Cu o zi înainte de minivacanța de Paște cererea de valută s-a menținut ridicată, ceea ce a provocat deprecierea leului, în ciuda faptului că rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 14,53%, față de 15,5% în februarie şi 15,1% în ianuarie.

Cursul monedei unice a urcat de la 4,9381 la 4,9432 lei, urmare a creșterii cotațiilor de la 4,937 – 4,938 lei la 4,945 lei.

Adâncirea deficitului de cont curent și gaura de 20 miliarde de lei apărută în bugetul țării vor continua să pună presiune asupra cursului, chiar dacă BNR anticipează scăderea mai rapidă a ratei anuale a inflaţiei decât s-a anticipat, începând din trimestrul al treilea, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

De la începutul acestei săptămâni, nivelul dobânzilor interbancare cu scadența la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scăderi zilnice, semn că dealerii anticipează o contractare a inflației.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,03 la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,38 la 7,36%.

Creșterea marginală a inflației anuale din Statele Unite de luna trecută, cu doar 0,1% la 5% față de perioada similară din 2022 a provocat deprecierea instantanee a monedei americane.

Euro a urcat la 1,0977 – 1,1032 dolari, fiind atins astfel minimul ultimilor doi ani. În piața locală cursul monedei americane a scăzut de la 4,5196 la 4,4844 lei.

Înmulțirea plasamentelor în moneda elvețiană, considerată drept un activ sigur, a apropiat-o pe aceasta de pragul de 0,98 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,0080 la 5,0371 lei.

Cursul lirei sterline a crescut ușor de la 5,6089 la 5,6115 lei.

Deprecierea monedei americane a determinat scăderea prețului gramului de aur la 292,1414 lei, în ciuda faptului că uncia a crescut la 2.016 – 2.029 dolari, depășind astfel rezistența de la pragul de 2.025 dolari.

Monedele din regiune au profitat de scăderea aversiunii față de risc și s-au apreciat față de cea unică. Media celei maghiare s-a întărit la 375,14 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6511 zloți/euro.

Bitcoin avea o evoluție apropiată de cea de miercuri și fluctua între 29.897 și 30.359 dolari. În schimb, ether a crescut consistent și cunoștea cel mai ridicat volum de tranzacționare. El se mișca în culoarul 1.901 – 2.005 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

După ce, în a doua jumătate a anului trecut, aplicările pentru joburile part-time au scăzut ca urmare a deciziei de a fi impozitate la nivelul salariului minim pe economie, în 2023 pare că românii reîncep să se uite către această variantă de a-și suplimenta veniturile, peste 450.000 de aplicări fiind înregistrate de la începutul anului și până acum pentru acest tip de joburi. Lor li s-au adăugat aproape 37.000 de aplicări pentru joburile project based. Ambele cumulează aproximativ 15% din totalul aplicărilor aferente perioadei ianuarie – aprilie 2023.

„Dincolo de aplicările propriu-zise, vedem un interes substanțial crescut în căutările făcute de candidați pe cuvintele cheie „part time” și „locuri de muncă de weekend”. Dacă pentru primele avem o creștere de peste 50% față de anul trecut, pentru joburile de weekend interesul a crescut cu 200%. Aceste cifre ne arată că, pentru tot mai mulți români, salariul de la jobul principal nu mai este suficient pentru a acoperi costul vieții, motiv pentru care caută variante prin care să câștige bani în plus. Interogările pe care le fac în platformă anunță, totodată, o avalanșă de aplicări pe locurile de muncă part time sau pe cele project based în perioada care urmează”, menționează Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Jumătate dintre cele peste 450.000 de aplicări înregistrate anul acesta pentru joburi cu jumătate de normă au venit din partea candidaților cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care fie încă nu câștigă salariul dorit la locul de muncă principal, fie vor să facă o schimbare de carieră și, pentru o perioadă, vor să încerce și altceva. Numărul de aplicări scade drastic în cazul candidaților care au peste 36 de ani și care aleg, mai degrabă, să aștepte până când vor găsi un job mai bine plătit decât să lucreze în două locuri diferite simultan.

Corelat cu criteriul vârstei, un alt aspect care iese în evidență este legat de nivelul de carieră al celor care aplică pentru un al doilea job – peste 80% dintre aplicări aparțin candidaților fără experiență profesională anterioară și celor entry level (cu maximum doi ani de experiență). Procentul celor care au senioritate mai mare de 5 ani este, pe de altă parte, marginal. „Am remarcat, totodată, că un sfert dintre aplicările pentru pozițiile part-time vizează locurile de muncă remote, astfel încât candidații să se asigure că au flexibilitate asupra propriului timp și că nu vor avea presiunea deplasării zilnice de la un sediu la altul”, mai spune Roxana Drăghici.

Cu toate că interesul candidaților pentru munca part-time sau project based este în creștere față de primul trimestru al anului trecut, numărul de joburi scoase în piață de angajatori este mai mic cu 10% față de aceeași perioadă de referință. Cele mai multe opțiuni pentru cei care vor să-și completeze veniturile prin intermediul unui al doilea job, cu jumătate de normă, sunt din domeniul arte / entertainment. Urmează retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară și turism. „Una dintre explicații stă, desigur, în faptul că decizia de a impozita locurile de muncă part-time la nivelul salariului minim pe economie a fost luată în a doua jumătate a anului trecut, astfel încât ce vedem acum este o continuare a tendinței angajatorilor de a rămâne moderați pe acest subiect”, subliniază Roxana Drăghici.

Aproximativ 30.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro. Dintre acestea, 5.200 sunt pentru joburi part-time.

Gaura de 20 de miliarde lei din bugetul de stat nu a permis leului, în ultimele două zile, să profite de scăderea aversiunii față de risc din sistemul financiar mondial, așa cum au făcut alte monede din regiune.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9338 la 4,9381 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,929 – 4,94 lei.

Vestea pozitivă a venit din partea previziunilor de primăvară ale FMI, care prognozează presiunile inflaționiste anuale se vor diminua la 10,5% în 2023, respectiv 5,8% în 2024. Conform FMI, economia României au urma să-și încetinească creșterea anul acesta la 2,4%, dar va accelera la 3,7% în 2024.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare la 6 luni și 12 luni a continuat miercuri, iar ele au atins noi minime ale ultimelor nouă luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,05 la 7,03% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,40 la 7,38%.

Înainte de publicarea miercuri seară a datelor referitoare la inflația înregistrată în martie de Statele Unite, euro avea o evoluție stabilă, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 1,0911 – 1,0938 dolari. Astfel, cursul monedei americane a alunecat de la 4,5223 la 4,5196 lei.

Media monedei elvețiene a urcat la 5,0080 lei, cu aproape doi bani mai sus decât cea stabilită la începutul săptămânii. Lira sterlină a făcut un pas înapoi iar cursul ei a coborât la 5,6089 lei.

Uncia de aur a crescut miercuri la 2.021 dolari dar a coborât în partea a doua a zilei la 2.009 lei, astfel că prețul gramului de aur a crescut la 292,2774 lei.

Monedele din regiune continuau să se aprecieze față de euro. Cursul celei poloneze s-a întărit la 4,6660 zloți/euro iar media celei maghiare la 376,20 forinți/euro.

Pariul pus pe o decizie a Rezervei Federale americane de a opri creșterea dobânzii de politică monetară, pentru o perioadă, în condițiile în care sistemul bancar din SUA se confruntă cu probleme, a stimulat achiziția de monede digitale. Pe de altă parte, în urma actualizării blockchain-ului Ethereum, vor ajunge în piață circa 34 miliarde dolari, sumă care a fost blocată în ultimii trei ani.

Bitcoin se tranzacționa la jumătatea săptămânii în culoarul 29.878 – 30.340 dolari, iar analiștii anticipează posibilitatea ca moneda digitală să recupereze în totalitate pierderile suferite după dezastrul TerraUSD de la începutul lui mai 2022, care a fost urmat de alte evenimente ce au culminat cu falimentul FTX. Ether se mișca în culoarul 1.861 – 1.898 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 267 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia – 159 locuri de muncă pentru: grădinar; tinichigiu auto; frizer; inginer senior de proces; şofer autobuz; muncitor în producția de crabi; muncitor în producție;

Austria – 50 locuri de muncă pentru: instalator sanitar/aer condiționat; recepționer; ajutor bucătar; bucătar; cameristă; barman; chef de rang/manager restaurant; ospătar/chelner; ajutor ospătar;

Finlanda – 29 locuri de muncă pentru: lucrător în oţel pe şantiere de construcţii; muncitor în producția de cârnați; muncitor necalificat – culegător de căpșuni;

Germania – 15 locuri de muncă pentru: zidar; asistent medical generalist sau asistent medical de radiologie; asistent medical; farmacist; lucrător în bucătărie; bucătar; ospătar; grădinar; mecanic instalații pentru refrigerare;

Irlanda - 22 locuri de muncă pentru: mecanic auto;

Olanda - 12 locuri de muncă pentru: bucătar; legumicultor; operator cnc.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 14,53% în martie 2023, de la 15,5% în februarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 21,56%, cele nealimentare cu 11,06%, iar serviciile cu 10,83%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date joi publicităţii.

"Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) este 15,3%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2023, comparativ cu luna februarie 2023, este 100,85%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 12,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2022 - martie 2023) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,2%.

Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.

Sursa www.agerpres.ro

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt în sumă totală de 869.600.000 lei și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Schema se acordă următoarelor culturi care au fost afectate de seceta pedologică în grade peste 30% și până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor:

a) porumb;

b) floarea - soarelui;

c) soia;

d) mazăre.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, o suprafață cultivată de peste 1.110.000 ha a fost calamitată parțial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea – soarelui, peste 47.300 ha cu soia și peste 8.100 ha cu mazăre.

Ajutorul de stat sub forma de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi.

Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acorda se diminuează corespunzător.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023.

Beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă:

a) dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022, inclusiv conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru culturile de porumb și/sau floarea – soarelui și/sau soia și/sau mazăre, înființate în primăvara anului 2022 și suprafețele calamitate de seceta pedologică;

b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înființate în primăvara anului 2022, respectiv porumb și / sau floarea - soarelui, și/sau soia și/sau mazăre precum și suprafețele de teren declarate aferente acestor culturi;

c) nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică și dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

Direcțiile pentru agricultură județene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

Având în vedere prevederile pct.357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele și orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile furnizate în cadrul altor măsuri naționale sau ale Uniunii ori în cadrul polițelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depășească 80 % din costurile eligibile.

În cazul beneficiarilor care sunt deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieței.

De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asigurați contra secetei, inclusiv a celor asigurați care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8170-proiect-oug-schema-ajutor-stat-culturi-afectate-de-seceta-martie-sept-2022.html