În şedinţa Guvernului din 5 iulie 2018 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură ce reglementează cadrul juridic al înfiinţării şi desfăşurării activităţii societăţilor agricole.

În vederea transformării societăţilor agricole în formele societare reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990 a fost promovată Legea nr. 31/2017 pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Pentru aplicarea Legii 31/2017, era necesară elaborarea de norme metodologice de către Ministerul Finanţelor Publice, acţiune care nu a putut fi finalizată fără a modifica norma primară (Legea 36/1990) care cenzurează, în forma actuală, procesul de transformare pentru societăţile agricole la nivel de lege.

Astfel, pentru reglementarea transformării societăţilor agricole în societăţi, au fost corelate dispoziţiile Codului Civil cu cele ale Legii societăţilor nr. 31/1990, după cum urmează:

Reformularea unor prevederi, pentru corelarea cu dispoziţiile art. 232 - 241 din Codul Civil şi cu cele ale Legii societăţilor nr. 31/1990;

Introducerea unor prevederi referitoare la reorganizarea prin transformare a societăţii agricole, concomitent cu înfiinţarea societăţii reglementată de Legea nr. 31/1990;

Includerea unor dispoziţii privind drepturile şi obligaţiile asociaţilor, patrimoniul societăţii, documentaţiile şi formalităţile ce trebuie efectuate;

Introducerea unor prevederi referitoare la procedura şi termenele de înmatriculare a noii societăţi la Oficiul Registrului Comerţului;

Abrogarea art. III din Legea nr. 31/2017 pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Biroul de presă

Au trecut deja trei ani de când Programul Interreg V-A România-Bulgaria a fost lansat, prin bugetul total de 258,5 mil euro, oferind o serie de oportunități pentru soluționarea diverselor nevoi identificate în zona transfrontalieră dintre România și Bulgaria, contribuind la dezvoltarea acesteia. Astfel, cartea de vizită a Programului este îmbogățită pe zi ce trece, înregistrându-se progrese ce ne conduc din ce în ce mai aproape de obiectivele Programului. Astfel, enumerăm astăzi, câteva dintre acestea:

 este primul program din România care a transmis la Comisia Europeană o cerere de plată, aceasta fiind în valoare de aproximativ 1,2 milioane euro în luna decembrie 2016.

 197 de proiecte selectate din totalul celor 854 proiecte depuse, în valoare de aprox. 320 milioane euro;

 95 de proiecte contractate în valoare de aprox. 148 milioane euro;

 74 de  proiecte în implementare în valoare de aprox. 133 milioane euro;

 rata de absorbție 5,17% (aprox. 11 milioane euro fonduri FEDR);

 20 proiecte finalizate în valoare de aprox. 13 milioane euro.

Dintre proiectele finalizate, următoarele proiecte au contribuit la Îmbunătățirea utilizării durabile a patrimoniului natural și cultural și a resurselor:

1. ARHIVA – cod eMS: ROBG-9, cu buget de 500.000 euro, implementat în parteneriat de Universitatea Angel Kanchev din Ruse (Bulgaria), Muzeul Regional de Istorie, Ruse (Bulgaria) și Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa (România). Proiectul a avut ca obiectiv general conservarea şi promovarea siturilor istorice și culturale romane semnificative, prin intermediul echipamentelor digitale avansate, modelelor 3D, animații și alte metode moderne.

2. Aventura cu balonul – cod eMS: ROBG-14, cu buget total de 500.000 euro, implementat în parteneriat cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională şi Centrul de Afaceri - Vidin (Bulgaria), Agenţia pentru dezvoltare Regională şi Centrul de afaceri 2000 (Bulgaria) și Asociaţia Română pentru industrie electronică şi software Oltenia, Craiova (România). Proiectul a avut ca obiectiv general crearea unui nou produs turistic în aria transfrontalieră pentru aceia care vor să descopere natura și lumea din zona eligibilă, într-un nou mod, aventurându-se în zborul cu balonul cu aer cald.

3. E-bike Net – cod eMS: ROBG-1, cu buget total de 800.000 euro, implementat în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională și Centrul de Afaceri - Vidin (Bulgaria), Camera de Comerț și Industrie Vidin (Bulgaria), Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software – Oltenia (România) și Patronatul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Calafat (România). Proiectul a avut ca obiectiv general crearea unei rețele de biciclete electrice (e-bikes), pe care oamenii o pot folosi pentru a circula liber în întreaga zona transfrontalieră (32 de orașe).

4. 6 Motive – cod eMS: ROBG-5, cu buget total de 400.000 euro, implementat în parteneriat cu Asociația Pro-Mehedinți (România) și Asociația "Parteneriatele regionale pentru dezvoltare durabilă – Vidin” (Bulgaria). Proiectul a avut ca obiectiv general crearea unui studiu de marketing în domeniul turismului utilizat pentru a promova turismul în strânsă legătură cu protecția mediului și pentru a oferi soluții pentru dezvoltarea pieței forței de muncă transfrontaliere.

Pentru a afla mai multe despre Programul Interreg V-A România-Bulgaria, vă invităm să accesați site-ul oficial al programului: www.interregrobg.eu.

Guvernul a aprobat la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, Memorandumul cu tema: ”Încadrarea schemei de ajutor de stat reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor în baza alin. (9) și (10) ale art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român”.

Proiectul de Memorandum se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat care prevede sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane precum şi transport de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane

Prin schema de ajutor de stat se restituie sumele reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, de la bugetul de stat, în baza unor decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei. Bugetul total maxim estimat al schemei este de 60 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării. Numărul total estimat de beneficiari pe întreaga durată de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 1.500.

Perioada de valabilitate a schemei în care se vor emite decizii de aprobare a cererilor de restituire a accizei este 2018-2020, iar perioada în care se vor efectua plățile ajutorului de stat este 2018-2020.

Costurile eligibile constau în sumele care reprezintă diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat, prevăzute de Codul fiscal, pentru motorină.

Condițiile și procedura de acordare a ajutorului de stat către operatorii economici care efectuează transport rutier se vor stabili săptămâna viitoare prin hotărâre a Guvernului.

Sursa www.mfinante.ro

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru, membru al Comisiei pentru Agricultură, a declarat recent că după ce vor fi finalizate lucrările de repunere în funcţiune a Staţiei de repompare SRP 1 Vlad Ţepeş, estimate la un an şi jumătate, se vor putea iriga în amenajarea Gălăţui – Călăraşi, în jur de 74 de mii de hectare.

„Dacă vom merge acum la staţia de irigaţii SPA km 388 de la Ciocăneşti, n-o să vă vină să credeţi ce s-a făcut acolo. Sunt cu lucrările avansate. SPA km 388 este o componentă a celorlalte staţii şi mă refer la staţia de la Vlad Ţepeş şi spre Dragalina. Sperăm ca anul acesta, în octombrie, să vină primele nave care au fost extrase din Dunăre, şi duse la reparaţii. Astăzi când vorbim, este în derulare procedura de licitaţie pentru Staţia de repompare de la Vlad Ţepeş iar când aceasta va fi gata, într-un an şi jumătate, se vor putea iriga 74 de mii de ha pe toată amenajarea Gălăţui – Călăraşi. 11 OUAI-uri au fost înfiinţate aici. Sperăm ca anul viitor, o suprafaţă de 20-22 de mii de hectare să fie irogate şi să nu mai stăm la mâna Domnului!” a spus deputatul Sorin Vrăjitoru.

Parlamentarul călărăşean a mai susţinut că odată cu lansarea submăsurii 4.3.1 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII”, de către AFIR, organizațiile şi federațiile utilizatorilor de apă, constituite din proprietari / utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislația în vigoare, vor putea accesa fonduri nerambursabile în proporţii de 100% pentru amenajarea de sisteme de irigaţii aferente atât staţiilor de punere sub presiune cât şi staţiilor de pompare şi repompare. ”Mai mult decât atât Submăsura 4.3.1 pentru irigaţii se va deschide în următoarele luni şi din câte ştiu va fi o alocare financiară majoră. Sunt proiecte 100% nerambrusabile. Deci pentru irigaţii, fermierii pot depune proiecte şi nu-i va costa nici un leu achiziţionarea utilajelor necesare” a mai spus Vrăjitoru care a conchis „Guvernul va aduce apa gratuit pe canal, aşa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare. Mai departe, canalele secundare să fie date OUAI-urilor, fermierilor în administrare sau concesiune.”

Prezentarea Amenajării Gălăţui - Călăraşi

Amenajarea Gălăţui Călăraşi a fost pusă în funcţiune în anul 1972

Suprafaţa amenajării este de - 75197 Ha

Numărul de O.U.A.I. - uri înfiinţate este de - 11 buc, respectiv: OUAI Dragalina cu o suprafaţă de 2463 ha, OUAI Ciulniţa VI Bis cu o suprafaţă de 1533 ha, OUAI Dragoş Vodă cu o suprafaţă de 2653 ha, OUAI Independenţa cu o suprafaţă de 5449 ha, OUAI Ivăneşti cu o suprafaţă de 2405 ha, OUAI Agrorom Ştefan Vodă cu o suprafaţă de 3425 ha, OUAI Drajna VI cu o suprafaţă de 2860 ha, OUAI Ştefan Vodă cu o suprafaţă de 3267 ha, OUAI Vâlcelele cu o suprafaţă de 17043 ha , OUAI Vlad Ţepeş cu o suprafaţă de 5520 ha, OUAI Grădiştea Terasă cu o suprafaţă de 2555 ha.

Suprafaţa ocupată de aceste O.U.A.I. - uri este de 49173 Ha. Măsura 125 a fost accesată de un singur O.U.A.I. - O.U.A.I. Vâlcelele Amenajarea Gălăţui Călăraşi are o lungime totală de canale de 203482, din care:

- lungimea canalelor de aducţiune este de - 82150 ml ( secţiunea canalelor pe toată această lungime a fost impermeabilizată)

- lungimea canalelor de distribuţie este de 121332 ml şi sunt impermeabilzate în proporţie de 40%.

Punctul de alimentare (priza) al acestei amenajări este situat pe Fluviul Dunărea la km. 388 şi adăposteşte într-o nisă o staţie de pompare plutitoare formată din 5 unităţi de pompare cu câte 6 grupuri de pompe tip DVR 2-87 , cu un debit total instalat de 65 mc/s. Amenajarea Gălăţui Călăraşi este amplasată pe două trepte de pompare.

Staţia de repompare SRP 1 Vlad Ţepeş este echipată cu 7 electromotoare sincrone de 4 mw (fabricaţie sovietică) cu un debit instalat de 57 mc/s , şi o înălţime de pompare de 39 m , refularea se realizează prin 2 conducte metalice cu Dn 2800 mm montate suprateran . Suprafaţa alimentată de staţia de repompare SRP 1 Vlad Ţepeş este de 64832 ha.

Alte 2 staţii de repompare din lacuri, sunt amplasate în amonte de staţia SRP 1 Vlad Ţepeş acestea fiind: SRP 1 Independenţa care alimentează o suprafaţă de 2493 ha, şi SRP 2+3 Nicolae Bălcescu care alimentează o suprafaţă de 7872 ha .

Submăsura 4.3.I - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de restructurare a modului de administrare şi utilizare a infrastructurii de acces  și de adaptare a infrastructurii de acces la noua structură agricolă şi forestieră, precum şi folosirea eficientă a infrastructurii utilizabile.

OBIECTIVELE submăsurii 4.3.I:

· Modernizarea infrastructurii de irigații;

BENEFICIARII:

· Organizații/federații ale utilizatorilor de apă, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole în conformitate cu legislația în vigoare

SPRIJINUL NERAMBURSABIL va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși:

· 1.000.000 Euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune(SPP);

· 1.500.000 Euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare(SPA, SRP).

În luna iulie a.c, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi  demarează în colaborare cu CRFPA Călărași și alți furnizori de formare profesională autorizați în condițiile legii, un număr de 6 programe de formare profesională adresate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi). 

Participanții la aceste programe vor fi pregătiți în meseriile:

Expert achiziții publice

Inspector resurse umane

Lucrător în comerț

Sudor electric

Ajutor mecanic auto

Agent de securitate

și vor beneficia de următoarele facilităţi, prevăzute în Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă, precum: rechizite şi materiale de instruire, manuale, echipament de protecţie pe timpul instruirii practice (dacă este cazul) abonament gratuit pe mijloacele de transport pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, consultații medicale, analize medicale şi teste necesare frecventării cursului. 

Persoanele participante la programele de formare profesională pot finaliza în mod gratuit cursul început, chiar dacă aceștia se încadrează în muncă în perioada desfășurării acestuia.

Informații suplimentare se pot obține la telefon 0242.318.376, interior 105 - Compartiment formare profesională.

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Joi, 21 iunie, în cadrul Biroul Senatorial deschis la Fundulea, la iniţiativei senatorului PSD, Roxana Paţurcă, a avut loc întâlnirea organizată de Maria Albu, şef Cabinet senatorial, obiectivul fiind prezentarea programelor cu finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat de către George Brezoi, director executiv al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului Ploieşti, instituţie în cadrul căreia este arondat şi judeţul Călăraşi.

La întâlnire au participat tineri şi oameni de afaceri din Fundulea precum şi reprezentanţii autorităţile publice locale, primarul, Dorel Dorobanţu, respectiv viceprimarul, Ligia Bivol.

Întâlnirea a suscitat un viu interes din partea celor prezenţi, cei mai mulţi dintre ei fiind interesaţi de obţinerea de finanţări nerambursabile prin intermediul Programului Start – up Nation România 2018.

În acest moment, parlamentarul social – democrat, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe din Senat, împreună cu autorităţile locale analizează posibilitatea înfiinţării unui incubator de afaceri sau a unui parc de IMM-uri care să contribuie la creşterea nivelului de dezvoltare al judeţului Călăraşi.

Programul Start – up Nation 2018 face parte din Programul de Guvernare, reprezentând o altă promisiune respectată de Partidul Social Democrat faţă de cetăţeni.