Miercuri, 21 iunie, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, dr ing. Liviu Mușat, împreună cu primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, au semnat primul contract de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020!

Primul proiect de la nivelul regiunii Sud Muntenia care va primi finanțare în cadrul POR este „Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric POȘTA VECHE din municipiul Călărași”, pentru care Municipiul Călărași, în calitate de beneficiar, va primi fonduri nerambursabile de peste 9,8 milioane de lei.

Înaintea semnării contractului, directorul ADR Sud Muntenia, dr ing. Liviu Mușat, a declarat următoarele:

„Ne bucurăm că astăzi semnăm primul contract de finanțare din regiunea Sud Muntenia în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 chiar în municipiul Călărași. Acest proiect este unul de suflet, care poate contribui la creșterea atractivității municipiului reședință de județ din punct de vedere turistic.

După cum știți, Programul Operațional Regional nu a avut deloc un start ușor. Iată suntem la mai bine de doi ani de la începutul exercițiului financiar 2014 – 2020, dar contractul pe care îl semnăm acum, primul de la nivelul regiunii noastre, va deschide o nouă etapă, care va însemna practic o avalanșă de contracte, ce vor demara în această vară. Suntem convinși atât noi, în calitate de Organism Intermediar POR, cât și aplicanții din Sud Muntenia, că vom recupera din această întârziere, astfel încât într-un timp cât mai scurt să demarăm investițiile pentru care au fost depuse proiecte importante spre a fi finanțate cu fonduri europene. Până în prezent, la nivelul regiunii Sud Muntenia avem depuse în cadrul programului proiecte de peste 1,65 miliarde de lei, alocarea totală regională fiind de peste 2,7 miliarde de lei.”

Proiectul de restaurare a monumentului istoric a fost depus spre finanțare în luna iulie a anului trecut în cadrul Axei prioritare 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”.

Conform cererii de finanțare, implementarea proiectului are o durată de 44 de luni, timp în care se vor realiza lucrări de restaurare și consolidare a monumentului istoric de importanță națională „Poșta Veche”, având ca obiectiv creșterea atractivității turistice a municipiului Călărași, prin protejarea și punerea în valoare a acestui edificiu dovadă a identității culturale locale.

Valoarea totală a contractului este de 11.552.163,47 lei, din care valoarea totală eligibilă este de 11.542.583,63 lei (9.811.196,09 lei – fonduri europene; 1.500.535,87 lei – fonduri din bugetul național), cofinanțarea eligibilă a beneficiarului de 230.851,67 lei, iar valoarea neeligibilă, inclusiv TVA, este de 9.579,84 lei.

Clădirea aflată în centrul vechi al urbei datează din anii 1904 – 1905, arhitectura acesteia fiind reprezentativă pentru sfârșitul secolului al XIX-lea, caracterizând o societate românească aflată într-o perioadă de dezvoltare, influențată de formele de manifestare ale culturii occidentale.

Monumentul istoric, reprezentativ prin stilul arhitectural neoclasic specific acelor timpuri, va deveni prin acest proiect un centru cultural, unde turiștii și locuitorii municipiului deopotrivă vor afla informații privind istoria meleagurilor călărășene, vor avea acces la biblioteci online și, nu în ultimul rând, vor avea posibilitatea de a participa la evenimente și workshop-uri pe teme culturale. De asemenea, în acest spațiu inedit vor exista oportunități pentru dobândirea și dezvoltarea abilităților practice, prin ateliere foto-video, de tradiții locale sau de pictură/gravură etc..

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio şi are responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program. Mai multe detalii despre posibilităţile de finanţare din Regio puteţi obţine contactând experţii Serviciului Comunicare: 0242/331.769, 0242/315.009, 0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Călărași informează că în perioada 16 – 20 iunie 2017, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 martie 2017 (trimestrul I 2017), conform prevederilor O.M.A.D.R. nr.1272/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi H.G. nr. 1174/2014.

Suma totală plătită va fi de 91.026.815,00 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 13.587 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 64.170.834,017 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 1 ianuarie 2017 – 31 martie 2017, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi aprobate prin OMADR nr.186/6 iunie 2017, ce vor beneficia de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare sunt:

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

Bogdan DUMITRAȘCU

Administratia Judeteana a Finantelor Publice Calarasi informeaza contribuabilii ca, in Monitorul Oficial nr. 436 din 13 iunie 2017 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 419 pentru adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cunoscută şi sub denumirea de legea falimentului personal. Această lege, deşi adoptată în 2015, va intra în vigoare odată cu normele metodologice de aprobare, începând cu data de 1 august 2017.

            Insolvenţa debitorului persoană fizică este definită de lege ca acea stare a patrimoniului caracterizată prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa se prezumă a exista prin efectul legii atunci când debitorul nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, după trecerea unui termen de 90 de zile de la scadenţă.

            Prevederile legii se aplică persoanelor fizice, cu excepţia celor care administrează o întreprindere, care sunt în stare de insolvenţă şi nu există probabilitatea de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabile   să-şi execute obligaţiile cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le au în întreţinere. Cuantumul total al obligaţiilor scadente trebuie să fie cel puţin egal cu valoarea-prag stabilită de lege, respectiv 15 salarii minime pe economie.

            Legea nu se aplică persoanelor care au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală, de fals, a unor infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, persoanelor care au fost concediate în ultimii 2 ani din motive ce le sunt imputabile, persoanelor care deşi apte de muncă, nu au depus eforturile necesare pentru a-şi găsi loc de muncă, sau care au acumulat datorii noi şi au determinat ajungerea în stare de insolvenţă cu intenţie sau din culpă.

            Procedura de insolvenţă se poate desfăşura prin mai multe forme, respectiv: procedura administrativă pe baza planului de rambursare a datoriilor, procedura judiciară prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă. Aceasta din urmă se aplică în situaţia în care suma totală a datoriilor debitorului este de cel mult 10 salarii minime, iar respectivul debitor nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare.

            Procedura de insolvenţă se aplică de organe precum comisia de insolvenţă, instanţele judecătoreşti şi lichidatori.

            Debitorii persoane fizice pot iniţia procedura de insolvenţă prin depunerea unei cereri de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Cererea se depune la comisia de insolvenţă constituită la nivel teritorial din reprezentanţi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, în judeţul în care debitorul şi-a avut domiciliul cu cel puţin 6 luni înaintea depunerii cererii.

            Dacă debitorul consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi pus în aplicare, acesta poate solicita direct instanţei judecătoreşti competente deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, care va fi pusă în executare de un lichidator.

            În vederea determinării criteriilor pentru stabilirea unui nivel de trai rezonabil pentru debitorul aflat în procedura insolvenţei, actul normativ stabileşte elemente precum: valoarea coşului lunar minim de consum, preţul utilităţilor, alimentelor şi produselor de bază, componenţa şi structura familiei debitorului, existenţa unor situaţii speciale de sănătate, exigenţele minimale pentru locuit, cheltuielile minime legate de funcţionarea unui vehicul indispensabil, valoarea minimă a cheltuielilor profesionale, structura pieţei forţei de muncă şi altele asemenea.

            Actul normativ mai stabileşte totodată că şedinţele de conciliere între creditor şi debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părţilor şi că niciuna din părţi nu poate impune celeilalte părţi o soluţie.

            Se consideră infracţiune fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge valori sau bunuri din patrimoniul său, de a falsifica înscrisuri ori de a invoca acte sau datorii fictive.

            Pentru cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă nu se datorează taxă judiciară de timbru.

                           Compartimentul de Comunicare

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Călărași informează că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet b) – păsări – Campania 2017, care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la Băncile care au încheiat Convenţii cu APIA pentru anul de cerere 2017.

Astfel, potrivit convenţiilor și actele adiționale încheiate, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o a doua adeverință care confirmă faptul că solicitantul a depus în perioada 03 - 31.01.2017, aferentă anului de angajament 2017, cererea de plată și a primit suma reprezentând 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată.

Totodată, prin această a doua adeverință se confirmă suma reprezentând 25% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.

În cazul neeliberării niciuneia din adeverinţele precizate, se poate elibera, la cererea solicitanţilor, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus cerere de plată și reprezintă 75% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2017.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bancă şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro .

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

Bogdan DUMITRAȘCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).

Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.

Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Sursa www.madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a derulat până în acest moment mai multe acțiuni de prevenire a neregulilor ce pot apărea în accesarea și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, disponibile țării noastre prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste acțiuni de prevenție fac parte dintr-o amplă campanie susținută de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la nivel național și organizată în mai multe etape. În această prima etapă a acțiunii de prevenție sunt incluse 14 Oficii Județene și 3 Centre Regionale ale AFIR, urmând ca acţiunile să continue şi în celelalte structuri ale AFIR.

„Inițierea unei campanii de prevenție s-a confirmat deja ca fiind un demers oportun și eficient, în primul rând pentru că beneficiarii au apreciat organizarea unor astfel de acțiuni, inițiativa AFIR fiind considerată utilă și necesar, aceștia având nevoie de îndrumare și sprijin concret din partea noastră. Sunt omul acțiunilor concrete, iar acest demers este menit să aibă rezultate vizibile.” a declarat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Echipele mixte ale AFIR, de la nivel central și din teritoriu, au organizat 5 acțiuni de prevenție în județul Iași în intervalul 15 – 19 mai, la structurile teritoriale ale AFIR (Centrul Regional și Oficiul Județean) și la beneficiarii din acest județ. De asemenea, au fost organizate 6 acțiuni de prevenție în perioada 22 – 26 mai, în județul Timiș, și alte 6 acțiuni în județul Teleorman, în perioada 6 – 9 iunie.

Pentru săptămâna 12 – 16 iunie sunt programate acțiuni din Planul de prevenție la Oficiul Județean Suceava și la unii beneficiari ai PNDR din zonă.

Precizăm că beneficiarii selectați în cadrul acestor acțiuni de îndrumare și sprijin au proiecte în implementare care se află în etapa procedurală cuprinsă între contractare și prima plată.

„Subliniez că acțiunile de prevenție ale AFIR nu sunt acțiuni de control. Rolul experților AFIR în cadrul acestor sesiuni este acela de a explica beneficiarilor modalitățile de evitare a apariției neregulilor, tipurile de verificări prin care trece un proiect în etapa de implementare și în cea de monitorizare, dar mai ales necesitatea menținerii criteriilor de eligibilitate și de selecție în baza cărora proiectul a fost selectat pentru finanțare.” a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU.

În cadrul vizitelor pe teren, organizate la locurile de implementare ale proiectelor de investiții, reprezentanții Agenției au prezentat beneficiarilor importanța rolului acestora în calitate de parteneri ai AFIR. A fost subliniată necesitatea creșterii gradului de conștientizare a beneficiarilor cu privire la respectarea cu strictețe a obligațiilor contractuale și legale asumate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor.

În cadrul acțiunilor, beneficiarii au supus atenției reprezentanților AFIR aspecte rezultate din experiența practică în relația contractuală cu AFIR și le-au prezentat spețe concrete pe care le-au întâlnit în faze diferite ale implementării investiției. Totodată, beneficiarii au prezentate o serie de sugestii și propuneri de simplificare a cadrului procedural de implementare a proiectelor, respectiv o mai bună corelare a procedurilor cu realitățile economice concrete.