Crizele generate de virusul SARS-COV-2, de liberalizarea preţurilor la energie, precum şi de conflictul armat din Ucraina au provocat efecte dramatice asupra economiei, cu repercusiuni resimţite de fiecare român. În acest context, două Ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de Guvern de astăzi vin cu măsuri în sprijinul cetăţenilor pentru a trece mai uşor această perioadă dificilă.

Astfel, în şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă care reglementează acordarea de tichete sociale pe suport electronic, cu valoare nominală de 250 lei, pentru persoane aflate în situaţii de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă.

Actul normativ are drept scop instituirea unor măsuri temporare, în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, pentru sprijinul material al unor categorii de populaţie vulnerabile.

Sprijinul material, acordat o dată la două luni, va compensa o parte din categoriile de cheltuieli cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic, prin acordarea unor tichetele sociale pe suport electronic, pentru achiziţionarea de produse alimentare de bază şi/sau pentru asigurarea de mese calde.

"Mă bucur că am reuşit în această zi cu o semnificaţie deosebită să aprobăm două Ordonanţe de urgenţă care vin în sprijinul românilor. Ziua de 9 mai, zi a solidarităţii, este cu atât mai importantă în contextul crizelor prin care trecem. Guvernul are ocazia astăzi să îşi arate solidaritatea faţă de cei mai greu încercaţi de această perioadă dificilă, sub deviza că nimeni nu este lăsat în urmă", a transmis ministrul Marcel Boloş.

Estimările oficiale ale Guvernului prevăd un număr de 3,1 milioane de potenţiali beneficiari, din următoarele categorii:

a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei - cu un număr estimat de peste 2,3 milioane;

b) persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei - cu un număr estimat de peste 400.000 de persoane;

c) familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

f) persoanelor fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Bugetul măsurii temporare "Sprijin pentru România" este de 3,1 miliarde lei cu sursă de finanţare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, precum şi din fonduri europene nerambursabile, din cadrul Programului Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială aferent perioadei de programare 2021-2027 şi din cadrul Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020.

Din fonduri europene nerambursabile, în funcţie de rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană, se estimează a fi decontată suma maximă de 1,34 miliarde lei. Din bugetul de stat, se va suporta diferenţa dintre valoarea totală a măsurii de sprijin şi sumele ce urmează a fi decontate din fonduri europene nerambursabile.

Combaterea creşterii preţurilor în domeniul construcţiilor

Tot în şedinţa de Guvern de astăzi, a fost aprobată Ordonanţa privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Prin acest act normativ se reglementează situaţia ajustării contractelor de achiziţie de lucrări şi produse ce au legătură cu respectivele lucrări sau care includ execuţie de lucrări în cadrul prestării de servicii din cauze imprevizibile.

Se reglementează astfel unele măsuri pentru ajustarea preţurilor necesare actualizării costurilor investiţiei în contractele de achiziţie publică/ contractele sectoriale/acordurile-cadru precum şi în alte categorii de contracte, respectiv ajustarea devizelor generale de investiţii în cadrul contractelor finanţare care au asigurate resursele financiare parţial sau integral din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, este reglementată şi metodologia de ajustare a preţurilor în vederea restabilirii echilibrului contractual în cadrul contractelor de achiziţie publică/ contractelor sectoriale/ acordurilor-cadru precum şi altor categorii de contracte.

Prin această Ordonanţă se acordă cea de-a doua tranşă, din fonduri externe nerambursabile, în valoare totală de 3,5 miliarde lei, din pachetul de aproximativ 5,2 miliarde lei dedicat pentru compensarea creşterii preţurilor la materialele de construcţii.

Actul normativ nu permite ajustări de preţ care să depăşească 50% din preţul iniţial al contractului de achiziţie publică/sectorială şi ia în calcul şi eventualele modificări succesive, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană.

Dobânzile interbancare au continuat să crească și miercuri, apropiindu-se de pragul de 5,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,07 la 5,10%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,21 la 5,24%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,27 la 5,33%.

Investitorii așteptau miercuri încheierea ședinței de politică monetară a Fed, anticipând creșterea dobânzii cu o jumătate de punct procentual, măsuri identice urmând a fi luate la următoarele două ședințe.

Volatilitatea euro s-a redus la 1,0506 – 1,0537 dolari iar media monedei americane a coborât de la recordul de 4,7077 la 4,7017 lei.

Piețele mizează pe o creștere de către Rezerva Federală, până la sfârșitul lui 2023, a dobânzii sale de politică monetară la 3,6%, cu scopul de a reduce inflația din Statele Unite, care a atins maximul ultimilor 40 de ani.

Media euro a urcat de la 4,9469 la 4,9471 lei în timp ce transferurile se limitau la culoarul 4,945 – 4,95 lei.

Cursul francului elvețian a coborât de la 4,8161 la 4,7998 lei iar cel al lirei sterline de la 4,8976 la 4,8789 lei.

Cotațiile metalului galben creșteau ușor la 1.863 – 1.872 dolari/uncie, față de cele de marți, astfel că BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 282,6498 lei.

Menținerea unciei sub pragul de 1.900 dolari este pusă pe seama majorării randamentelor obligațiunilor emise de Trezoreria SUA, care a făcut ca indexul dolarului față de un coș al principalelor valute să se apropie de un maxim al ultimilor 20 de ani.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6777 zloți/euro iar a celei maghiare la 378,93 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut marți seară la 37.370 dolari dar a urcat miercuri la 39.085 dolari. Ether a avut o evoluție asemănătoare și a urcat de la 2.780 la 2.880 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 398 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 155 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultură;

Finlanda - 84 locuri de muncă pentru: lucrător în metal/ sudor; muncitor necalificat - culegător căpşuni; personal curăţenie;

Polonia - 39 locuri de muncă pentru: montator de instalații electrice; electronist; operator maşină; muncitor depozit – operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC; lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC; măcelar abator vită

Germania - 33 locuri de muncă pentru: lucrător în bucătărie; bucătar; ospătar; operator utilaje de construcţii pentru infrastructura de transport din Germania; muncitor necalificat în construcţii pentru infrastructura de transport din Germania; educatoare/ educator;

Norvegia - 30 locuri de muncă pentru: ospătar; bucătar; tinichigiu auto; vopsitor auto; mecanic auto; chef; tâmplar; montator calificat bucătărie şi amenajări interioare; frizer; operator utilaj recoltat; operator CNC pentru maşini mari Mazak Integrex; mecanic biciclete;

Irlanda – 20 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Franţa - 15 locuri de muncă pentru: tehnician controlul calității; tehnician de producție în industria farmaceutică;

Olanda – 15 locuri de muncă pentru: constructor corturi; îngrijitor animale; culegător sparanghel; muncitor;

Slovenia – 3 locuri de muncă pentru: muncitor întreținere, curățenie cabine WC;

Malta - 2 locuri de muncă pentru: dezvoltator interfețe IT; proiectant inginer construcţii;

Danemarca – 2 locuri de muncă pentru: fierar betonist.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Cererea de valută s-a majorat în ședința de joi iar cursul monedei unice a urcat de la 4,9471 lei la 4,9486 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,944 – 4,951 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să crească și joi în condițiile în care piața crede că BNR va majora dobânda sa de politică monetară la ședința BNR din 10 mai.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 5,10 la 5,16%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,24 la 5,28%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,33 la 5,36%.

Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a exclus miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, posibilitatea unei majorări agresive cu trei sferturi de punct procentual a dobânzii de referință la următoarele întâlniri ale FOMC din acest an, banca centrală dorind să limiteze inflația fără a declanșa o recesiune economică.

Fed a majorat dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, cea mai mare creștere din ultimii 22 de ani, la 0,75 – 1%,

Această afirmație a provocat scăderea bruscă a monedei americane, ceea ce a făcut ca euro să crească la 1,0546 – 1,0642 dolari. Cursul dolarului a scăzut joi de la 4,7017 la 4,6711 lei.

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,7958 la 4,7764 lei, după deprecierea ei la 1,032 – 1,038 franci/euro.

Chiar dacă Banca Angliei a majorat, în a patra ședință consecutivă, dobânda sa de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel începând cu 2009, lira sterlină s-a depreciat la 1,1726 – 1,1897 euro, după ce oficialii băncii au semnalat riscurile inflaționiste din Regat, iar media ei a scăzut de la 5,8789 la 5,8671 lei.

Decizia Fed a provocat creșterea cu peste 1% a metalului galben la 1.890 – 1.905 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat de la 282,6498 la 284,7425 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6658 zloți/euro iar a celei maghiare la 378,26 forinți/euro.

Bitcoin a crescut la 39.340 – 39.800 dolari iar ether la 2.916 – 2.951 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Confruntată cu creșterea puternică a inflației, provocată de pandemia Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, BNR este pusă în situația, conform unor bănci comerciale, de a majora mai agresiv dobânda de politică monetară de la 3 la 4%, în condițiile în care prețurile ar urma să crească în iunie spre 12%.

Pe de altă parte, BNR trebuie să asigure băncilor comerciale posibilitatea de a credita economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune.

Băncile centrale din întreaga lume sunt obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna creșterea prețurilor, care au atins în multe țări maxime ale ultimilor zeci de ani.

Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referință cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.

Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercurea trecută, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referință cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare creștere lunară din ultimele două decenii . A doua zi, a fost rândul Băncii Angliei care a ridicat dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflația a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de de circa 10%.

Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendințele la nivel mondial și au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani.

La finalul perioadei, creșterile s-au limitat iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,20%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 5,39 la 5,40%.

Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, și a urcat la 4,9490 lei. La finalul perioadei, cu puțin timp înainte de deschiderea pieței românești cotația euro a atins un minim de 4,925 lei, însă tranzacțiile pe plan local s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,949 lei iar cursul monedei unice a scăzut la 4,9469 lei.

În perioada analizată, media dolarului a atins un nou record de 4,7077 lei, iar la sfârșitul ei a fost stabilită la 4,7013 lei, în timp ce moneda americană a atins un maxim al ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor valute.

Aprecierea dolarului s-a datorat interesului mai mare arătat de investitori pentru bonurile de Tezaur americane, după ce s-a anunțat crearea a 428.000 noi slujbe în economia americană și consolidarea ratei șomajului la 3,6%. Stabilizarea pieței muncii va asigura Fed suportul necesar pentru continuarea procesului de majorare a dobânzilor, care conform unor prognoze ar putea urca la 3% până la sfârșitul anului.

Media francului elvețian a scăzut de la 4,8314 la 4,7373 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.

Scăderea piețelor bursiere pe acțiuni, survenită pe fondul creșterii interesului pentru dolar și bonurile emise de Trezoreria americană, a influențat evoluția criptomonedelor la începutul acestei săptămâni.

Bitcoin a scăzut la 32.657 dolari, cel mai redus nivel începând cu ianuarie, iar ether a alunecat la 2.366 dolari.

Analiza cuprinde perioada 2 – 9 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanţelor a elaborat actul normativ necesar pentru îndeplinirea măsurii adoptate în cadrul programului guvernamental "Sprijin pentru România","200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntară scutită de taxe)".

Astfel, este propusă neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru creşterea voluntară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creşterea preţurilor.

De la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

De această măsură vor beneficia şi persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Totodată, prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări şi completări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligaţiei de raportare de către furnizorii de servicii poştale a informaţiilor specifice referitoare la trimiterile poştale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul reţelei poştale, contravaloarea bunului livrat.

Prin această măsură se urmăreşte identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele şi impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poştale, a veniturilor obţinute din tranzacţii efectuate în mediul on-line.

Biroul de relaţii cu mass-media