Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) au primit în conturi, în perioada 8 – 14 aprilie 2022, o nouă tranșă de bani, în valoare totală de peste 33 milioane de euro (33.349.271 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile realizate în mediul rural, prin intermediul PNDR, dar și pentru angajamentele aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile locale care implementează proiecte finanțate prin PNDR, AFIR a efectuat plăți de aproximativ 30 milioane de euro (29.870.647 euro), sumă provenită atât din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cât și din EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (pentru submăsurile forfetare 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”).

De asemenea, AFIR a transferat fonduri de aproximativ 3,5 milioane de euro (3.478.623 euro) pentru efectuarea plăților compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică, silvomediu și constrângeri naturale, implementate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, sunt plătite ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de către experții AFIR.

În Ședința Guvernului din 14 aprilie 2022, a fost adoptată Hotărârea prin care este aprobat Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, normele de aplicare și valoarea sprijinului financiar.

”Apicultura românească are un rol extrem de important în obținerea producțiilor din sectorul vegetal, iar produsele apicole românești sunt extrem de apreciate atât pe plan intern, cât și internațional. În urma dialogului cu reprezentanții apicultorilor, am simplificat condițiile de accesare a Programului Național Apicol pentru a le facilita accesul la fondurile disponibile. De asemenea, avem în vedere măsuri de sprijin pentru creșterea suprafețelor cultivate cu specii melifere, astfel încât apicultorii să aibă la dispoziție mai multe suprafețe când merg cu albinele în pastoral.” a declarat ministrul Chesnoiu.

Cuantumul contribuției Uniunii Europene la Programul Apicol pentru România pentru anul apicol 2022 se menține la același nivel ca în anul 2021, respectiv 6.081.630 euro.

Prin actul normativ adoptat de Guvern, se actualizează valoarea în lei pentru anul 2022 și valoarea totală a sprijinului financiar. Astfel, se modifică valoarea totală a PNA de la 168.639.000 lei la 169.621.000 lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.810.500 lei, precum și valoarea pentru anul 2022 de la 59.214.000 lei la 60.196.000 lei.

De asemenea, au fost efectuate o serie de modificări și completări la Programul Național Apicol menite să simplifice accesarea unor măsuri din program, astfel:

- au fost eliminate o serie de documente, respectiv copia actului care atestă autorizarea sanitară-veterinară pentru comercializare a furnizorilor de medicamente, precum și documentul care confirmă notificarea produselor proteice solide;

- s-a introdus posibilitatea depunerii copiei manualului de utilizare/a instrucțiunilor de montare și întreținere a acestor mijloace, după caz, în locul copiei cărţii tehnice;

- s-au definit produsele care intră în componența echipamentului de protecție, respectiv bluze/jachete apicole, pantaloni sau combinezoane apicole, mască apicolă si mănuși apicole, în vederea decontării corecte a acestora, ținând cont de faptul că au prețuri diferite la facturare;

- s-a modificat termenul de depunere a cererilor de intenție de la 31 mai la 30 aprilie;

- s-a definit categoria de „produse proteice solide”, respectiv produse proteice solide care se administrează ca atare, fără posibilitatea de a fi reconstituite, pentru clarificări și o aplicare unitară;

- s-a reglementat faptul ca membrii formei asociative care sunt beneficiari ai serviciilor de consultanță, promovare și/sau perfecționare să nu fie furnizori de astfel de servicii în cadrul Programului, evitându-se astfel crearea de condiţii artificiale;

- s-a abrogat art. 22 din anexa nr.2 la HG nr.339/2020, care reglementa o excepție pentru anul 2022 cu privire la termenul limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor justificative, astfel încât pentru anul 2022 termenul limită este 31 iulie 2022;

- se reglementează posibilitatea redistribuirii sumelor neutilizate în cadrul unei acțiuni către celelalte acțiuni;

- se reglementează sancțiunea de excludere de la plată pentru refuzul controlului la faţa locului la data comunicată, precum și pentru lipsa produselor pentru care s-a solicitat sprijin în cererea de plată.

Sursa text și foto www.madr.ro

Legea pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind irigațiile, prin care fermierii sunt sprijiniți pentru dezvoltarea sistemelor de irigații locale a primit, astăzi, votul Parlamentului. De asemenea, prin noul act normativ este majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat pentru reabilitarea infrastructurii prevăzută în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj

„Mă bucur că acest proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari a fost adoptat de Legislativ. Prin această completare a legislației, putem finanța și sistemele de irigaţii la nivelul fermelor, astfel încât fermierii să-şi poată crea microsisteme de irigat, care să îi ajute să obțină producții mai bune. Prin normele de aplicare ale legii, ANIF se va ocupa de întreaga documentaţie, fermierii vor depune doar o cerere pentru înfiinţarea sistemului de irigaţii local, iar angajaţii ANIF vor fi cei care vor obține avizele de la autorităţile cu atribuţii în domeniu” a declarat ministrul Adrian Chesnoiu

Deținătorii sistemelor de irigații locale au dreptul de a beneficia de finanțare publică nerambursabilă pentru proiecte de dezvoltare rurală de investiții pentru înființarea/reabilitarea/modernizarea și/sau exploatarea sistemelor de irigații locale. Deținătorii sistemelor de irigații locale au obligația dotării acestor sisteme cu mijloace de măsurare a consumului de apă și energie electrică pentru irigații.

Cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale, independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, vor fi suportate din bugetul ANIF, pe aceleași principii aplicate deja fermierilor care folosesc infrastructura principală de irigații și beneficiază în prezent de această mă sură

Prin completările aduse legislației, termenul de implementare a Programului Național de Reabilitare și/sau Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și Infrastructurii de Desecare și Drenaj se prelungește până la anul 2027, având în vedere complexitatea lucrărilor, fiind necesară stabilirea unei perioade de realizare de cel puțin 3 ani, raportat la perioadele de timp pentru execuția acestor lucrări care sunt limitate la câteva luni, în afara sezonului de irigații.

Totodată, acest termen se corelează cu cel prevăzut în viitorul document programatic 2023-2027, unde finanțarea acestui sector important al agriculturii este prevăzută ca intervenție în cadrul Planului Național Strategic, dedicată sprijinirii investițiilor în infrastructura de irigații. Perioada de implementare stabilită până în anul 2027 implică și actualizarea obiectivelor de investiții cuprinse în acest program, motiv pentru care se propune finanțarea unor amenajări de desecare și drenaj din zonele în care fenomenele de inundații și secetă alternează, astfel încât infrastructura reversibilă să fie utilizată și pentru irigarea suprafețelor cuprinse în aceste amenajări.

O altă modificare prevede faptul că pentru executarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, titularii autorizațiilor de construire au posibilitatea notificării intenției de a executa aceste lucrări, în cazul in care în contractele de concesiune, închiriere şi arendă încheiate cu proprietarii nu cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri sau nu pot fi identificați. După 10 zile notificarea devine titlu pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizației de construire.

Prin schimbările aduse, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), federațiile și organizațiile beneficiază de un drept de servitute și un drept de uz asupra terenurilor aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare pentru asigurarea integrității, realizarea lucrărilor de întreținere, reparații sau pază.

Sursa text și foto www.madr.ro

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune. În schimb, forintul maghiar a pierdut de la începutul anului circa 2,4%, zlotul polonez s-a depreciat cu 1% iar coroana cehă a câștigat aproape 1,8%.

„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut (...) o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile (...) rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 5 aprilie.

Media euro a fluctuat între 4,9409 lei, minim al ultimelor șapte luni, și 4,9443 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,9416 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,939 și 4,942 lei.

Conform unui sondaj realizat în rândul membrilor AAFBR, 45% dintre analişti români estimează pentru finalul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei/euro, iar alți 45% prognozează o medie cuprinsă între 5,06 – 5,15 lei/euro.

După decizia BNR de a majora rata de referință la 3%, dobânzile interbancare și-au încetinit vizibil ciclul de creștere, dar se mențin la maximul ultimilor nouă ani. Analiștii BCR anticipează o majorare a dobânzii cheie la 4,50% până în octombrie.

La începutul acestei săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,82 la 4,84%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,90 la 4,92%.

În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.

La declanșarea războiului din Ucraina, dolarul a atins un record de 4,5714 lei. Maximul istoric a fost depășit lunea aceasta, când media a urcat de la 4,5703 la 4,5789 lei. Creșterea a survenit după deprecierea monedei unice la 1,0784 – 1,0822 dolari.

Investitorii și-au majorat plasamentele pe moneda americană, mizând pe ritmul rapid de creștere a dobânzii de referință a Rezervei Federale, în timp ce BCE nu se arată încă interesată să majoreze dobânzile în zona euro, în ciuda creșterii inflației la 7,5%, fiind preocupată mai mult de efectele negative ale războiului de la granițele Uniunii Europene.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,8445 și 4,8883 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9017 la 5,9719 lei.

Chiar dacă metalul galben s-a stabilizat în jurul valorii de 1.970 dolari, aprecierea monedei americane a provocat vineri creșterea prețului gramului de aur la 290,0444 lei.

De obicei, criptomonedele profită de zilele când piețele financiare sunt închise. Lunea aceasta, aprecierea monedei unice a schimbat scenariul iar bitcoin a scăzut la 38.660 – 40.650 dolari iar ether la 2.890 – 3.085 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 15 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Pandemia a schimbat topul beneficiilor extrasalariale pe care le oferă angajatorii. O parte dintre ele, odată populare, au fost înlocuite de altele care sunt mai ușor de acordat, indiferent de locul de unde angajații își desfășoară activitatea, ținând cont că o bună parte dintre companii lucrează în continuare în sistem remote sau hibrid. În acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaților, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajați, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România.

În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii și oamenii de HR intervievați spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale. „Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coșurile cu bunătăți tradiționale de Paște, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani și tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricțiilor pentru a-și aduce angajații împreună la petreceri și evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou”, spune Raluca Dumitra (foto), Head of Marketing la eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

O treime dintre angajatorii participanți la studiu oferă cu ocazia Sărbătorilor Pascale din acest an prime în bani și puțin peste un sfert își recompensează echipele cu vouchere sau tichete cadou. Coșurile cu produse tradiționale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceștia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. Sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajați și tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanță.

Când vine vorba de valoarea beneficiilor de Paște de anul acesta, cei mai mulți angajatori (37%) au alocat 100-200 de lei per angajat. 27% merg pe valori între 200 și 400 de lei, în timp ce 21% oferă beneficii cuprinse între 400 și 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei per angajat.

„Dacă e să facem comparația cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puțini angajatori care își recompensează de Paște angajații. Pe de altă parte însă, vedem o creștere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puțini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paște, în timp ce procentul celor care aleg coșurile tradiționale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă și în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se mențin optimiste, iar piața muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră”, mai spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România.

Dacă nu ar avea limite de niciun fel, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de 4 zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferențieze în piață și să atragă candidați, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în 4 zile în loc de 5, cum este în acest moment propunerea de lege. La fel de populare ar fi și extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaților și al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânși de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaților, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar și oferirea unei perioade sabatice pentru angajați pe banii companiei.

Studiul a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eșantion de circa 175 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.

În acest moment, peste 38.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Două milioane de contribuabili sunt înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV), un serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul căruia se pot depune declarații sau cereri, solicita documente sau verifica situația fiscală proprie etc. Transmiterea documentelor prin mediul electronic economisește atât resursele contribuabililor, cât și cele ale administrației fiscale.

Reamintim că înregistrarea în SPV a devenit obligatorie, începând cu 1 martie 2022, pentru transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale, de către contribuabilii care desfăşoară activităţi economice într-o formă de activitate autorizată.

Această obligativitate revine persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ca persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

Persoanele fizice sau juridice, care dețin certificate digitale calificate, pot solicita înregistrarea ca utilizatori SPV pe baza acestora, iar persoanele fizice care nu dețin un astfel de certificat, pot solicita înregistrarea pe bază de nume de utilizator și parolă.

Informații suplimentare cu privire la înrolarea în SPV se pot obține:

- accesând portalul ANAF, la secțiunea „Servicii Online”

- vizionând materialele informative publicate pe www.youtube.com (pentru persoane juridice, pe baza certificatelor digitale - https://www.youtube.com/watch?v=SHXWtBP4jf4&t=3s și pentru persoane fizice, cu nume de utilizator și parolă -   https://www.youtube.com/watch?v=XFQ9KJrI5v0 )

- telefonic, apelând Call Center-ul ANAF la nr. 031.403.91.60.