Evoluția de joi a leului a fost una ușor descendentă față de euro în timp ce indicii ROBOR s-au stabilizat.

Cursul euro a crescut de la 4,9413 la 4,9443 lei. În cursul nopții, pe piețele asiatice, euro a atins un minim de 4,938 lei pentru ca tranzacțiile din cea locală să fie efectuate între 4,942 și 4,947 lei.

Joi, a fost publicat sondajul realizat în rândul membrilor AAFBR, „Impactul economic al conflictului din Ucraina în România”, în cadrul căruia estimările privind cursul de schimb au fost împărţite egal între 4,95 – 5,05 lei/euro (45% dintre analişti) şi, respectiv, 5,06 – 5,15 lei/euro (tot 45%).

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%, valoare stabilită în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 4,83 la 4,82%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,90 la 4,91%.

În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.

După scăderea de miercuri la aproape 1,08 dolari, euro se aprecia joi la 1,0877 – 1,0923 dolari, evoluție datorată scăderii înregistrate de randamentele bonurilor de Tezaur americane. Pe de altă parte, BCE și-a menținut la ședința sa de politică monetară nivelul dobânzii de referință și a reamintit dorința de a întrerupe procesul de achiziție de obligațiuni, începând cu trimestrul al treilea. Această evoluție a făcut ca media dolarului să scadă de la 4,5622 la 4,5307 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8883 la 4,8471 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9334 la 5,9520 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 290,0147 la 286,9177 lei, evoluție cauzată de deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.968 – 1.978 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 376,08 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6447 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 40.880 și 41.500 dolari iar ether între 3.070 și 3.145 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale salută adoptarea, de către Parlamentul României în data de 13 aprilie 2022, a Legii prin care se vor acorda facilități fiscale pentru persoanele ce lucrează în domeniile agricultură și industrie alimentară, pe modelul celor acordate angajaților din domeniul construcțiilor.

”În toate întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanții fermierilor și operatorilor din industria alimentară, păstrarea forței de muncă specializate a reprezentat de fiecare dată un punct central al dialogului. Prin adoptarea acestui act normativ, inițiat împreună cu colegii mei parlamentari, venim cu soluțiile așteptate de cei care activează în aceste domenii vitale pentru securitatea alimentară a României” a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Principalele măsuri instituite de Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt următoarele:

- Scutirea de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, de la plățile aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu 3,75%;

- Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program de lucru în medie de 167 ore pe lună;

- Angajații vor beneficia de drepturile acordate de sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concediu și indemnizație de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuției asiguratorii pentru muncă;

- Perioadele lucrate în sectorul agricol vor constitui stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului de indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.

Sursa www.madr.ro

De la operaționalizarea Programului IMM INVEST ROMÂNIA și a subprogramului AGRO INVEST, prin adoptarea de către Guvernul României a HG nr. 206/14.02.2022, folosirea instrumentelor financiare de tipul garanțiilor de stat aferente Programelor IMM Invest si Agro IMM Invest, se dovedesc a fi cele mai de succes măsuri de susținere a mediului antreprenorial în perioade de criza. FNGCIMM a aprobat un număr de 2.016 garanții, în valoare de 1.011.112.670 lei, ce au susținut credite acordate de cele 20 de instituții financiare partenere, în valoare de 1.219.051.695 lei, în doar o lună de la relansarea programului.

“IMM INVEST reprezintă cel mai eficient program guvernamental care atestă că intervenția guvernului în economie este benefică și necesară, iar prin astfel de instrumente se asigură IMM-urilor accesul rapid la finanțare, fiind un program extrem de util pentru companiile din toate domeniile de activitate. Facilitățile de garantare și subvenționarea costurilor finanțării, reprezintă argumente puternice pentru a apela la un credit prin acest program guvernamental. Monitorizarea constantă a Programelor guvernamentale de garantare, pe care o facem pentru a ne asigura de calibrarea corectă a măsurilor pe care le implementăm, ne indică acest lucru și ne arată că există o cerere consistentă pentru finanțările cu garanții de stat.”, a declarat Adrian Câciu, ministru, Ministerul Finanțelor.

Programul IMM INVEST ROMÂNIA rămâne în continuare cel mai accesat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial. Un număr de 1.649 garanții au fost înregistrate într-o singură lună, pentru a se asigura finanțarea rapidă a unor domenii vitale ale economiei românești, valoarea totală a creditelor pentru capital de lucru sau pentru investiții, fiind în valoare de 996.709.354 lei.

Cele mai multe garanții au fost accesate de către antreprenorii din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, Cod CAEN 4941, urmate de cei din construcții, Cod CAEN 4120, IMM-urile din sectoarele Comerț cu ridicata al materialului lemnos, a materialelor de constructie și a echipamentelor sanitare, cod CAEN 4673, Comerțul cu amănuntul – Cod CAEN 4711 și Comerțul cu autoturisme și autovehicule – Cod CAEN 4511.

Subprogramul AGRO IMM INVEST, a înregistrat un număr de 322 de garanții, în valoare de 182.440.034 lei, cele mai multe solicitări venind din sectorul primar al Cultivării cerealelor, Cod CAEN 0111, urmat de procesare, respectiv Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor - Cod CAEN 1051, Activități în ferme mixte - Cod CAEN 0150, Creșterea păsărilor - Cod CAEN 0147 și Fabricarea produselor din carne – Cod CAEN 1013.

Pentru anul 2022, plafonul total alocat FNGCIMM este în valoare de 7,5 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei este alocat programului AGRO IMM INVEST. Perioada până la care se pot face înscrieri este 30 Iunie 2022.

În anul 2020 IMM INVEST ROMANIA a fost accesat de peste 25.000 de companii românești, care au accesat credite de circa 15 miliarde lei, iar în anul 2021 au fost acordate alte 17.000 de credite garantate, în valoare de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest, lansat în anul 2021 este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură și din sectorul alimentar. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.

IMM-urile care nu sunt eligilibile în programele IMM INVEST și AGRO INVEST, pot accesa garanții din surse proprii FNGCIMM, care se acordă atât pentru credite de investiții, cât și pentru credite pentru capital de lucru, valoarea maximă a garanției, în funcție de finanțator poate fi între 1,6 mil. lei și 2,4 mil. lei. Perioada maximă de garantare este de 36 luni, cu posibilitate de prelungire pe perioade consecutive de 36 luni în cazul creditelor pentru capital de lucru.

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic. Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat.

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 - 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Joi, 14 aprilie a.c., la sediul Consiliului Județean Teleorman din municipiul Alexandria, a avut loc în sistem hibrid (fizic și prin intermediul mijloacelor de comunicare on-line) ședința ordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud - Muntenia.

Proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi au vizat activitatea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud - Muntenia. Astfel, membrii CpDR au aprobat raportul de activitate al Agenției, situațiile financiare și propunerea de distribuire a rezultatului exercițiului financiar al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud – Muntenia pentru anul 2021 precum și devizul general actualizat și principalii indicatori tehnico-economici la obiectivul de investiție „Construire/amenajare teren ADR Sud - Muntenia, Corp A + Corp B”.

Informările realizate la finalul reuniunii au avut ca temă prezentarea stadiului implementării Programului Operațional Regional 2014-2020 în regiune precum și activitățile desfășurate de Agenție pentru pregătirea Programului Operațional Regional Sud - Muntenia 2021-2027 și a documentelor conexe. Totodată, membrii Consiliului au fost informați cu privire la graficul de realizare a programului „South-Muntenia Energy Efficency for Public Buildings Investment Programme” (SMEE-PB) în regiunea Sud - Muntenia, finanțat din Horizon 2020 Framework Programme for Research and Innovation, implementat de Banca Europeană de Investiții (E.L.E.N.A.).

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud - Muntenia este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe principii parteneriale la nivelul regiunii de dezvoltare Sud - Muntenia. Consiliul are rolul de a coordona activitățile de elaborare și monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională și este alcătuit din 28 de membri, câte patru de la nivelul fiecărui județ din regiune (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman), după cum urmează: președintele consiliului județean, reprezentantul consiliilor locale municipale, reprezentantul consiliilor locale orășenești, reprezentantul consiliilor locale comunale.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud - Muntenia este o instituție neguvernamentală, non profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcționează în domeniul dezvoltării regionale. Agenția este principala organizație de nivel regional care are responsabilitatea și autoritatea elaborării strategiei și implementării politicilor de dezvoltare regională. Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Agenția colaborează cu autorități ale administrației publice centrale și locale, instituții, organisme, societăți comerciale, institute de cercetare, universități și alte persoane juridice și fizice din țară și străinătate interesate în dezvoltarea economică, socială și culturală a regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie - martie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 275,06 mil. lei din programul stabilit de ANAF.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 97,74 mil.lei;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 121,20 mil. lei;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 3,87 mil.lei;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 52,25 mil. lei.

În această perioadă, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 19,16 mil.lei.