Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de reforme și investiții, anunță calendarul aferent apelului de proiecte pentru granturile de până la 100.000 de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Calendarul apelului de proiecte este următorul:

Lansare ghid: 15 decembrie 2022

Depunere proiecte: 1 februarie 2023 – 30 martie 2023

Evaluare proiecte: 1 aprilie 2023 – 31 mai 2023

Etapa I de semnare a contractelor: 30 iunie 2023

Etapa II de semnare a contractelor: 31 august 2023

Reamintim că apelul beneficiază de o alocare de 347,5 milioane euro și este destinat întreprinderilor, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Apelul este unul competitiv și va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:

achiziții de hardware TIC;

achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;

dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

achiziții de tehnologii blockchain;

achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;

achiziționare website de prezentare;

achiziția de servicii de tip cloud și IoT;

instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăţilor finale, ca diferenţă între cuantumul calculat şi cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2022.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 56.643 fermieri cu suma totală de 61.988.981 euro, din care:

- 57.267.717 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 3.935.996 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 785.268 euro cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1).

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA şi FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

APIA va continua efectuarea plăţilor aferente Campaniei 2022 în acelaşi ritm susţinut, astfel încât toţi beneficiarii să primească în timp util banii cuveniţi.

Reducerea ofertei de valută din partea celor care au fost interesați să cumpere titluri de stat românești, a provocat deprecierea leului față de principalele valute.

După scăderea de marți la 4,9126 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, media monedei unice a urcat la 4,9186 lei. Minimul din piața locală de 4,911 lei a fost atins în cursul dimineții după care cotațiile au urcat la 4,921 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, apropiindu-se de valorile înregistrate în data de 27 iulie. Acest efect poate fi pus pe seama controlului efectuat de Consiliul Concurenței la începutul lunii trecute la cele 10 bănci ale căror cotații fac parte din „coșului” folosit de BNR la calculul indicilor ROBOR.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la jumătatea săptămânii la 7,72%, sub valoarea de 7,75% a dobânzii (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile de la BNR. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la 7,93%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,20%.

Perechea euro/dolar se tranzacționa în culoarul 1,0443 – 1,0506, iar media monedei americane a urcat de la 4,6804 la 4,6835 lei. Piețele sunt prudente înainte de ședințele de politică monetară ale Rezervei Federale, ale Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei care se vor desfășura săptămâna viitoare.

Pentru a se proteja înainte de deciziile marilor bănci centrale, investitorii și-au majorat plasamentele în francul elvețian, considerat drept o „valoare refugiu” ceea ce a făcut ca media acestuia să crească de la 4,9667 la 4,9766 lei.

Cursul lirei sterline a cunoscut, de asemenea, o ușoară majorare la 5,7021 lei.

Metalul galben fluctua între 1.770 și 1.776 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut marginal la 267,0437 lei.

Monedele din regiune se apreciau la 410,55 forinți/euro, respectiv la 4,6968 zloți/euro.

Bitcoin încerca să se mențină în jurul pragului de rezistență de la 17.000 de dolari și se tranzacționa în culoarul 16.735 – 17.130 dolari. Ether fluctua între 1.222 și 1.275 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 122 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Finlanda - 60 locuri de muncă pentru: mecanic auto; muncitor necalificat - culegător fructe de pădure, alte fructe şi legume;

Danemarca - 30 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Polonia - 15 locuri de muncă pentru: muncitor depozit - operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC;

Norvegia - 11 locuri de muncă pentru: vopsitor auto; tinichigiu auto; farmacist; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artizan sticlă;

Malta - 4 locuri de muncă pentru: inginer constructor; farmacist; inginer servicii IT;

Lituania - un loc de muncă pentru: instalator, montator ţevi;

Germania - un loc de muncă pentru: tehnician electronist pentru energia şi tehnologia clădirilor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Comisia Europeană a aprobat, miercuri 7 decembrie, Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) al României prin care fermierii români și agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro.

„România are o strategie de dezvoltare a agriculturii coerentă, echilibrată și bine pusă la punct, ce asigură predictibilitatea de care fermierii noștri au nevoie pentru dezvoltarea afacerilor lor și asigurarea hranei țării. A fost o muncă intensă, în care s-au implicat specialiștii din minister alături de reprezentanții asociațiilor de fermieri, astfel încât, am reușit să recuperăm rapid etapele care rămăseseră în urmă din cauza lipsei totale de implicare din perioada 2020-2021. Avem deja pregătită legislația națională subsecventă pentru a da drumul consultării publice, astfel încât fermierii și toți cei interesați să cunoască în detaliu tot ce ține de implementarea Planului Național Strategic. Pornim Caravana Cunoașterii PNS în întreaga țară, un calendar al întâlnirilor cu fermierii pentru ca toți cei interesați să se familiarizeze din timp cu planul de acțiune, astfel încât să investim în agricultura țării și în satul românesc toate sumele disponibile”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Spre deosebire de perioadele de programare anterioare, PNS 2023-2027 cuprinde instrumente de sprijin finanțate atât din Fondul European de Garantare Agricolă (plățile directe și intervenții sectoriale (măsuri pentru susținerea pieței), cât și din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (politica de dezvoltare rurală).

PNS prevede 89 tipuri de intervenții, incluzând 51 intervenții prin FEGA și 38 intervenții prin FEADR urmărindu-se mutarea accentului de la conformitate către rezultate și performanță, pentru a atinge obiectivele europene și naționale.

Totodată, PNS va introduce un instrument de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole prin care se acordă despăgubiri în caz de calamități.

Pentru definitivarea documentului programatic și în vederea respectării principiului parteneriatului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a desfășurat un proces amplu de consultare cu reprezentanții celor aprox. 160 de organizații publice şi private care fac parte din structuri parteneriale. În perioada de elaborare a PNS au fost organizate peste 40 reuniuni ale Comitetului Consultativ Tematic și ale grupurilor de lucru tematice. Reprezentanții structurilor parteneriale, prin prisma expertizei tehnice deținute în domenii specifice și cu argumente bine fundamentate, au contribuit la îmbunătățirea documentelor de programare.

Totodată, a existat un dialog continuu cu reprezentanții Comisiei Europene, aceștia oferind sprijinul necesar pentru îmbunătățirea documentelor.

Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) conține 1.900 de pagini.

Sursa www.madr.ro

Cu peste 400.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro și creșteri salariale în aproape toate domeniile de activitate, 2022 a fost un an în care balanța de pe piața muncii a fost înclinată în favoarea candidaților și angajaților. Au fost cu 14,1% mai multe joburi noi față de 2021 și cu 5,5% mai multe decât în 2019, anteriorul an comparabil, în termeni de dinamică și context, cu 2022.

„A fost anul în care candidații și angajații au putut face un slalom foarte avantajos lor printre ofertele din piață și așteptările pe care le au de la angajatori. Chiar și în contextul proximității față de o zonă de război și al creșterii inflației, în 2022, schimbarea jobului sau obținerea unei majorări salariale au reprezentat obiective destul de ușor de atins pentru o categorie extinsă de candidați, atât din punctul de vedere al nivelului de experiență avut, cât și al distribuției geografice”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii în 2022 au fost București, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei; Cluj, cu 4.100 de lei, Timiș (4.000 de lei), Sibiu, Brașov, Iași și Ilfov - fiecare cu câte 3.500 de lei net. Aproape identic arată și topul județelor care au angajat cel mai mult anul acesta. Pe primul loc se află Capitala, urmată de Cluj și Timiș, următoarele două locuri fiind disputate de Iași și Ilfov. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.000 de lei sunt Bihor (3.500 de lei), Constanța (3.200 de lei) și Dolj (3.200 de lei).

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Gorj, Vaslui, Mehedinți, Bacău sau Ialomița, unde mediile salariale oscilează între 2.700 și 3.000 de lei net. „Sigur că aceste valori sunt corelate cu un număr semnificativ mai mic de joburi disponibile în aceste județe, de companii care au sediul sau sucursale aici, dar și de distribuția candidaților pe nivele de experiență. Vorbim despre zone din care vin mulți candidați care se califică în special pentru joburi entry level”, completează Bogdan Badea. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Cel mai bine plătiți în 2022 au fost angajații din IT, care, cu un salariu mediu net de 6.000 de lei pe lună, domină detașat ierarhia. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 5.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din banking câștigă, în medie, 4.300 de lei lunar, iar cei din telecomunicații și construcții 4.200 de lei. Salarii medii de 4.000 de lei au mai fost înregistrate în inginerie, auto / echipamente, medicină, e-commerce, audit / consultanță ori asigurări.

„În ceea ce privește câștigurile salariale, piața muncii a avut dintotdeauna un paradox care e puțin probabil să se schimbe într-un viitor apropiat. Mai exact, domeniile care au angajat cel mai mult nu au fost întotdeauna și cele în care s-a câștigat cel mai bine. Asta pentru că acolo unde vedem volume foarte mari în recrutare, vorbim și de o pondere mare a angajaților pe poziții entry level. De aceea, vom regăsi domenii precum retailul, serviciile, industria alimentară sau turismul în topul celor mai mari angajatori din România, la distanță considerabilă de următoarele clasate, însă undeva în a doua parte a ierarhiei atunci când facem o evaluare în funcție de salarii”, explică Bogdan Badea.

Astfel, după cum arată datele Salario, pentru retail a fost înregistrat un salariu mediu de 3.200 de lei anul acesta, pentru industria alimentară și turism de 3.000 de lei, iar pentru call center de 2.800 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.