Un nou apel de proiecte POR va fi deschis în perioada 28 august — 28 decembrie 2017 pentru investiții în domeniul infrastructurii rutiere în cele 12 județe riverane Dunării: Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța.

Bugetul alocat este de aproximativ 229,55 de milioane de euro, din care 199,10 milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 30,45 de milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat și cuprinde inclusiv supracontractarea de 50% din alocarea inițială, precum și rezerva de performanță. Proiectele localizate în teritoriul acoperit de ITI Delta Dunării nu vor face parte din cadrul acestui apel de proiecte, având alocare financiară separată.

Versiunea finală a Ghidului Solicitantului—Condiții specifice pentru accesarea fondurilor, pentru apelul de proiecte aferent POR 2017/6/6.1/SUERD/1, din cadrul Axei prioritare 6 — Axa prioritară 6—Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Prioritatea de Investiții 6.1, Apel dedicat sprijinirii obiectivelor prevăzute de Aria prioritară 1 — Interconectarea regiunii Dunării a Strategiei Uniunii Europene privind regiunea Dunării (SUERD), în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, a fost aprobată astăzi, 31.07.2017, prin ordin al ministrului delegat pentru fonduri europene și este disponibilă pe site-ul programului la link www.inforegio.ro

Ghidul Solicitantului conține informațiile specifice pentru apelul de proiecte POR 2017/6/6.1/SUERD/1, referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de evaluare, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, contractare a proiectelor. De asemenea, sunt incluse instrucțiuni de completare a Cererii de finanțare de către solicitanți.

Depunerea cererilor de finanțare se face utilizând sistemul electronic — aplicația MY SMIS.

Vor fi finanțate activități de modernizare a infrastructurii rutiere — drumuri județene, care asigură conectivitatea directă sau indirectă le rețeaua transeuropeană de transport TEN T.

Sunt eligibile unitățile administrativ-teritoriale județe (consilii județene) situate în aria eligibilă, singure sau în parteneriat.

Valoarea minimă eligibilă este de un milion de euro, iar valoarea maximă eligibilă este de 30 de milioane de euro, cu excepția proiectelor care se realizează în parteneriat între mai multe unități administrativ-teritoriale — județe, caz în care valoarea maximă eligibilă este de 40 de milioane de euro.

Pentru pregătirea proiectelor este prevăzută o perioadă de aproximativ o lună de la data publicării Ghidului specific, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de 28 august 2017, ora 15.00. Cererile de finanțare vor putea fi transmise până la data de 28 decembrie 2017, ora 15.00.

Programul Operațional Regional 2014-2020 este unul dintre programele operaționale din generația 2014-2020 implementate în România, cofinanțate din fondurile europene structurale și de investiții și gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management.

Administratia Judeteana a Finantelor Publice Calarasi aduce la cunostinta contribuabililor urmatoarele informatii:

Veniturile obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal sunt clasificate în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. Contractul de arendare se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii, conform Codului Civil. Arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, iar arendatorul (proprietarul) are obligaţia înregistrării contractului la organul fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul, în termen de 30 de zile de la încheierea sau modificarea acestuia.

Venitul brut obținut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal se poate stabili pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți. Concret, acesta reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București în raza teritorială a căruia se află terenul arendat. De asemenea, în situația în care prețurile medii ale produselor agricole au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, noile prețuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Pentru recunoașterea deductibilității cheltuielii arendatorul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cotă forfetară de 40% aplicată la venitul brut, poate reprezenta, după caz, uzura bunurilor închiriate și cheltuielile ocazionate de întreținerea și repararea acestora, impozitele și taxele pe proprietate datorate potrivit legii, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosință, eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiții naturale nefavorabile (grindina, seceta, inundații, incendii).

Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează la fiecare plată a arendei, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat se reține și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut, dată până la care arendaşul depune şi declaraţia privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, formular 112. Impozitul aferent veniturilor din arendă reținut și plătit de către arendaș este impozit final, proprietarul neavând obligaţii declarative.

Persoanele fizice care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, iar aceasta se determină prin aplicarea cotei de 5,5% asupra diferenței dintre venitul brut și cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția, şi nici mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară. Încadrarea în plafonul maxim menționat mai sus se face de către arendaș la momentul plății venitului. Contribuţia datorată de către arendator se reține de către arendaș și se plătește de acesta până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile.

Stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi încadrarea în plafonul minim şi plafonul maxim se face de către organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală. În cazul persoanelor fizice care obţin venituri din arendă, precum şi venituri din salarii, baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate se determină ca sumă a tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia. În cazul în care baza anuală de calcul este sub nivelul plafonului minim, organul fiscal stabileşte prin decizia de impunere contribuţia datorată la nivelul plafonului minim. Dacă baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabileşte contribuţia datorată la nivelul contribuţiei anuale aferente plafonului maxim.

Contribuţia de asigurări de sănătate este deductibilă la calculul impozitului pe venit.

Compartimentul de Comunicare

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre DAEA, a participat sâmbătă, 5 august 2017, la o întâlnire de lucru cu personalul de conducere de la nivel central, regional şi judeţean al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Alături de ministrul Petre DAEA s-au aflat secretarul de stat Alexandru POTOR și directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Acest eveniment, organizat la Craiova, este al doilea din seria de întâlniri lunare stabilite pentru analizarea stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 şi pentru identificarea problemelor semnalate și a soluțiilor de rezolvare imediată a acestora în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și atingerea țintelor de absorbție.

„Am stabilit un mod de lucru, o analiză pe fiecare județ și fiecare regiune pentru că este obligatoriu să urmărim obținerea fiecărui cent din fondurile europene pe care le are România la dispoziție. Este o misiune extrem de importantă. La această întâlnire de lucru trebuie să identificăm măsuri clare pentru atingerea țintei de absorbție pentru luna august și de aici perspectiva pentru acest an. Cifra este exactă și misiunea lor asemenea! Trebuie să înțelegeți că este nevoie de o mobilizare maximă. Această instituție, AFIR, este făcută pentru a asigura absorbția fondurilor europene. Nu aveți alt obiectiv. Prea mult am suferit din cauza lipsei de angajare de până acum în rezolvarea problemelor acestei țări.” a precizat ministrul agriculturii, Petre DAEA.

Discuțiile au fost axate în prima parte pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile, dar și pe găsirea unor soluții concrete pentru a accelera atât plățile, cât și procesul de derulare a proiectelor din momentul depunerii și până la ultima tranșă de rambursare.

De asemenea, un subiect de dezbatere l-a reprezentat situația beneficiarilor cu achiziții publice și a termenelor legale de avizare a acestora, dar și accelerarea recuperării debitelor pentru ca sumele de bani să fie realocate unor proiecte viabile.

„Fondurile de garantare reprezintă elemente fundamentale ale arhitecturii mecanismului de absorbție a fondurilor europene. Subliniez faptul că trebuie să existe o colaborare instituțională cu fondurile de garantare, mai ales pentru că avansurile acordate beneficiarilor trebuie să se producă rapid. În cazul în care sunt identificate disfuncții, acestea vor fi centralizate pentru a fi discutate cu președinții fondurilor de garantare, cărora le solicităm colaborarea. Ne vom asigura, astfel, că există un semnal foarte clar de la nivel central pentru soluționarea oricăror probleme care apar în acordarea garanțiilor.” a declarat Alexandru POTOR, secretarul de stat pentru dezvoltare rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Nu în ultimul rând, directorii de Centre Regionale și de Oficii Județene ale AFIR au semnalat problemele de natură logistică sau administrativă cu care se confruntă și care pot influența în mod negativ buna desfășurare a activității structurilor teritoriale ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

„Strategia aplicată pentru dezvoltarea agriculturii a fost aceea de a scoate pe piața din România fondurile disponibile măsurilor de investiții din PDNR. Aceasta a condus la un număr foarte mare de proiecte și a crescut cererea de utilaje, depășind stocul disponibil la furnizori, care și-au făcut calculul pe tendința anului trecut. Astfel, este o nevoie de creștere a numărului de utilaje agricole disponibile pe piață. Noi purtăm mai multe discuții cu APIMAR[1] pentru a le solicita acest lucru și pentru a le prezenta situația clară a necesarului real de utilaje specializate ca urmare a proiectelor finanțate de AFIR în această perioadă. Noi avem proiecte selectate, avem contracte semnate, astfel că, pentru a evita blocaje în derularea fondurilor europene trebuie mărit ritmul de aprovizionare al utilajelor în România”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

AFIR a semnat până în prezent 35.247 de contracte de finanțare aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (aici incluzând și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre Programe), valoarea totală a acestor proiecte fiind de aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Pentru proiectele de investiții și pentru plățile compensatorii, beneficiarii PNDR au încasat fonduri nerambursabile în valoarea totală de peste 1,56 miliarde de euro, efectuate de la demararea Programului până în prezent.

Your first EURES job este o schemă de mobilitate a locurilor de muncă din Uniunea Europeană, care îşi doreşte să ajute tinerii din Europa să îşi găsească un loc de muncă sau oportunităţi de instruire la locul de muncă într-un alt stat membru + Norvegia sau Islanda şi să ajute angajatorii să gasească lucrători tineri calificaţi din alte ţări.

În cadrul acestui program, serviciile naţionale de ocupare şi Reţeaua EURES oferă servicii de mobilitate a locurilor de muncă personalizate, eficiente şi integrate, pe canale multiple, destinate să răspundă nevoilor individuale ale tinerilor care întâmpină dificultăţi privind ocuparea și mobilitatea locurilor de muncă și ale angajatorilor care întâmpină dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă greu de ocupat și/sau angajarea de personal din străinătate prin furnizarea de: informații, recrutare, mediere, plasare şi finanțare.

Cine este eligibil pentru a beneficia de sprijin prin proiect?

Cetăţenii UE + Norvegia şi Islanda, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care trăiesc în orice stat membru UE + Norvegia şi Islanda

Toți angajatorii legal înfiinţaţi în țările UE + Norvegia sau Islanda, care oferă contracte cu o durată de cel puțin 6 luni (3 luni pentru stagii), cu condiția ca salariile și condițiile de muncă să fie în conformitate cu legislația națională.

Ce suport oferă proiectul?

Pentru tineri

Schema de mobilitate oferă cursuri de limbă sau alte forme de instruire. De asemenea, acoperă cheltuielile de transport pentru tinerii care aplică pentru locuri de muncă sau stagii, permiţându-le să participe la interviuri şi să se instaleze în altă ţară membră UE pentru a începe lucrul la noul loc de muncă.

Pachetul pentru mobilitate, include şi alte măsuri pentru sprijinul tinerilor, cum ar fi subvenţia suplimentară pentru relocare, subvenţia pentru stagiari şi sprijinul financiar pentru recunoaşterea calificărilor.

Pentru angajatori

Companiile cu până la 250 de angajaţi pot aplica pentru sprijin financiar pentru costul intruirii noilor angajaţi, stagiari sau ucenici şi pentru a îi ajuta pe aceştia să se integreze.

Cum puteţi participa?

Pentru a participa în cadrul proiectului Your first EURES job este necesar să vă înregistrezi pe platforma EUJOB4EU accesând link-ul http://www.yourfirsteuresjob.eu/login.

În cazul în care sunteţi un angajator, personalul nostru vă va contacta pentru a vă oferi sprijin pentru definirea ofertelor de muncă şi, de asemenea, servicii de recrutare şi mediere.

În cazul în care sunteţi un tânăr în căutarea unui loc de muncă, veţi fi contactat indiferent dacă există sau nu o ofertă pentru un loc de muncă/stagiu care să corespundă profilului dumneavoastră.

Contact şi link-uri

Website: http://www.yourfirsteuresjob.eu

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Facebook: Your first EURES Job 5.0

Twitter: @yfEURESjob

Compartimentul Comunicare şi Secretariatul Consiliului Consultativ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a plătit până în prezent peste 59,2 milioane de lei unui număr de 4.510 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate.

"Din cei 8.381 de agricultori înscriși în program, pe ciclul I de producție, au depus deconturi 4.510, fiind plătită deja suma de 59,21 milioane de lei. Pentru ciclul II de producție s-au înscris în program până în prezent 3.826 de agricultori, dar aceștia pot continua să se înscrie până când intră cu produsele pe piață, respectiv perioada noiembrie-decembrie 2017", au precizat reprezentanții MADR.

Cei mai mulți fermieri înscriși în program sunt din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

Începând din 2017, producătorii agricoli din România sunt susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Programul se desfășoară pe o perioadă de 8 ani.

Resursele financiare pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anul 2017.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 de metri pătrați, să obțină o producție de minimum două kilograme tomate/metrul pătrat, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kilograme, dovedită cu documente justificative.

sursa www.agerpres.ro

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 489 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania – 109 locuri de muncă: 23 ospătar, 22 bucătar, 10 şofer profesionist, 6 recepţioner, 5 cameristă, 5 lucrător în agricultură, 5 asistent medical, 4 personal servire clienţi, 4 menajeră, 3 ospătar pentru banchete, 2 commis de cuisine, 2 personal în domeniul hotelier, 2 ajutor bucătar, 2 specialist restaurant, 1 manager restaurant, 1 coordonator evenimente, 1 bucătar şef, 1 bucătar preparare mic dejun, 1 ospătar restaurant a la carte, 1 specialist restaurant, 1 personal întâmpinare oaspeţi, 1 personal catering, 1 chef de rang, 1 commis de rang, 1 lucrător în viticultură, 1 lăcătuş, 1 inginer baze de date, 1 administrator sistem Linux;

Polonia – 100 locuri de muncă: electrician;

Cehia – 98 locuri de muncă: 30 şofer autobuz, 20 şlefuitor, pilitor, 15 operator CNC, 15 forjor, 5 şofer tir internaţional, 5 mecanic auto, 5 electrician auto, 1 electrician, 1 tehnician frigidere, 1 fizioterapeut;

Italia – 48 locuri de muncă: 40 îngrijitor la domiciliu, 8 lucrător în agricultură;

Marea Britanie – 35 locuri de muncă: îngrijitor persoane la domiciliu;

Norvegia – 27 locuri de muncă: 20 lucrător în fabrică, 3 mecanic autobuze, 1 medic dentist, 1 personal curăţenie/specialist carnaval, 1 personal jocuri/specialist carnaval, 1 şofer/specialist carnaval;

Irlanda – 20 locuri de muncă: lucrător în ferme de vaci de lapte;

Malta – 16 locuri de muncă: 6 fierar betonist, 4 zidar, 4 asfaltator, 2 maşinist la maşini pentru terasamente;

Belgia – 14 locuri de muncă: 2 electrician întreţinere şi reparaţii, 1 magaziner, 1 operator CNC, 1 operator CNC/frezor, 1 montator linie superioară cale ferată, 1 bucătar restaurant de afaceri, 1 stivuitorist, 1 şofer cu experienţă în utilizarea macaralei, 1 sudor semiautomat, 1 montator semnalizare de cale ferată, 1 operator maşină de îndoit cu formă liberă, 1 electrician nave senior, 1 brutar;

Spania – 10 locuri de muncă: 2 tinichigiu industrial, 2 sudor tig, 2 strungar-frezor, 2 mecanic, 1 operator toaletare arbori, 1 drujbist/tăietor silvic;

Olanda – 5 locuri de muncă: 3 inginer de sistem, 1 sudor construcţii metalice, 1 inginer mecanic;

Finlanda – 5 locuri de muncă: 2 operator CNC, 2 sudor MIG-MAG, 1 operator CNC şi programator;

Slovenia – 2 locuri de muncă: 1 medic dentist, 1 inginer proiectare dezvoltare turnuri de răcire.

Toate informaţiile privind descrierea locului de muncă, cerinţele locului de muncă, limba străină, salariul oferit, durata contractului de muncă, modul de aplicare pentru fiecare ofertă, se pot obţine de pe portalul EURES România, la adresa: http://eures.anofm.ro/.

Compartimentul Comunicare şi Secretariatul Consiliului Consultativ