Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură reamintește fermierilor că 31 Mai 2023 este ultima zi de depunere a cererilor de plată în Campania 2023, fără penalități.

Cererile de plată pot fi depuse şi după această dată, până cel târziu la data de 9 iunie inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit.

Dacă o astfel de întârziere depășește data de 9 iunie 2023, cererea de ajutor sau de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor.

Modificările la cererile de plată se depun fără penalități de întârziere până la data de 9 iunie 2023 inclusiv.

Modificările la cererile de plată pot fi depuse și după data de 9 iunie 2023, până cel târziu data de 16 iunie 2023 inclusiv, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificările ar fi fost depuse până la termenul stabilit.

Precizăm că până la acestă dată au fost depuse 675.994 de cereri pentru o suprafață de 7, 46 milioane de hectare.

44,5% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că au nevoie să își suplimenteze veniturile lunare, motiv pentru care au un al doilea job. Dintre aceștia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părți, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri și unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.

„Nu este o surpriză faptul că banii reprezintă principalul motiv pentru care românii își iau un al doilea job. Astfel, rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenți nu câștigă, de la jobul principal, suficient încât să-și acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziție importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul și încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potrivește mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber și vor să-l folosească pentru a câștiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeași direcție – câștiguri financiare mai mari”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Întrebați cât de mult câștigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% au menționat un interval cuprins între 20% și 30% față de salariul de la locul de muncă principal, 18,8% își suplimentează veniturile cu 30% - 40%, 14,9% cu 40% - 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce 4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.

„Interesant este și faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți (56,8%) spun că al doilea job este într-un domeniu complet diferit de cel al primului, dar și că un procent impresionat de 73% au declarat că se simt capabili să lucreze în două locuri pe termen lung. 9,6% ar putea face acest lucru cel mult 6 luni, iar 17,4% o văd ca pe o concesie pe care ar fi dispuși să o facă maximum un an. Principalele dezavantaje pe care le văd cei care au participat la studiu sunt că nu pot performa la ambele joburi așa cum ar trebui și, pe de altă parte, nu mai au timp pentru viața personală, dar și că se simt epuizați și se tem că sănătatea le va fi afectată”, explică Ana Călugăru.

46,8% dintre cei care au două joburi ar renunța la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părți, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională și tot atâți ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simți epuizați din punct de vedere fizic și emoțional. 7,4% au deja planul făcut și vor renunța imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o au programată. La fel de mulți sunt conștienți că, dacă nu ar putea lucra de acasă, le-ar fi imposibil să aibă două joburi, în timp ce 21,1% spun că nu există niciun motiv care i-ar putea face să rămână doar cu un singur job.

„Pe lângă cei care deja au două sau mai multe joburi, la sondaj au participat și angajați cu un loc de muncă, dar care recunosc că se gândesc să îl ia și pe al doilea. 40,8% spun că vor aplica, în perioada următoare, și pentru al doilea job, în timp ce 34% recunosc că ar avea nevoie de o suplimentare a veniturilor, însă nu știu dacă ar putea face volumului crescut de muncă. 25,2% au răspuns că nu intenționează să facă vreo schimbare din acest punct de vedere”, mai spune Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie – mai 2023, pe un eșantion de 1.350 de respondenți. 66,6% dintre aceștia ocupă, în prezent, poziția de salariat fără funcție de conducere. 31,6% au între 36 și 45 de ani, 32,8% între 26 și 35 de ani, 23,6% între 46 și 55 de ani, 6,1% între 19 și 25 de ani, 5,7% peste 56 de ani și 0,2% mai puțin de 18 ani.

Puseul depreciativ al monedei naționale față de cea unică, care s-a declanșat miercurea trecută, s-a accentuat joia aceasta, când a fost atins al doilea maxim istoric consecutiv.

Cursul euro a crescut de la 4,9610 lei la 4,9731 lei. În cursul nopții, cotațiile s-au stabilizat în jurul valorii de 4,96 lei, semn că speculatorii așteptau să vadă reacția BNR, după deprecierea de miercuri.

Joi, piața s-a deschis la 4,961 lei, singura direcție care a urmat fiind în sus, până la nivelul de 4,974 lei.

La scăderea leului contribuie creșterea dolarului american, ce a provocat renunțarea la activele considerate riscante, precum valutele de la marginea zonei euro. De altfel, moneda maghiară și cea poloneză au pierdut joi între 0,9 și 1% față de moneda unică, și s-au depreciat la 373,04 forinți/euro, respectiv 4,5355 zloți/euro.

Creșterea cererii de dolari este cauzată de lipsa unui acord între administrația Biden și majoritatea republicană din Congresul american în ceea ce privește majorarea plafonului de îndatorare al Statelor Unite. Aceasta face ca economia SUA să se afle într-un moment delicat, de intrare în incapacitate de plată, așa cum avertizează șefa Trezoreriei, Janet Yellen.

Dobânzile interbancare se mențineau la minime ale ultimelor zece luni. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,60 la 6,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,71 la 6,69%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,94 la 6,90%.

Moneda elvețiană se menținea în jurul valorii de 0,975 franci/euro iar media ei a urcat la 5,1061 lei, nou maxim al ultimilor 8 luni. Cursul lirei sterline s-a apreciat la 5,7169 lei.

Metalul galben a scăzut la 1.968 – 1.982 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât la 292,2952 lei.

Bitcoin a crescut joi la 27.163 – 27.463 dolari iar ether la 1.815 – 1.832 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Dorința românilor de a afla dacă salariul lor se înscrie în media pieței este foarte mare, în contextul în care tendințele europene privind transparentizarea salariilor încep să prindă teren și pe plan local, iar prețurile tot mai mari reprezintă o problemă serioasă. În cele două luni de când bestjobs a lansat instrumentul online de evaluare a salariilor, CV Worth / Valoare CV, aproape 150.000 de candidați l-au utilizat pentru a vedea dacă sunt plătiți corect, în raport cu nivelul pieței pentru experiența și competențele lor. Mai mult, 82% dintre candidații interesați de valoarea lor profesională și-au actualizat CV-ul în urma interogării pentru a avea șanse mai bune la negociere sau la aplicări pentru noi oportunități.

Totodată, numărul căutărilor privind salariile, efectuate prin intermediul instrumentului bestjobs, s-au apropiat de 200.000, fiecare candidat analizând, în medie, 2 opțiuni, rolul pe care îl ocupă în prezent și rolul la care aspiră sau orașul în care dorește să aplice în viitor.

„Lansarea CV Worth / Valoare CV a fost foarte bine primită de către candidați, bestjobs anticipând corect o nevoie foarte mare care există la nivelul pieței muncii. Tendințele europene de transparentizare a salariilor, care au prins avânt în multe state din Uniunea Europeană, sunt încă timide în România, dar devine tot mai clar că nevoia românilor de a avea argumente solide la o renegociere a salariului este una considerabilă, mai ales într-un context în care costul vieții crește accelerat de aproape un an. Angajații au astfel, în noi, un consilier de încredere, care-i susține în demersul lor de a câștiga mai bine și de a avea o calitate a vieții mai ridicată, apropiată de a colegilor lor din alte state europene”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Contabilii, IT-iștii și managerii din vânzări, printre cei mai interesați de valoarea salariilor

Cele mai mari salarii medii nete pentru un contabil sunt în București (1.485 euro), Brașov (1.132 euro), Timișoara (980 euro) și Cluj-Napoca (772 euro), acestea fiind și principalele interogări în instrumentul Valoare CV.

În cazul analiștilor financiari, București, Iași și Cluj-Napoca au valori extrem de asemănătoare, de aproape 1.500 euro net lunar. În schimb, managerii din vânzări din zona Aradului au salarii medii nete de 1.487 euro, mai mari decât în București (1.402 euro), Brașov (1.375 euro) și Iași (1.385 euro).

În luna martie a acestui an, bestjobs a lansat CV Worth / Valoare CV, un instrument online de evaluare a salariilor ce oferă informații actualizate despre media ofertelor salariale din piață. Prin această inițiativă, bestjobs susține angajații și candidații în negocierea salariilor, oferind repere verificate din piața muncii, în funcție de experiență, poziție și competențe, dar și de locație. În plus, platforma de recrutare își consolidează astfel poziția în favoarea transparentizării salariilor.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 6,58% pe an, de la 6,59% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

O valoare mai mică, de 6,55% pe an, a fost consemnată pe 4 iulie 2022. La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,68%, de la 6,69% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,89%, de la 6,90% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

BNR a decis, la câteva zile după ce a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, să elibereze o parte din presiunea existentă în piața valutară.

Cursul euro a crescut de la 4,9462 la 4,9610 lei, care reprezintă un nou maxim istoric. Precedentul record de 4,9495 lei a fost atins în 22 septembrie 2021. Miercuri, piața s-a deschis la 4,949 lei iar până la jumătatea ședinței a fost atins un maxim de 4,964 lei. Reamintim că marțea trecută media a fost de 4,9202 lei.

La casele bancare de schimb valutar cotațiile de vânzare au trecut de 5 lei, cea mai ridicată de 5,06 lei fiind afișată de UniCredit.

Sondajul realizat în martie de CFA România în rândul membrilor săi anticipa pentru septembrie o valoare medie a cursului 4,9814 lei/euro, respectiv una de 5,0274 lei/euro pentru martie 2024.

Pe de altă parte, analiștii BCR prognozează pentru sfârșitul anului, „un curs de schimb EUR/RON de 5,05. Principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal dacă preţurile de import pentru principalele materii prime vor fi mai mici în medie faţă de anul trecut”.

Miercuri, dobânzile interbancare se mențineau la minime ale ultimelor zece luni, în condițiile în care lichiditatea din piața monetară este ridicată, în lipsa unor operațiuni de sterilizare din partea BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,74 la 6,71%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 6,95 la 6,94%.

Redresarea din aprilie a vânzărilor de retail din Statele Unite, după scăderile majore din luna precedentă, au stimulat achizițiile de dolari, considerată drept o „valoare refugiu”. La aceasta a contribuit și lipsa unui acord între Casa Albă și majoritatea republicană din Congresul SUA referitor la ridicarea pragului de îndatorare a țării.

Euro a scăzut la 1,0821 – 1,0874 dolari, minime ale ultimei luni și jumătate, iar media monedei americane a urcat de la 4,5382 la 4,5816 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0942 lei, valoare care nu a mai fost atinsă din octombrie trecut. Media lirei sterline s-a apreciat la 5,6971 lei.

Metalul galben s-a depreciat cu rapiditate și a atins miercuri un minim de 1.984 dolari/uncie. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 292,4094 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia marginal 369,12 forinți/euro iar cea poloneză se deprecia la 4,4945 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia față de marți la 26.603 – 27.214 dolari iar ether la 1.788 – 1.834 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu