Directorul executiv al Asociaţiei Intercomunitare ECOAQUA, Alin Drăgulin, a creionat principalele obiective realizate de asociaţie în primele 6 luni ale anului, dezvăluind şi o parte din activităţile ce urmează a se desfăşura în perioada următoare.

Domnule Alin Drăgulin, s-a scurs o jumătate de an din 2016 şi sunt convins că activitatea, aici, la A.D.I. Ecoaqua a fost suficient de intensă. Aşa vrea pentru început să punctăm un bilanţ după primele 6 luni de activitate.

Pe acest început de an avem 4 mari obiective. Primul se referă la implementarea proiectului de asistenţă tehnică pe POIM, de fapt, de sprijin pentru aplicaţia de finanţare pentru fondurile POIM. Asociaţia a jucat un rol destul de important pe ceea ce înseamnă gestionarea comunelor care rămân sau nu în proiect pentru că au apărut şi alte variante de finanţare cum este PNDL-ul şi ne-am trezit în situaţia în care localităţi care s-au înscris pentru finanţarea pe fondurile POIM s-au gândit că ar fi mai bine să acceseze fondurile pe PNDL. În consecinţă, nemaiavând folosul de a primi fonduri europene în urma prezenţei în asociaţie, s-au gândit să se retragă. Şi e o situaţie de gestionat întrucât dacă demarezi proiectul de asistenţă tehnică şi o localitate începe să fie evaluată, atunci e târziu să se retragă pentru că trebuie să înapoieze banii. Încep să se cheltuiască bani europeni pentru ei şi atunci apare o problemă majoră.

Noi credem că am gestionat destul de bine. Pe de altă parte o să mai avem de lucru şi în semestrul 2. Trebuie să identificăm cele mai bune alternative pentru proiectarea infrastructurii de apă - canal pe întreaga asociaţie în sensul gestionării eficiente ulterioare a implementării proiectului pe POIM. Şi contează foarte mult ce facem acum în stadiul de proiectare pentru că tot proiectul ulterior se bazează pe acest fundament pe care-l construim acum. Contează foarte mult deciziile pe care le luăm în momentul acesta.  

Implementarea acestui proiect de care v-am spus o face Ecoaqua, de fapt unitatea de implementare a proiectului. Noi am dat tot concursul la realizarea proiectului inclusiv la obţinerea datelor primare în anii trecuţi. De asemenea Asociaţia a asigurat şi cofinanţarea de 1% pentru acest proiect. Proiectul cu TVA are o valoare de circa 14 milioane, noi am plătit 1%.

În altă ordine de idei, aş vrea să subliniez că a fost un an important pentru Asociaţie, pentru că s-a schimbat statutul în ceea ce priveşte raportul dintre noi şi operator. În momentul de faţă Asociaţia este autoritate tutelară pe lângă operator, de aceea derulăm şi procesul de selectare al celor 7 administratori.

Sperăm că cei 7 administratori să devină acea instituţie în cadrul operatorului pe care ne-o doream atât de mult, care să gestioneze, să reglementeze şi să creeze direcţiile de care are nevoie operatorul pe termen mediu, bineînţeles cu datoriile, responsabilităţile pe care trebuie să le aibă un consiliu de administraţie în adevăratul sens al cuvântului. Această procedură este în stadiul final. În perioada următoare veţi avea şi componenţa. Noi facem doar selecţia, urmând ca Adunarea Generală a acţionarilor operatorului din lista evaluată pe care noi le-o prezentăm să-i aleagă pe cei 7 de fapt..

Noi sperăm ca alegerea să ia cât mai mult în considerare evaluarea pe care am făcut-o noi.

A fost un demers până la urmă reuşit…

Am avut 24 de persoane înscrise, atât din Călăraşi, Olteniţa, Urziceni dar şi din Bucureşti şi Constanţa. Avem aplicanţi înscrişi şi din mediul universitar, persoane care lucrează în cercetare ştiinţifică, în firme private, în avocatură, funcţionari. Am avut probabil o diversitate care nu cred că a existat până acum la selecţiile pentru Consiliile de administraţie anterioare.

Şi totul a fost extrem de transparent.

A fost extrem de transparent, am apărut în două publicaţii naţionale, cred că am atins cam toată mass-media locală. Am insistat inclusiv pe reţelele de socializare, personal, tocmai ca să asigur această transparenţă şi că lucrurile au fost corecte. Comisia de altfel a fot asistată şi de un expert care a avut o greutate în evaluare pe anumite segmente ce au ţinut de componenta de resurse umane, identificarea unor abilităţi proprii domeniul respectiv.

Un alt punct important al activităţii noastre, achiziţionarea unei clădiri în care să funcţioneze operatorul şi care să deservească până la urmă şi utilizatorii, nu doar pe cei din Călăraşi. Nu mă refer aici la plata facturii, ci la tot ceea ce înseamnă partea de relaţii-clienţi. E în curs de finalizare, cred că o să mai dureze ceva. Ne cam dezavantajează trecerea timpului, creşte cursul euro, dar să vedem cum gestionăm. Achiziţia nu s-a făcut încă.

Un alt obiectiv important a fost implementarea sistemului GIS, achiziţionat de noi anul trecut. Deja în municipiul Călăraşi s-au format echipe mixte cu angajaţi ai A.D.I. şi ai operatorului S.C. Ecoaqua S.A. care au urmat implementarea acestui sistem care constă în cartografierea în coordonate GPS a întregului sistem de apă-canal din aria deservită. Avem echipe care au mers în Călăraşi, în Urziceni şi în Olteniţa.

E de durată acest proces dar noi într-un final vom ştii foarte clar fiecare ţeavă, fiecare staţie, fiecare cămin, cum sunt situate în coordonate GPS. Vom ştii exact unde să intervenim. Mai mult decât atât, această cartografiere, din punctul meu de vedere, este necesară cel puţin la nivelul municipalităţilor respective pentru toate sistemele. Atunci când te loveşti situaţii diverse, de la intervenţii, concesiuni, lucrări, proiecte, dar ai accesul la o bază de date cartografiată în sistemul GPS, îţi va fi mult mai simplu să iei decizia fără ca să te mai loveşti de alte lucruri neplăcute sau imprevizibile.

Acesta ar fi în mare bilanţul primelor 6 luni.

O parte din el, mai sunt şi activităţile curente, tot ceea ce înseamnă monitorizarea operatorului , discuţiile cu preţuri şi tarife pe care le-am avut cu operatorul şi activitatea internă a Asociaţiei în aparate.

Se observă, o activitate laborioasă…

Asta zic şi eu. Sunt destul de mulţumit de ceea ce am făcut în prima jumătate anului. Şi importanţa asociaţiei cred că a crescut, asta pe de o parte datorită modificărilor legislative, pe de altă parte şi a modului în care am înţeles să le aplicăm.

Constat că şi vizibilitatea asociaţiei a crescut, atât în rândul membrilor asociaţi cât şi al populaţiei.

Mă bucur că aţi constat acest lucru, sperăm să ne bucurăm de o creştere continuă.

Mai există iarăşi un proiect care poate mi-a scăpat. Tot discutăm aici de populaţie şi de imaginea noastră. Anul trecut, A.D.I. Ecoaqua a achiziţionat un site comun pe care să-și desfășoare activitatea, să facă vizibile atât asociaţia cât şi operatorul. Nu este doar un instrument de imagine numai de imagine. A fost construit pentru folosul utilizatorului. În momentul de faţă, cel puţin la nivel de municipiu Călăraşi, fiecare utilizator se poate loga, crea propriul cont pe www.ecoaqua.ro şi gestiona contul pe care îl care ca şi utilizator, ca şi beneficiar al serviciului faţă de operator în sensul în care îşi poate vizualiza situaţia contului, a consumului, facturilor, plăţilor pe care le-a făcut. Lucru care nu a existat până acum. Era o investiţie necesară iar noi, ca Asociaţie, ne-am implicat ca să fie realizat. Asta cu sprijinul operatorului, altfel nu se putea realiza şi reuşi.

Ce urmează pentru perioada următoare?

În perioada următoare dorim şi mai mult să ne implicăm ca şi autoritate tutelară în activitatea operatorului prin monitorizarea viitorului Consiliu de Administraţie şi a deciziilor pe care le ia, a indicatorilor pe care şi-i asumă în momentul aprobării viitorului consiliu dar şi al societăţii în general. E foarte important acest control întrucât eventualele derapaje ar fi mai puţin posibile în urma exercitării prerogativelor de asociaţie tutelară.

Pentru perioada următoare estimaţi că municipalitatea poate accesa fonduri pe POIM pentru a reabilita în întregime sistemul de apă – canal…

Pe POIM, realist vorbind la sfârşitul lunii martie, conform contractului, începutul lunii aprilie, ar trebui să se termine proiectul acesta de sprijin în vederea realizării aplicaţiei de finanţare pentru fondurile POIM au aşa zisul proiect tehnic cum îl numim noi. Se depune cererea de finanţare, la anul vom obţine finanţarea efectiv pe POIM, apoi ştiţi foarte bine că urmează licitaţii. O să dureze ceva timp până când vom avea fondurile POIM dar, repet, sunt fonduri sigure, fonduri europene. Nu ştiu ce se întâmplă cu fondurile guvernamentale în momentul de faţă cele de pe PNDL, dar deşi există o disponibilitate suspect de mare, părere vizavi de poziţia guvernului faţă de aceste fonduri lucrurile nu au mers nici pe departe atât de repede cum s-a dorit până acum.

E foarte important să fi avut o viziune mai integrată pe tot ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii. Să vă dau un exemplu, autonomia locală pe care eu o respect şi e foarte normală şi de altfel eu sper să fie şi benefică a dus la situaţia în care localităţi apropiate Călăraşiului cum ar fi Modelu, Dragalina, şi localităţi cu o populaţie destul de mare, acum şi Grădiştea, Cuza Vodă, sunt în situaţia în care să facă unele investiţii pe tot ceea ce înseamnă tratarea apei , nu mai spun pe sisteme de epurare a apei care sunt destul de costisitoare în condiţiile în care la Călăraşi fabrica de tratare produce una dintre cele mai calitative ape din România.

Şi e păcat să ai una dintre cele mai bune ape din ţară aici la Călăraşi, să ai o apă bună şi să nu poţi să o livrezi şi în localităţile apropiate.

Aveţi vreun mesaj pe care să-l transmiteţi membrilor asociaţi dar şi cetăţenilor?

Da, că serviciul de apă şi canal e pe mâini bune la noi, în Asociaţie.

Şi probabil că şi un mesaj către cei care ar trebui să-şi întoarcă şi mai mult faţa către A.D.I. Ecoaqua, în sensul în care în calitate de membru asociat, toate investiţiile ulterioare să fie coordonate în mod corespunzător, nu? Mă refer la faptul că multe primării preferă să-şi rezolve treaba pe fonduri guvernamentale pe PNDL, în loc să devină membru asociat.

Da, e autonomia lor dar într-un final toate aceste investiţii vor fi puse în exploatare, exploatarea lor vor presupune costuri ridicate care se vor reflecta, în final, în preţul pe care îl vor plăti locuitorii.

Mă îndoiesc, sincer, că într-o comunitate locală cu câteva mii de locuitori se va obţine o eficienţă economică mai mare decât într-un operator care va gestiona sute de mii de locuitori. Sau cum e cazul Călăraşiului care e cea mai eficientă sucursală din întreg operatorul, unde sunt 60 de mii de locuitori. E clar că va exista o diferenţă pe tot ce înseamnă preţ şi tarif. Nu vreau să am o premoniţie, dar pe termen lung într-un final toate primăriile vor intra într-o asociere de genul acesta pentru că nu îşi vor putea permite ca la parametrii ceruţi de calitate pe tot ceea ce înseamnă apă potabilă şi canalizare, epurare, să-şi permită un preţ, cel puţin pe aproape, cu cel pe care îl va avea Ecoaqua.

Mulţumesc!

Asociaţia intercomunitară ECOAQUA are ca scop reglementarea, înfiinţarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului realizat, pe baza strategiei de dezvoltare. La baza înfiinţării acesteia stă interesul general al locuitorilor localităţilor asociate pentru îmbunătăţirea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare în condiţiile unor tarife care să respecte limitele de suportabilitate ale populaţiei, atingerea şi respectarea standardelor europene privind protecţia mediului, precum şi creşterea capacităţii de atragere a fondurilor europene pentru finanţarea investiţiilor necesare în infrastructura tehnico-edilitară .

Preşedinte al Consiliului de Administraţie este consilierul judeţean, Valentin Deculescu, administrator public al municipiului Călăraşi.

Absolvenții unei forme de învățământ pot beneficia de serviciile şi facilităţile acordate conform prevederilor Legii 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Astfel, pentru a beneficia de indemnizație de șomaj este necesar ca, în termen de 60 zile de la absolvire, să se înregistreze la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Data absolvirii este data de întâi a lunii următoare celei înscrise pe diplomă sau, după caz, pe certificatul de studii eliberat de către instituţia de învăţământ, dacă în cuprinsul acestora nu se specifică în mod expres o anumită dată de absolvire. Dacă în cele 60 de zile nu au reuşit să ocupe un loc de muncă, după această perioadă, absolvenții pot depune cerere de acordare a indemnizaţiei de şomaj.

Indemnizaţia de şomaj se acordă absolvenţilor pe o perioadă de 6 luni şi constă într-o sumă fixă lunară de 250 lei, aceasta reprezentând 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. Indemnizaţia de şomaj se acordă proaspeților absolvenţi o singură dată, pentru fiecare formă de învăţământ finalizată.

Pentru înregistrare ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, absolvenţii vor depune, la AJOFM Călărași, următoarele documente:

1. actul de identitate (original şi copie);

2. adeverinţă medicală cu menţiunea “apt de muncă” sau eventuale restricţii medicale;

3. adeverință de la administrația funanciară din care să rezulte că nu realizează venituri sau realizează;

4. actele de studii şi calificare sau adeverinţa din care să rezulte absolvirea formei de învăţământ (original şi copie).

Detalii cu privire la serviciile oferite se pot obține la sediul AJOFM Călărași, strada 13 Decembrie nr.12, telefon: 0242/316.542; e-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau de pe site-ul instituței www.calarasi.accesibilitateajofm.ro.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Călărași informează că în data de 04.07.2017, s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 516, Hotărârea de Guvern nr. 443 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2017 - 2019 a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar.

Astfel, până la data de 15 august 2017, la Centrele judeţene şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA se depun Cererile de plată pentru accesarea Programului Național Apicol (PNA) în anul 2017.

Beneficiarii Programului sunt:

1. persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale) pentru acţiunile:

- combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;

- raţionalizarea transhumanţei;

- măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol.

1. recunoscute conform legislaţiei în vigoare, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Obiectivul Programului îl constituie îmbunătăţirea producţiei şi comercializării produselor apicole prin:

- acordarea de sprijin financiar apicultorilor pentru achiziţionarea de: medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral;

- acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.

Valoarea sprijinului financiar alocat Programului Naţional Apicol pentru perioada 2017-2019, este de 97.626 mii lei, din care suma de 48.813 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 1102 din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, distribuită astfel:

1. pentru anul 2017: 32.542 mii lei;
2. pentru anul 2018: 32.542 mii lei;
3. pentru anul 2019: 32.542 mii lei.

Informațiile necesare accesării PNA 2017 sunt disponibile pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/programul-national-apicol.

DIRECTOR EXECUTIV

Florin STOIA

ANAF, prin structurile antifraudă, a inițiat acțiunea ”BALLROOM”, efectuând controale operative la societăţi care deţin spaţii cu destinaţie principală de organizare evenimente (nunţi, simpozioane, evenimente corporate etc.).

Principalul obiectiv de control a vizat verificarea modului de fiscalizare a sumelor încasate din închirierea spaţiului unde se desfăşoară evenimentul şi/sau prestările de servicii conexe (catering, servire băuturi, program artistic, DJ etc.).

Urmare acţiunilor de control desfăşurate în perioada 30 iunie - 04 iulie 2017, au fost verificaţi 227 contribuabili, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 667.575 lei (amenzi şi confiscări), respectiv:

- s-au aplicat 108 sancţiuni contravenţionale principale (95 amenzi şi 13 avertismente), valoarea totală a amenzilor fiind de 636.441 lei;

-   s-au confiscat sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri în valoare totală de 31.134 lei, din care:

• sume (numerar) în valoare de 2.344 lei;

• venituri ilicite în valoare de 28.740 lei;

• bunuri în valoare de 50 lei.

- s-a dispus suspendarea activităţii a 5 contribuabili (din care, 4 suspendări pentru nedotare cu AMEF).

Precizăm că acțiunea va continua și în perioada următoare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că fondurile nerambursabile alocate în sesiunea 2017 pentru submăsura 6.4 'Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole' din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 — 2020, au fost epuizate în totalitate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție înainte de termenul limită al sesiunii, respectiv 31 iulie 2017.

De la deschiderea sesiunii în data de 3 mai 2017, prin sM 6.4 au fost depuse pentru finanțare 855 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 148,2 milioane de euro. Precizăm că alocarea bugetară stabilită pentru această sesiune este de 35 milioane de euro. Astfel, AFIR a primit până la închiderea sesiunii solicitări de finanțare care depășesc de peste 4 ori alocarea financiară stabilită.

Valoarea sprijinului nerambursabil acordat prin submăsura 6.4 este de maxim 90% din costul total al proiectului și nu poate depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali.

Printre exemplele de proiecte pentru care s-a solicitat finanțare cu o valoare a sprijinului nerambursabil de 200.000 de euro, se numără dotarea unei spălătorii textile cu echipamente specializate, construirea unei agropensiuni sau înființarea unui atelier de bijuterii. Un alt solicitant a cerut sprijin nerambursabil în valoare de 7.000 de euro pentru amenajarea unui atelier de produse textile.

“Avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse și vom face un clasament pe baza punctajului acordat de beneficiari. 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate, iar ceea ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție. Încercăm astfel să accelerăm la maxim evaluarea și acordarea sprijinului financiar pentru ca afacerile propuse să se dezvolte într-un timp cât mai previzibil.” a precizat Adrian — Ionuț CHESNOIU, Director General al AFIR.

După finalizarea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut conform criteriilor de selecție, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru această submăsură.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a început controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la controlul pe teren — Campania 2017.

Astfel, în perioada 01 iulie — 01 octombrie 2017, în conformitate cu Ordinul MADR nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor tranzitorii care se aplică în agricultură, APIA efectuează controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la controlul pe teren, iar controlul aferent al unor obligații specifice va avea loc în iarna sau în primăvara anului următor.

Eșantionul de control conține un număr de 104.146 dosare selectate pentru verificarea normelor de ecocondiționalitate, a schemelor de sprijin pe suprafață și în sectorul zootehnic, astfel:

— pentru controlul pe teren prin metoda clasică — 28.547 fermieri;

— pentru controlul pe teren prin metoda teledetecției — 75.599 fermieri.

Scopul verificărilor la fața locului este acela de a controla condițiile în care se acordă ajutorul în conformitate cu art. 37 al Regulamentului (UE) nr. 809/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea. Pe scurt, aceasta înseamnă verificarea fiecărei parcele declarate: eligibilitate, localizare, suprafață și aspecte privind utilizarea/acoperirea terenului.

Obligațiile fermierilor selectați la control sunt următoarele:

— să permită accesul inspectorilor pe terenul fermei;

— să prezinte inspectorilor informații și documente legate de obiectul controlului;

— să delimiteze parcelele, la fața locului, dacă pe parcelele învecinate a fost înființată aceeași cultură.

Controlul se poate face și în lipsa fermierului dacă, scopul pentru care a fost selectat fermierul la control, nu impune acest lucru. Este necesară prezența fermierului atunci când acesta a fost selectat cu scop control agromediu și de asemenea pentru controlul cerințelor de ecocondiționalitate.

În cazul în care fermierul refuză sau restricționează accesul în exploatație a reprezentanților APIA, pentru efectuarea controlului la fața locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin devine neeligibilă.

SERVICIUL RELAȚII CU PUBLICUL ȘI COMUNICARE