2023 pare să fie primul an în care angajatorii fac pași concreți în direcția readucerii angajaților înapoi la programul de lucru de la birou, în condițiile în care numărul de locuri de muncă remote postate în ultima lună este la cel mai scăzut nivel al ultimilor trei ani și la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși interesul candidaților pentru joburile ce pot fi făcute de acasă se menține ridicat, iar numărul de aplicări din ultima lună este la cota maximă a ultimilor 4 ani.

„Despre reîntoarcerea masivă a angajaților la birou se discută deja de mai bine de un an, însă până acum acest lucru s-a făcut în pași mici, etapizat și fără să se vadă un impact major asupra numărului de poziții remote scoase în piață. Explicația stă în faptul că angajatorii știau că această opțiune a devenit, în timp, o condiție importantă pentru cei care căutau să se angajeze, condiție pe care nu o puteau ignora într-un climat caracterizat de un deficit de candidați”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Dacă în perioada februarie - martie 2022, fuseseră postate aproape 3.000 de locuri de muncă remote pe ejobs.ro, în aceeași perioadă din 2023 numărul a scăzut la aproximativ 1.500. Pentru acestea au fost înregistrate peste 116.000 de aplicări în ultima lună din acest an, în timp ce în perioada februarie – martie 2022 numărul de aplicări pentru joburile remote a fost de aproximativ 104.000.

Sectorul call – center / BPO continuă să scoată în piață cele mai multe joburi remote, însă la jumătate, din punct de vedere numeric, față de februarie – martie 2022. Tot într-un ritm substanțial redus față de anul trecut, dar cu prezență pe zona oportunităților remote se mai află angajatorii din advertising / marketing / PR, IT / telecom, training și servicii. Cele mai multe dintre pozițiile postate în ultima lună sunt pentru candidații entry level, cu maximum doi ani de experiență.

În timp ce numărul de joburi care permit munca de acasă a scăzut, volumul de aplicări pe care le generează este în creștere, candidații manifestând cel mai ridicat interes din ultimii patru ani pentru ideea de a lucra din afara biroului. Astfel, cele 116.000 de aplicări înregistrate în ultima lună pentru aceste joburi reprezintă 13,5% din totalul de aplicări, de peste 10 ori mai mult decât pentru joburile din străinătate, de exemplu. „Deși tendința este de a readuce oamenii înapoi la birou, pentru angajatorii care au dificultăți în a găsi candidații potriviți, poate deveni un avantaj competitiv major acest tip de flexibilitate prin care oferă angajaților libertatea de a alege cum doresc să lucreze – la sediu, de acasă sau hibrid”, mai spune Roxana Drăghici.

Cel mai interesați de aceste joburi sunt candidații din categoria de vârstă 25 – 35 de ani, urmați de cei aflați la primul job sau care au intrat recent pe piața muncii, respectiv tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Segmentul 36 – 45 de ani generează de trei ori mai puține aplicări pentru această categorie de locuri de muncă, în timp ce pentru candidații care au peste 45 de ani reprezintă o opțiune pe care aproape nu o iau în calcul, fiind înregistrate mai puțin de 5.000 de aplicări în ultima lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 28.000 de locuri de muncă.

Lucrările la pasajul Drajna se vor finaliza în luna mai când urmează să fie dat şi în trafic. Anunţul a fost făcut pe pagina personală de Facebook de Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

„𝗦𝗲𝘇𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹 𝘃𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗰𝗼𝘇𝗶 𝗶𝗻 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 𝗹𝗮 𝗗𝗿𝗮𝗷𝗻𝗮

𝗣𝗮𝘀𝗮𝗷𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗗𝗿𝗮𝗷𝗻𝗮, 𝗶𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻𝗮 𝗰𝘂 𝗱𝗿𝘂𝗺𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮, 𝘃𝗮 𝗳𝗶 𝗱𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 𝗶𝗻 𝗹𝘂𝗻𝗮 𝗺𝗮𝗶, 𝗶𝗻𝗮𝗶𝗻𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁𝗮𝘁

A început asfaltarea drumului de legătură de la pasaj spre Autostrada A2.

Continuă executarea lucrărilor de așternere a pietrei sparte pe drumurile de legătură.

Se execută lucrări de stabilizare a agregatelor naturale cu lianți hidraulici pe drumurile de legătură.

Continuă așternerea primului strat de asfalt (AB 31,5) peste structura pasajului, precum și pe drumurile de legătură.

Se lucrează la execuția șanțurilor pentru asigurarea scurgerii apelor.

Se execută lucrări de realizare a bazinelor de retenție a apelor pluviale.

Se execută lucrări de profilare taluzuri, precum și lucrări de realizare a stratului vegetal pe acestea.

Continuă lucrările la realizarea sistemului de iluminat al pasajului, iar săptămâna viitoare vor fi relocate ultimele rețele de utilități.

Continuă lucrările de relocare a rețelelor de energie electrică.

Reamintesc faptul că amplasamentul acestei lucrări a fost predat constructorului la data de 11 ianuarie 2022, iar stadiul acestui proiect de infrastructură rutieră a ajuns la 80,5%.

Este vorba despre realizarea unei supratraversări pe DN21, cu o lungime de 2,7 km, iar pasajul propriu-zis se va întinde pe 305 m. Pasajul va traversa totodată și DN 3A Lehliu – Fetești, drum național paralel cu CF 800.

Pasajul de la Drajna va fi parte integrantă a viitorului drum TransRegio (TR ISTER) Brăila-Slobozia-Călărași-Chiciu, de aproximativ 142 km, din care 35 de kilometri sunt pe teritoriul județului Ialomița.”, se arată în mesajul postat de Scrioşteanu.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 84 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Finlanda – 40 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat – culegător de căpșuni;

Danemarca – 30 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Norvegia – 12 locuri de muncă pentru: tractorist; muncitor forestier; montator calificat bucătărie și amenajări interioare; dulgher;

Germania – două locuri de muncă pentru: electrician; tehnician electronist pentru energia şi tehnologia clădirilor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro

Piața valutară locală a fost calmă la jumătatea acestei săptămâni, în ciuda furtunii financiare care a izbucnit în Statele Unite, după falimentul Silicon Valley Bank care a fost preluată deja de autoritățile federale, și care s-a răsfrânt și asupra altor bănci.

Europa părea că este ferită de acest tsunami, oficialii BCE declarând că sistemul bancar din zona euro nu este expus la efectele negative.

Bomba a explodat însă în Elveția, unde acţiunile Credit Suisse au atins miercurea aceasta un nou minim după o scădere de circa 25%, urmare a anunțului făcut de Saudi National Bank, cel mai mare investitor, că nu mai poate asigura asistenţă financiară băncii elveţiene.

Căderea Credit Suisse era așteptată de mai mult timp, situație certificată de raportul pe 2022 al băncii, care arată existența unor „deficienţe majore” în controalele privind raportările financiare.

Revenind la piața locală, tranzacțiile pe euro se efectuau în culoarul 4,919 – 4,925 lei ceea ce a făcut ca media să coboare de la 4,9253 la 4,9207 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă. La începutul anului indicele ROBOR la 3 luni se afla la 7,56%, cel la 6 luni la 7,81% iar cel la 12 luni la 8,09%.

La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,90 la 6,88%, minim care nu a mai fost atins de la începutul lui iulie trecut.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,23 la 7,22%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,60 la 7,58%.

Euro a fost afectat de căderea Credit Suisse și s-a depreciat de la 1,0760 la 1,0523 dolari. La această evoluție a contribuit și scăderea prețurilor de consum din Statele Unite la nivel an/an de la 6,4% în ianuarie la 6% în februarie, cel mai redus nivel din septembrie 2021.

Cursul monedei elvețiene a scăzut la 5,0298 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,5866 lei.

Prețul gramului de aur își continua evoluția ascendentă și a urcat la 283,9638 lei, și se apropie de maximul istoric de 293,9846 lei, atins în data de 7 martie 2022. Majorarea cererii de metal galben, considerat drept un „refugiu”, a ridicat cotațiile până la 1.929 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,7015 zloți/euro. Piața de la Budapesta era închisă cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni.

Marcările de profit au depreciat criptomonedele. De la un maxim al ultimilor nouă luni de 26.447 dolari, atins marți, bitcoin a scăzut la 24.403 – 25.217 dolari. Ether, care a urcat până la 1.774 dolari, a coborât miercuri la 1.660 – 1.720 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 6,88% pe an, de la 6,90% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,22%, de la 7,23% anterior, iar ROBOR la 12 luni la 7,58%, de la 7,60% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Furtuna iscată de Silicon Valley Bank, care a reușit „performanța” de a intra în faliment în doar două zile, continuă să zguduie sistemul bancar american. Acțiunile First Republic Bank, care făcea parte de asemenea din indicele S&P 500, au pierdut 70% din valoarea lor și se anticipează o nouă dispariție din sistemul bancar.

În Europa, filiala SVB din Marea Britanie a fost cumpărată de HSBC cu sprijinul guvernului britanic și a Băncii Angliei, iar președintele Eurogrup a afirmat că băncile europene „sunt în general într-o formă bună”.

Cu toate acestea, aversiunea față de risc a început să pună presiune pe monedele de la marginea zonei, cea mai afectată fiind cea maghiară. Miercuri, 15 martie, Ungaria va sărbători Ziua maghiarilor de pretutindeni, iar piața va fi închisă, motiv pentru investitori să se protejeze, iar media s-a depreciat de la 384,70 la 394,65 forinți/euro. Cursul monedei poloneze a urcat de la 4,6848 la 4,6909 zloți/euro.

Leul a avut o evoluție apropiată de cea a zlotului, iar cursul a crescut de la 4,9155 la 4,9253 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la o deschidere la 4,914, identică cu cea de luni, la 4,928 lei.

Dobânzile interbancare au fost stabile marți, iar indicii ROBOR nu au mai cunoscut modificări, excepție făcând cel la 12 luni. Pe termen mai scurt, indicele la o săptămână se situa la 6,09% iar cel la o lună la 6,24%.

Indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a stabilizat la 6,90%, minim care nu a mai fost atins de la începutul lui iulie trecut.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,23%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,61 la 7,60%.

Euro și-a încetinit aprecierea și fluctua în culoarul 1,0679 – 1,0737 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,6053 la 4,5975 lei, față de creșterea de miercurea trecută la 4,6627 lei.

Cursul francului elvețian a atins un nou maxim al ultimelor cinci luni de 5,0487 lei iar media lirei sterline a urcat la 5,5842 lei.

Prețul gramului de aur a crescut din nou, în a cincea ședință consecutivă, la 281,2578 lei, după ce metalul galben a trecut de 1.900 dolari, la 1.901 – 1.913 dolari/uncie.

Speculatorii din piața criptomonedelor forțează o creștere a cotațiilor, profitând de eforturile Administrației de la Washington și ale Rezervei Federale de a stopa o nouă criză financiară.

De la un minim de 19.585 dolari, atins vinerea trecută, bitcoin a urcat la 24.103 – 26.447 dolari. La rândul său, ether care alunecare până la 1.376 dolari, a crescut la 1.645 – 1.774 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu