cu inflația.

Sondajul realizat în decembrie în rândul analiștilor CFA România, indică pentru sfârșitul acestui an o valoare medie a cursului anticipat al euro de 5,0886 lei, iar pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor este de 5,0404 lei/euro. Comisia Națională de Prognoză a fost mult mai optimistă în prognoza sa de toamnă (septembrie 2024) și anticipează un curs mediu anual al euro de 5,01 lei.

Reducerea cererii de lei, după încheierea perioadei în care companiile au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat, a adus o ușoară relaxare în piața monetară.

Cu toate acestea, indicii ROBOR se mențin în jurul pragului de 6%, mai sus cu circa jumătate de procent față de începutul lui noiembrie trecut. Se anticipează continuarea procesului de creștere în condițiile în care piața vede o primă decizie a BNR de a reduce dobânda de politică monetară abia în partea a doua a anului, atunci când inflația va da semne clare de scădere.

Luni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,96 la 5,95%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,02 la 6,01% iar cel la 12 luni de la 6,12 la 6,11%.

Euro a crescut vineri la 1,0523 dolari iar tranzacțiile de la începutul acestei săptămâni se realizau în culoarul 1,0454 – 1,0519 dolari. Aprecierea euro este consecința faptului că primele măsuri luate de administrația Trump s-au îndreptat către imigrația clandestină în SUA și mai puțin către majorarea taxelor la importurile din China și Uniunea Europeană. Media monedei americane a scăzut luni cu circa 1% la 4,7306 lei.

Revenirea monedei elvețiene la 0,95 franci/euro a coborât media acesteia la 5,2699 lei. Cursul lirei sterline a crescut la începutul săptămânii de la 5,8884 la 5,9205 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 422,7614 lei, atins înainte de minivacanța prilejuită Ziua Unirii, la 421,5141 lei. Evoluția se datorează deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.746,90 – 2.772,80 dolari, după ce la sfârșitul săptămânii trecute cotația a urcat până la 2.786,20 dolari/uncie.

Lipsa unor noi reglementări ale pieței cripto din primele măsuri luate de Administrația de la Casa Albă și căderea acțiunilor companiilor occidentale de tehnologie, piața luând în calcul reușitele startup-ului chinezesc DeepSeek, considerat drept un „Sputnik” în domeniul Inteligenței Artificiale, au depreciat bitcoin până la 97.819 dolari, față de maximul istoric de 109.024 dolari atins lunea trecută. Ethereum a scăzut până la 3.029 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 5,96% pe an, de la 5,94% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,02% pe an, de la 6,01% pe an în ședința anterioară, iar ROBOR la 12 luni a ajuns joi la nivelul de 6,12%, de la 6,11% pe an miercuri.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,66% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,99%.

Sursa www.agerpres.ro

Sondajul realizat în decembrie 2024 în rândul membrilor CFA România a relevat efectul negativ pe care îl pot avea tensiunile politice și evoluția economiei locale asupra inflației și cursului de schimb, iar indicatorul de încredere macroeconomică se menține la un nivel scăzut.

Astfel, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni s-a situat la valoarea medie de 5,02%, ceea ce poate încetini normalizarea politicii monetare a BNR, a cărei rata de referință se află în prezent la 6,5%.

Joi, cursul de schimb al euro a scăzut marginal de la 5,9768 la 5,9763 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, după ce cotația din cursul nopții, din piața asiatică, a revenit la 4,979 lei.

Stabilitatea din acest moment este continuarea celei din 2024, având în vedere că BNR folosește cursul leu/euro drept principal instrument în lupta sa cu inflația.

Prognoza de toamnă (septembrie 2024) a Comisiei Naționale de Prognoză anticipează un curs mediu anual al euro de 5,01 lei.

În schimb, analiștii CFA România văd pentru sfârșitul acestui an o valoare medie a cursului anticipat al euro de 5,0886 lei, iar pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor este de 5,0404 lei/euro.

Înjumătățirea lichidității din piața monetară și decizia BNR din noiembrie și luna aceasta de a menține rata de referință de la 6,5%/an, au pus presiune pe dobânzile interbancare iar indicii ROBOR au revenit la pragul de 6%, după mai multe luni în care ei au coborât aproape de 5,5%.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a urcat de la 5,94 la 5,96%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,01 la 6,02% iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,12%.

Înainte de publicarea în Statele Unite a unor date economice fundamentale, euro a scăzut la 1,0391 – 1,0421 dolari iar media monedei americane a crescut de la 4,7609 la 4,7792 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2692 la 5,2704 lei iar cel al lirei sterline a coborât de la 5,8894 la 5,8884 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la vechiul record de 422,4014 lei la unul nou de 422,7614 lei, efect al aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.737,20 și 2.757,30 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2181 zloți/euro, respectiv la 410,74 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras la 101.260 – 103.763 dolari, iar ethereum la 3.188 – 3.259 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat calendarul apelurilor de proiecte care vor fi lansate în acest an în cadrul programelor prin care este implementată Politica de Coeziune 2021-2027: 432 apeluri în valoare totală de 12,80 miliarde de euro. Vor fi finanțate proiecte în domeniul educației, sănătății, pentru dezvoltarea mediului de afaceri, a antreprenoriatului și a tehnologiilor strategice pentru Europa.

„Pentru anul acesta ne-am setat un obiectiv ambițios, dar bine fundamentat: să lansăm apeluri în valoare de 12,8 miliarde de euro. Cu un orizont clar pentru lansarea ghidurilor și apelurilor, beneficiarii – autorități publice, companii private, ONG-uri și alți actori economici – pot planifica și pregăti din timp documentația pentru proiecte de succes. Pentru economia României va fi un impuls vital pentru modernizare și sustenabilitate. Fie că vorbim despre investiții în școli, spitale, transport public, inovare sau incluziune socială, ne angajăm să asigurăm nu doar un cadru de implementare bine definit, ci și sprijin concret în toate etapele proiectelor”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Fondurile aferente Politicii de Coeziune sunt atrase prin 16 programe (8 naționale și 8 regionale), care au un buget total de 44,43 miliarde euro. Prin programele naționale gestionate, MIPE va lansa 241 de apeluri în valoare de peste 9 miliarde euro. În cadrul celor 8 programe regionale, gestionate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională, vor fi lansate 191 apeluri cu un buget total de 3,77 miliarde euro.

2,34 miliarde euro pentru educație

În acest an, în cadrul Programului Educație și Ocupare vor fi lansate 38 apeluri de proiecte, însumând 2,34 miliarde euro. Vor fi asigurate finanțări pentru proiecte ce vor viza asigurarea unei educații incluzive pentru copiii din învățământul primar, diversificarea oportunităților de formare și dezvoltare a competențelor elevilor, programe remediale pentru elevii din primul an de liceu, alături de programele de formare profesională, dar și măsuri pentru prevenirea abandonului școlar.

De asemenea, vor fi acordate finanțări pentru a sprijini potențialul antreprenorial al tinerilor, respectiv pentru dezvoltarea economiei sociale. Concomitent, vor fi continuate măsuri finanțate anterior, precum Programul național „A doua șansă”.

Incluziune socială: peste 2 miliarde euro

Pentru finanțarea intervențiilor prin care este sprijinită incluziunea socială vor fi deschise aproape 28 apeluri de proiecte în valoare de peste 2 miliarde euro. Finanțările asigură dezvoltarea serviciilor sociale în comunitățile rurale, servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, măsuri pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități.

Alte proiecte finanțate vor asigura sprijin pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane, pentru persoanele fără adăpost sau pentru cei dependenți de jocurile de noroc.

Sănătate: 1,71 miliarde euro

Dezvoltarea biotehnologiei și a tehnologiilor digitale, sprijinirea proiectelor pentru soluții de cercetare pe aceste segmente, precum și formarea/actualizarea competențelor personalului medical/nemedical pentru aplicarea acestor tehnologii vor fi finanțate prin Programul Sănătate, în cadrul a trei apeluri cu buget de aproape 440 milioane de euro.

Alte apeluri, din totalul de 97 în valoare de 1,71 miliarde euro ce vor fi deschise în acest an, vor asigura investiții în infrastructura publică a unităților sanitare, măsuri de screening/diagnosticare precoce și tratament pentru prevenirea/tratarea de boli transmisibile sau afecțiuni oncologice, programe de vaccinare.

Investiții pentru viitor

55 apeluri de proiecte, în valoare de 1,43 miliarde euro, prin Programul Tranziție Justă, vor asigura finanțări pentru dezvoltarea economică și creșterea numărului de locuri de muncă în 6 județe vizate de aceste intervenții: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Finanțările europene vor sprijini dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri, dezvoltarea de capacități de producție, precum și măsuri pentru protejarea mediului prin reducerea poluării.

Totodată, finanțări în valoare de aproape 854 milioane de euro vor fi asigurate prin Programul Dezvoltare Durabilă pentru proiecte ce vor asigura în principal: reabilitarea clădirilor, producerea de energie regenerabilă, modernizarea rețelelor de energie electrică, îmbunătățirea sistemului de răspuns la riscuri naturale cauzate de schimbările climatice, creșterea eficienței energetice și modernizarea rețelelor de termoficare.

Prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare vor fi asigurate finanțări în valoare de peste 623 milioane euro care vor sprijini creșterea gradului de maturitate tehnologică și inovare prin asigurarea transferului de cunoștințe și tehnologie pentru facilitarea utilizării rezultatelor din cercetare, dezvoltare și inovare în piață. Va fi sprijinită și creșterea performanței IMM-urilor, prin facilitarea transferului de cunoștințe și tehnologie de la întreprinderile mari.

Dezvoltare regională

Apelurile de proiecte care vor fi deschise în acest an prin programele regionale, în valoare totală de 3,77 miliarde euro, vor finanța proiecte pentru digitalizare, cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea IMM-urilor și a antreprenoriatului. Vor fi finanțate, de asemenea, investiții în turism, energie și eficientă energetică, mobilitate și regenerare urbană.

S&P Global a confirmat vineri ratingurile României la 'BBB-/A-3', dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.

'Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România', se menționează în comunicat.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/01/25/s-p-a-confirmat-ratingurile-romaniei-la-bbb--a-3-dar-a-revizuit-perspectiva-de-la-stabila-la-negativ--1416074

La circa o săptămână după ce a atins un maxim de 420,8502 lei, prețul gramului de aur a înregistrat un nou record istoric de 422,4014 lei, după ce metalul galben s-a apreciat la 2.741 – 2.763,20 dolari, aproape de maximul de 2.790,90 dolari atins în 30 octombrie. Comparativ cu începutul anului trecut, prețul gramului a crescut cu circa 122 lei.

În opinia analiștilor de la banca americană JP Morgan, uncia de aur ar urma să crească în prima parte a acestui an la 2.900 – 3.000 dolari, pentru ca la sfârșitul anului prețul să ajungă la 3.100 – 3.200 dolari.

Creșterea din prezent vine pe fondul temerilor că inflația din Statele Unite se va menține la un nivel ridicat iar situația geopolitică și militară este una încordată, după investirea președintelui Trump. De asemenea, cererea de aur continuă să fie una ridicată, atât la nivelul băncilor centrale dar și a celui comercial.

În noaptea de luni spre marți cotația euro a crescut în piața asiatică până la 4,979 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul monedei unice a urcat marginal de la 4,9764 la 4,9768 lei, după ce la jumătatea săptămânii trecute se afla la 4,9750 lei.

Nivelul mai redus al lichidității din piață, de 20 – 30 miliarde lei, în condițiile în care Ministerul de Finanțe se împrumută direct de la băncile comerciale, în special CEC și Exim Bank, a provocat o creștere a indicilor ROBOR, implicit o majorare a ratelor la creditele luate înainte de mai 2019, când a fost introdus indicele de referință pentru creditele consumatorilor, care se situează în prezent la 5,66%.

La evoluția ascendentă a indicilor a contribuit și decizia BNR de a menține rata de referință la 6,5%, la prima sa ședință dobânda de politică monetară din acest an, în condițiile în care inflația din România se află, cu peste 5%, la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,94%, față de 5,55%, la începutul lui noiembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,1% iar cel la 12 luni a cunoscut o nouă majorare de la 6,10 la 6,11%.

Miercurea trecută, euro se tranzacționa în culoarul 1,0259 – 1,0355 dolari, iar tendința se arăta a fi una descendentă. Lipsa din primul discurs al președintelui Trump a unor referiri la implementarea unor politici protecționiste prin majorarea taxelor la importurile din China și Uniunea Europeană, a avut ca efect aprecierea monedei unice.

Euro se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni între 1,0393 și 1,0458 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei americane de la 4,8074 la 4,7609 lei.

De la jumătatea lunii trecute, când Banca Națională a Elveției a redus dobânda de politică monetară de la 1 la 0,5%, moneda helvetă s-a instalat în jurul pragului de 0,94 franci/euro. Media francului a scăzut de la 5,3037 lei, joia trecută, la 5,2692 lei, la jumătatea acestei săptămâni.

De la începutul anului, lira sterlină a intrat pe o pantă descendentă, iar media de miercurea aceasta a fost stabilită la 5,8894 lei.

Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 109.024 dolari, investitorii mizând pe promisiunile lui Donald Trump că va schimba reglementările pieței cripto. Miercurea aceasta prețul a coborât la 103.710 – 106.280 dolari, iar ethereum fluctua între 3.276 și 3.336 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu