Sub impactul creșterii prețurilor, evoluție care a impus BNR să majoreze rata de referință, la începutul lunii, la 4,75%, dar și măsurilor de înăsprire ale politicilor monetare practicate de marile bănci centrale, indicii ROBOR s-au înscris pe o pantă ascendentă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,71 la 7,85%, cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,83 la 7,97%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,90 la 8,08%.

Cursul euro s-a menținut sub 4,94 lei. El a fost stabilit la 4,9353 lei, în creșterea față de miercuri, efect al revenirii aversiunii față de risc. În cursul nopții cotația a scăzut pe piețele asiatice la 4,914 lei iar tranzacțiile locale se efectuau în culoarul 4,93 – 4,939 lei.

La a cincea ședință de politică monetară din acest an Rezerva Federală americană a majorat rata de referință cu 75 puncte de bază la 2,25% - 2,50%. A fost a patra creștere consecutivă iar analiștii anticipează pentru ședința Fed din septembrie o nouă majorare cu o jumătate de punct procentual, în condițiile în care creșterea prețurilor din Statele Unite ar putea crește cu un ritm anual de 9%.

Decizia Fed nu a surprins iar euro a crescut până la 1,0235 dolari. Joi, temerile privind intrarea în recesiune a zonei euro, după scăderea la minime istorice a indicatorului GFK de încredere a consumatorilor din Germania, au provocat scăderea euro la 1,0114 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8620 la 4,8509 lei.

Un raport recent al FMI a coborât prognozele pentru PIB-ul zonei euro indicând creșteri cu ritmuri anuale în decelerare de la 5,4% în 2021 la 2,6% în 2022, respectiv 1,2% în 2023.

Media francului elvețian a atins un nou maxim istoric de 4,0595 lei iar cursul lirei sterline a urcat la 5,8916 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 271,9950 lei, efect al aprecierii metalului galben la 1.736 – 1.747 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 406,68 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7973 zloți/euro.

Criptomonedele au revenit joi pe creștere. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 22.607 – 23.423 dolari iar ether fluctua între 1.600 și 1.672 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna mai 2022, a fost de 5.420 lei, cu 0,7 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3.345 lei, mai mare cu 1,7% comparativ cu luna precedentă (3.288 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2.922 lei), în industrie şi construcţii (3.135 lei), iar cele mai mari în servicii (3.535 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna mai 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+96). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii mai 2022 a fost de 46.742 persoane, înregistrând o uşoară creştere cu 0,2% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.837 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15.480 persoane în industrie şi construcţii şi de 26.425 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Nevoia de suplimentare a veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat un al doilea job 70% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

8,2% au făcut acest pas doar pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a strânge banii necesari unei achiziții costisitoare pe care nu și-o permiteau la acel moment, iar 6,7% spun că așa au lucrat toată viața. Pentru 10,6% primul job nu era suficient de solicitant și au putut, astfel, să se angajeze și în altă parte, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră, însă nu sunt siguri ce li s-ar potrivi și, pentru o perioadă, au decis să încerce două joburi diferite, în paralel.

”Odată cu intrarea în normalitate a stilului de muncă remote, angajații au devenit mai stăpâni pe felul în care își gestionează timpul și pot, astfel, să jongleze mai ușor cu două joburi. Chiar și în aceste condiții, cei mai mulți dintre ei (72%) aleg să adauge un job part time locului de muncă de bază pe care îl au și care este full time. 13% susțin, în paralel, două locuri de muncă full time, 6% două part time, iar 9% au un job de luni până vineri și încă un job în weekenduri”, spune Ana Călugăru (foto), head of communications în cadrul eJobs România.

Interesant este faptul că românii nu mai fac un secret din faptul că lucrează, simultan, în două locuri diferite. Astfel, jumătate dintre respondenți au declarat că ambii angajatori știau și de celălalt job, 23% spun că doar unul dintre angajatori fusese informat asupra acestui lucru, iar 21% au preferat să păstreze doar pentru ei această informație.

Întrebați ce li se pare cel mai greu atunci când ai două joburi, 6 din 10 au menționat păstrarea unui echilibru între viața personală și profesională. Pentru un sfert dintre participanții la studiu este dificil să-și gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun că este foarte complicat să performeze în ambele locuri. Astfel, 40% dintre cei chestionați declară că, în momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea job. Aproape un sfert ar face același lucru dacă ar ajunge să se simtă epuizați din punct de vedere fizic sau emoțional sau dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională (17,3%). 6,7% nu ar putea să aibă două joburi în paralel dacă nu ar mai putea lucra de acasă, iar 3,3% declară că vor renunța la a doua sursă de venit imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o plănuiesc pentru perioada următoare, dar pe care nu și-o permit încă. 8,5% dintre respondenți nu iau în calcul sub nicio formă varianta de a rămâne cu un singur job.

47,4% dintre participanții la sondaj cred că pot duce pe termen lung două joburi simultan, iar 52,6% consideră că este imposibil să lucrezi mai mult de 1 an în două locuri, în același timp. ”Surprinzător a fost să vedem repartizarea pe categorii de vârstă a celor care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi. Ne așteptam ca numărul cel mai mare de respondenți să vină din categoria de vârstă 19-25 de ani. Cu toate acestea, ei reprezintă doar 7,4% din total. 33,8% dintre cei care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi simultan au între 36 și 45 de ani, 28,9% între 26 și 35 de ani, 21,8% între 46 și 55 de ani și 8% peste 55 de ani”, conchide Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. Dintre acestea, 4.500 sunt locuri de muncă part time.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Anticipând o nouă majorare de către Rezerva Federală a dobânzii de referință, cu cel puțin 0,75 puncte procentuale, la finalul ședinței sale de politică monetară, dealerii bancari locali au accelerat majorarea dobânzilor interbancare.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,56 la 7,71%, cel mai ridicat nivel începând cu 7 mai 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,70 la 7,83%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,77 la 7,90%.

Euro se menținea miercuri sub pragul de 4,94 lei, proces care a început la debutul săptămânii trecute, iar luni cursul a atins minimul ultimelor 11 luni de 4,9310. De altfel, de la începutul anului leul este cea mai stabilă monedă din regiune cu o apreciere de circa 0,3%, în timp ce zlotul a pierdut circa 3% iar scăderea forintului se apropie de 8%.

Media euro a crescut de la 4,9328 lei la 4,9337 lei în timp ce transferurile se efectau în culoarul 4,932 – 4,937 lei.

Dacă sondajul realizat în rândul analiștilor grupați în CFA România indică pentru finalul anului o valoare medie de 5,0216 lei/euro, dealerii bancari văd cursul la 4,95 – 5,0 lei/euro.

Tendința de depreciere a euro apărută marți, după decizia Uniunii Europene de reducere cu 15% a consumului de gaz, în condițiile în care Rusia folosește livrările de gaz drept armă de război, a continuat să pună presiune iar cotațiile au scăzut la 1,0115 – 1,0171 dolari, față de 1,0250 dolari la începutul săptămânii.

Pe de altă parte, investitorii și-au luat măsuri de protecție înainte de decizia de politică monetară a Fed, după ce în urmă cu circa patru luni nivelul ratei de referință era de 0 – 0,25% după care a fost adusă în iunie la 1,5 – 1,75%.

Revenirea aversiunii față de risc a făcut ca și celelalte valute majore să se aprecieze față de euro. Această evoluție a făcut ca media francului elvețian să atingă un nou record de 5,0584 lei iar cea a lirei sterline a crescut la 5,8714 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 269,3475 lei, pe fondul aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben stagna la 1.715 – 1.725 dolari.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia de la 4,7183 la 4,7811 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,03 la 404,10 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut marți la circa 20.750 dolari dar a recuperat miercuri și fluctua între 21.045 și 21.437 dolari. După ce a coborât la circa 1.350 dolari, ether a urcat la 1.422 – 1.473 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat un proiect de act normativ privind un ajutor excepțional care să vină în sprijinul fermierilor din domeniul zootehnic. Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploataţii comerciale autorizate sanitar-veterinar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, care se asigură astfel:

a) 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.324 euro, finanțare externă nerambursabilă;

b) 66.090.956 lei, echivalentul sumei de 13.354.676 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Valoarea totală a schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic este repartizată astfel:

a) 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, pentru sectorul suine;

b) 57.407.240 lei, echivalentul sumei de 11.600.000 euro, pentru sectorul avicol.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate);

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie.

Ajutorul excepțional vizează circa 250 potențiali beneficiari în sectorul suin cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de producție și circa 310 beneficiari în sectorul avicol cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de producție. Plata ajutoarelor excepționale trebuie să se efectueze până la data de 30 septembrie 2022.

României i-a fost alocată de la Comisia Europeană suma de 25.490.649 euro, iar suplimentar de la bugetul național sunt prevăzute fonduri în valoare de 26.100.000 euro, reprezentând 102,4 % din cuantumul alocat.

Suma de 26.100.000 euro reprezintă economia rezultată ca urmare a aplicării schemei de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele suine și avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație comercială autorizată sanitar – verterinar,

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, ori activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutoarele de adaptare excepționale se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine sau păsări;

e) valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Aversiunea față de risc a reapărut marți, după ce Uniunea Europeană a anunțat că va urma o reducere de 15% a consumului de gaz din Rusia, ceea ce va accentua probleme economice cu care se confruntă zona euro.

Odată terminată perioada în care companiile și-au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat, volumul ofertei din piața valutară s-a redus iar cursul euro a crescut de la de 4,9310 lei, minimul ultimelor 11 luni, la 4,9328 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,931 – 4,935 lei.

CFA România a prezentat sondajul realizat în cursul lunii iunie în rândul membrilor săi. Majoritatea repondenților anticipează o tendință de depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0216 lei/euro în scădere de la 5,0298 lei la sondajul din mai. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a scăzut de la 5,1125 lei, la sondajul de acum două luni, la 5,1121 lei/euro.

Reamintim că analizele prezentate de bănci indică pentru sfârșitul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei.

Ritmul de creștere a dobânzilor interbancare s-a temperat marți, după valul de majorări consistente din zilele precedente.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,51 la 7,56%, cel mai ridicat nivel începând cu 7 mai 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,66 la 7,70%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,73 la 7,77%.

Faptul că Rusia folosește livrările de gaz drept armă de război în relația sa cu Europa a provocat deprecierea monedei unice care a atins un minim de 1,0115 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,8133 la 4,8461 lei și este de așteptat ca el să aprecieze și miercuri.

Aversiunea față de risc a făcut ca media francului elvețian a urcat la 5,0179 lei iar cel al lirei sterline la 5,8204 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 267,9638 lei, în condițiile în care moneda americană s-a apreciat iar metalul galben a coborât la 1.717 – 1.727 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,7183 lei iar a celei maghiare s-a depreciat la 399,03 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a împins criptomonedele în jos. Bitcoin a scăzut la 20.900 – 21.335 dolari iar ether la 1.384 – 1.447 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu