Interesul mare arătat capitalurile străine pentru achiziția de titluri de stat românești, care oferă randamente mai mari decât cele din zona euro sau Statele Unite, au permis leului să se aprecieze față de euro.

Finanțele s-au împrumutat la începutul acestei săptămâni cu 662 milioane lei prin titluri cu scadența în noiembrie 2025 și cu 825 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2036, la costuri medii anuale de 7,47%, respectiv 7,87%, în scădere comparativ cu nivelurile de la licitațiile organizate în luna noiembrie. Cererea de titluri de stat a depășit consistent oferta M.F.

Cursul monedei unice a scăzut marți de la 4,9207 la 4,9126 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. După o deschidere la 4,92 lei, cotațiile au coborât în piața locală până la 4,907 lei.

După aprecierea de luni la aproape 1,06 dolari, euro scădea la 1,0486 – 1,0523 dolari, astfel că media monedei americane a urcat la 4,6804 lei. Tendința era pusă pe seama îmbunătățirii din noiembrie a activității sectorului serviciilor din Statele Unite. La această evoluție s-au adăugat datele pozitive venite din piața muncii din SUA, ceea ce ar putea permite Rezervei Federale americane să mențină ritmul de majorare a dobânzii de politică monetară la 75 de puncte de bază.

Săptămâna viitoare, vor avea loc ședințele de politică monetară ale Băncii Angliei, BCE și Fed unde se va discuta despre ratele dobânzilor, motiv de prudență pentru investitori.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 0,988 – 0,991 franci/euro iar cursul a scăzut la 4,9667 lei.

Datele economice slabe venite din partea economiei britanice au făcut ca media lirei sterline a coborât la 5,6911 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 266,7598 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.768 – 1.781 dolari/uncie.

Monedele din regiune se depreciau la 414,34 forinți/euro, respectiv la 4,6995 zloți/euro.

Bitcoin oscila marți în jurul pragului de rezistență de 17.000 dolari și se tranzacționa între 16.920 și 17.101 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.246 – 1.269 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

La sfârşitul lunii octombrie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,96%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,08 pp.

Numărul total de şomeri la finele lunii octombrie 2022 a fost de 231.868 de persoane, mai mare cu 6.444 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 39.867 au fost şomeri indemnizaţi şi 192.001 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.296 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 5.148 persoane faţă de luna precedentă.

Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (82,81%) a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,08 pp.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (55.035), urmaţi de cei cu vârsta de peste 55 ani (44.167), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (16.389).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,89%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 30,42% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,90%.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii octombrie 2022 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Începutul de săptămână a fost pozitiv pentru leu care s-a apreciat față de principalele valute, profitând de nivelul redus al aversiunii față de risc, după apariția informației că autoritățile de la Beijing sunt pregătite să diminueze asprimea politicii „zero Covid”.

Cursul euro a scăzut lunea aceasta de la 4,9297 la 4,9207 lei, în timp ce transferurile din piață se efectuau în culoarul 4,92 – 4,928 lei. La începutul perioadei media a fost stabilită la 4,9266 lei.

O analiză BT Research prognozează „perspectiva continuării tendinței de apreciere graduală pentru cursul mediu anual euro/leu, spre niveluri de 4,94 în 2022, 5,02 în 2023, respectiv 5,06 în 2024”. În schimb, analiștii BCR estimează pentru finalul anului viitor un curs de 5,10 lei/euro, considerând că „principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal în 2023 dacă preţurile energetice de import vor fi mai scăzute”

Indicii ROBOR au o tendință descendentă, apropiindu-se tot mai mult de dobânda de facilitate de creditare a BNR (rata lombard) care a fost stabilită luna trecută la 7,75% iar cea de politică monetară la 6,75%/an.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta la 7,78%, față de 7,71% în data de 27 iulie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât 7,96%, minim al ultimelor patru luni, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,22%.

Analiștii BT Research prognozează „că banca centrală ar putea continua ciclul de normalizare a ratei de dobândă de referință la următoarea ședință de politică monetară (în luna ianuarie), printr-o majorare cu 25 puncte bază la 7,00%”. Încetinirea economiei locale, sub impactul evoluției celei din zona euro, și tendința de scădere a inflației „indică o probabilitate ridicată ca BNR să reducă rata de dobândă de referință spre 5,50% la final de 2023, respectiv 5,00% la sfârșitul anului 2024”.

Euro a crescut la sfârșitul perioadei la 1,0520 – 1,0585 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă la 4,6726 lei, față de 1,034 – 1,393 dolari, în urmă cu o săptămână. La aprecierea ei au contribuit scăderea inflației din zona euro în noiembrie, după 17 luni de majorare, la 10% dar și creșterea indicelui Sentix, care măsoară încrederea investitorilor din regiune, de la -30,9 puncte în noiembrie la -21,0 puncte în decembrie.

Slăbiciunea arătată de dolar s-a accentuat după ce Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a afirmat că instituția poate tempera creșterea dobânzii de politică monetară la un pas lunar de 0,5%, după patru majorări consecutive de 0,75%.

Deprecierea monedei elvețiene la 0,985 – 0,99 franci/euro a coborât lunea aceasta cursul de la 5,5142 la 4,9903 lei. Media lirei sterline a scăzut de la 5,7419 la 5,7178 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 269,7555 lei, efect al deprecierii monedei americane chiar dacă metalul galben a crescut la 1.794 – 1.809 dolari/uncie.

Piața criptomonedelor a cunoscut creșteri în ultimele zile, însă analiștii anticipează revenirea pe scădere, cu bitcoin coborând chiar până la 10.000 dolari. Lunea aceasta, bitcoin se tranzacționa în culoarul 17.085 – 17.415 dolari iar ether fluctua între 1.277 și 1.304 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 noiembrie – 5 decembrie

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu

Ultimii ani au fost marcați de crize și incertitudini, iar angajații au învățat să se adapteze la schimbare și au devenit mai calculați financiar. Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert. Jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Aproximativ 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, potrivit sondajului BestJobs, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. De asemenea, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Totodată, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Programul Interreg VI-A România-Bulgaria a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 30 noiembrie 2022.

Programul Interreg VI-A România-Bulgaria are un buget total de 207,45 de milioane de euro, dedicat comunităţilor locale din cele 7 judeţe din partea de sud a României (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa) şi celor 8 districte din partea de nord a Bulgariei (Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich şi Silistra).

Programul îşi propune să finanţeze proiecte din domeniul mobilităţii şi conectivităţii, protecţiei mediului şi biodiversităţii, prevenţiei riscurilor şi adaptării la schimbările climatice, educaţiei, turismului şi culturii.

De asemenea, unul dintre principalele obiective îl constituie dezvoltarea Rutei Eurovelo 6, ce va contribui la dezvoltarea integrată a regiunii prin stimularea activităţii turistice şi culturale, consolidarea economiei locale şi facilitarea transportului între localităţile dunărene.

Informaţii detaliate despre acest program sunt disponibile la adresa www.interregviarobg.eu.

Serviciul Comunicare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

În data de 5 decembrie 2022, MADR a postat în transparenţă decizională un proiect de Ordonanţă de urgenţă prin care se propune modificarea OUG 157 din 2022, ce a fost publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de secetă pedologică în cursul anului 2022.

Având în vedere faptul că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat Comisia Europeană cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări: reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafeţelor cultivate, cuprinse între 30% şi 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori; completarea art.3 cu definiţia întreprinderilor aflate în dificultate; completarea articolelor 6, 8, 10 şi anexa 1; completarea textului art.15 cu modalităţile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt şi deţinători ai unui contract de asigurare pentru secetă şi beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha însumată cu grantul per ha acordat prin prezenta schemă conduc la o depăşire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceştia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depăşirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieţei.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt şi beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceştia sunt obligaţi să menţioneze în cererile de plată, la secţiunea Declaraţii şi angajamente, sumele primite de la societăţile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plăţile către aceştia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieţei.

Astfel, prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat.