România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la data de 16 august 2021 a fost recoltată 98,54% din suprafaţa însămânţată cu grâu în 2020/2021, de circa 2,2 milioane hectare.

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 - 10,14 milioane de tone şi 2019 - 10,29 milioane de tone.

"Rating-ul "excepţional" pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană", transmite MADR într-un comunicat remis AGERPRES.

Producţii medii situate peste media naţională, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Timiş, Bihor, Arad, dar şi în judeţele Olt, Caraş Severin, Ialomiţa, Brăila şi Botoşani.

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

Potrivit datelor MADR, producţia medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 judeţe depăşind media naţională (Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu).

"Şi la celelalte cereale - secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. - s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone", mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

Potrivit datelor MADR furnizate la finalul lunii iunie, în anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.

Suprafaţa însămânţată în toamnă a fost de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi au fost: 2,2 milioane cu grâu, 321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă.

Sursa www.agerpres.ro

Creșterea cererii de valută a făcut ca media euro să revină, după aproape două săptămâni, peste pragul de 4,92 lei, în ciuda datelor pozitive pe care le înregistrează economia.

INS a publicat marți estimările „semnal” referitoare la evoluția economiei românești în trimestrul al doilea.

Produsul Intern Brut a crescut cu 13% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, record de evoluție al ultimelor decenii. În primul semestru, economia a crescut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 6,5%, pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier.

Cursul euro a crescut de la 4,9120 la 4,9232 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau în culoarul 4,916 – 4,927 lei.

Publicarea unui sondaj realizat lunar de Bank of America-Merrill Lynch a dezvăluit că mai puțin de jumătate dintre investitorii chestionați au încredere în revenirea economiei europene, în condițiile în care cel de al patrulea val al pandemiei va pune o presiune tot mai mare.

Euro a scăzut la 1,1760 – 1,1785 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,1685 la 4,1809 lei.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un „activ refugiu”, a produs aprecierea acesteia la 1,072 – 1,076 franci/euro, astfel că media ei a crescut de la 4,5612 la 4,5898 lei.

Cea mai slabă performanță o avea lira sterlină. Cursul ei s-a depreciat de la 5,7744 la 5,7713 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 238,0356 la 241,2066 lei, consecință a aprecierii monedei americane și a creșterii unciei la 1.786 – 1.795 dolari.

Cererea de lei se menținea la valorile de la începutul săptămânii iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,66% iar cel la 12 luni la 1,77%.

Media monedei maghiare se deprecia de la 351,86 la 351,93 forinți/euro iar a celei poloneze de la 4,5651 la 4,5691 zloți/euro.

Revenirea monedelor digitale din ultimele zile, efect al faptului că senatul SUA a votat de curând un pachet de legi care propune o serie de amendamente în ceea ce priveşte situaţia fiscală a criptomonedelor, semn acestea au intrat în „legalitate”, a ridicat cotațiile bitcoin până la 48.000 dolari. Marți, criptomoneda a făcut un pas înapoi și a atins un minim de 45.300 dolari.

Ether fluctua între 3.100 și 3.300 dolari, după creșterea de luni la 3.340 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Marți, 17 august a.c., conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, stadiul construcției sediului ADR Sud Muntenia – corp B.

Determinată de supraaglomerarea spațiului existent, de volumul mare al documentelor ce se impun a fi arhivate precum și de perioada de depozitare a acestora, realizarea clădirii va conduce la obținerea de noi spații: două arhive, 19 birouri, două săli de ședință, zone comune și tehnice, reprezentând o suprafață desfășurată de 1953,95 metri pătrați. În același timp, noua calitate de Autoritate de Management a POR Sud Muntenia 2021-2027 va conduce la creșterea capacității instituționale a Agenției și implicit la suplimentarea numărului personalului angajat, clădirea Corpului B venind în sprijinul desfășurării optime a activităților instituției.

Directorul general al Agenției, Liviu Mușat, a mulțumit tuturor celor care au contribuit la finalizarea acestui proiect într-o perioadă dificilă, determinată de pandemie și de variații ale prețurilor materialelor de construcții.

Contractul de execuție, în valoare de 7.655.262,96 lei, inclusiv TVA, și finanțat exclusiv din bugetul propriu al Agenției, a avut o durată de 12 luni, cu o scurtă suspendare cauzată de criza sanitară, lucrările fiind finalizate pe 9 aprilie 2021, a informat directorul Direcției Economice, Mirela Tache.

La sfârșitul lunii august se estimează semnarea procesului - verbal de recepție al lucrărilor. Menționăm că procedura de achiziție a fost realizată în anul 2019 și a avut o durată de trei luni, fiind realizată prin procedură simplificată. Adiacent clădirii vor fi realizate 400 m2 de alei carosabile, 165 m2 de alei pietonale și 90 m2 de spații verzi.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 604 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 396 locuri de muncă pentru: tăietor de carne şi lucrător în producţie; vopsitor industrial; sudor carbon/oţel inoxidabil; sudor aluminiu; muncitor în construcţii de acoperişuri; măcelar; șofer de camion; șofer de camion/maşină de mare tonaj pe distanţe lungi; stivuitorist; lucrător în depozit; lucrător construții acoperişuri şi spaţii interioare; șofer profesionist;

Norvegia – 97 locuri de muncă pentru: coafor/frizer; peisagist și pietrar; instalator ventilație; medic; tâmplar, maseur terapeut; programator CNC; șef departament de Științe Fizice Aplicate; cercetător principal/ superior; lucrător în producția de   crabi; tinichigiu auto, mecanic auto; mecanic motociclete; zidar/faianțar;

Olanda - 70 locuri de muncă pentru: culegător pere; culegător mere şi pere; culegător flori; legumicultor; lucrător în ferma de vaci; culegător ciuperci; culegător capșuni;

Danemarca - 15 locuri de muncă pentru: dezvoltator Backend; dezvolator Dev Ops; muncitor în producție (manipulant mărfuri); digital marketing project lead (specialist marketing proiecte digitale); product owner; dezvoltator software full-stack;

Irlanda – 10 locuri de muncă pentru: șofer vehicul greu de transport marfă;

Polonia – 7 locuri de muncă pentru: operator CNC; lăcătuș; sudor MAG; strungar; șlefuitor;

Finlanda – 4 locuri de muncă pentru: muncitor în procesarea mâncării; sudor;

Spania – 4 locuri de muncă pentru: cercetător științific;

Belgia – un loc de muncă pentru: bucătar șef.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă in Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES, sau se pot prezenta la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Calarasi, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Creșterea rapidă a numărului celor infectați cu varianta Delta a Covid 19 dar și situația geopolitică creată de părăsirea de către SUA a Afganistanului, care a fost ocupat rapid de talibani, au ca efect imediat creșterea cererii de monedă elvețiană, care este considerată drept un refugiu, la fel ca și yenul japonez sau aurul.

Această evoluție va afecta puternic buzunarele celor care încă mai au credite în franci elvețieni. Miercuri, moneda helvetă s-a apreciat la 1,07 – 1,073 franci/euro după ce în urmă cu doar trei ședințe se depreciase la 1,084 franci/euro.

Analiștii internaționali se așteaptă ca tendința de întărire a francului va continua și că până la sfârșitul anului cotațiile ar putea să stabilizeze în jurul pragului de 1,055.

Această evoluție a făcut ca BNR să stabilească o medie de 4,6017 lei față de 4,5898 lei, în ședința de marți. Maximul istoric este de 4,6058 lei și a fost atins spre finalul lui aprilie 2020.

Menținerea unei cereri ridicate de valută a făcut ca leul să rămână deconectat de la evoluția apreciativă a altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9232 la 4,9259 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,923 – 4,928 lei.

Moneda americană a profitat de statul său de „valoare refugiu” iar euro a scăzut până la 1,1702 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie trecut. Aceasta a făcut ca media dolarului să urce de la 4,1809 la 4,2021 lei.

Lira sterlină a fost mai stabilă față de euro, ceea s-a reflectat în creșterea cursului de la 5,7713 la 5,7806 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 241,2066 la 241,6200 lei, în timp ce uncia stagna pe piețele specializate între 1.784 și 1.793 dolari.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 1,65 la 1,66% iar cel la 12 luni s-a oprit la 1,77%.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia de la 351,93 la 351,3 forinți/euro iar a celei poloneze de la 4,5651 la 4,5547 zloți/euro.

Cotațiile bitcoin continuau să scadă la 44.250 – 45.550 dolari iar ether aluneca la 2.950 – 3.90 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 662,7 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 90 de luni, la un randament mediu de 3,63% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 874,7 milioane de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,7 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 2,4 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 4,06 miliarde lei, este cu 1,205 miliarde de lei sub cea programată în iulie 2021 (5,265 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat

Sursa www.agerpres.ro