Leul nu a profitat marți de nivelul ridicat al apetitului pentru risc care se manifesta pe piețele internaționale și care a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze cu până la jumătate de procent.

Cursul monedei unice a crescut marginal de la 4,9678 la 4,9682 lei, într-o ședință în care culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,967 – 4,969 lei.

Evoluția leului a putut fi influențată de anunțul făcut de INS referitor la faptul că economia României a încetinit cu 0,5% în ultimul trimestru al anului trecut, față de precedentele trei luni.

După decizia de săptămâna trecută a BNR de a menține rata de referință la 7%/an și pe cea la facilitatea de depozit la 6%/an, numărul tranzacțiilor din piața monetară s-a redus drastic, evoluție la care contribuie și lichiditatea ridicată. De altfel, banca centrală a precizat că luni „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”.

Astfel, marți indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Înainte de ședința de politică monetară a BCE care se va desfășura joi, euro a profitat de scăderea în martie a indicelui american NFIB Small Business Sentiment la cel mai redus nivel începând cu decembrie 2012, și s-a apreciat la 1,0848 – 1,0871 dolari. În piața locală, media monedei americane a coborât de la 4,5881 la 4,5729 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,0608 lei, o medie mai mică fiind atinsă la începutul lui iulie 2023. Lira sterlină a urcat de la 5,7923 la 5,7986 lei.

Creșterea metalului galben la un nou maxim istoric de 2.365,40 dolari, mai sus cu aproape 15% față de începutul anului, a împins prețul gramului de aur de la vechiul record de 344,6541 lei, atins la începutul săptămânii, la unul nou de 347,5290 lei, în ciuda deprecierii monedei americane.

Majorarea cotațiilor este pusă pe seama achizițiilor de aur de către marile bănci, în special cea a Chinei, care în ultimul an a „strâns” mai mult de 200 de tone.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 388,80 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2538 zloți/euro.

După ce a testat luni pragul de 72.500 dolari, care odată depășit ar împins prețul spre recordul de 73.797 dolari, atins în urmă cu o lună, bitcoin a scăzut marți la 69.776 – 71.738 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 3.587 – 3.723 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 16.000 de persoane au fost angajate ca urmare a programelor de ucenicie desfășurate cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocupare a Forței de Muncă. Programele de ucenicie permit angajatorilor să-și asigure forță de muncă pregătită și adaptată propriei culturi organizaționale. În plus, angajatorii beneficiază și de o subvenție în valoare de 2.250 de lei pe lună, pe întreaga perioadă a derulării a contractului de ucenicie.

Prin programele de ucenicie la locul de muncă, tinerii au posibilitatea de obține o calificare în sistemul de formare profesională a adulților, în baza unui contract de ucenicie, care este un contract de muncă de tip particular, încheiat pe o durată determinată cuprinsă între 6 și 36 de luni.

„Pe lângă programele de ucenicie, strategia guvernului Ciolacu este de a dezvolta și învățământul dual. Prin această abordare, angajatorii sunt prezenți direct în școli, astfel încât cunoștințele teoretice și cele practice să fie cât mai bine închegate. Aceste programe au trei mari avantaje: angajatorii sunt subvenționați de stat să își formeze personalul după propriile cerințe, ucenicii sunt formați gratuit în timp ce muncesc și primesc salariu pentru această perioadă în care sunt în pregătire”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

În acest an, ANOFM a depus deja două proiecte în valoare 90 de milioane de euro, prin care se vor finanța programe de ucenicie pentru a crește șansele de ocupare ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Principalul eveniment al începutului de aprilie a fost ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%, valoare constantă începând cu ianuarie 2023, a ratei pentru facilitatea de creditare la 8% și a dobânzii la facilitatea de depozit la 6%.

Banca centrală a atras din nou atenția PSDNL asupra riscurilor inflaționiste datorate „conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri”, în condițiile în care „rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024”.

Menținerea dobânzii de politică monetară la 7%, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, care atrage plasamentele în lei, și revenirea apetitului pentru risc au coborât cursul euro la începutul acestei săptămâni de la 4,9681 la 4,9678 lei, un curs mai mic fiind înregistrat în 11 martie. Cotațiile din piață au coborât la 4,966 – 4,968 lei.

Banca Națională utilizează cursul euro/leu drept principal instrument în efortul său de a frâna creșterea prețurilor, ceea ce a făcut din leu „cea mai stabilă monedă din regiune”. Față de sfârșitul anului trecut euro a pierdut 0,65 bani.

După ședința de politică monetară indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6% identic cu cel al dobânzii la facilitatea de depozit, care a devenit, încă de anul trecut, principala rată indicatoare a pieței. Până la sfârșitul anului, indicii ROBOR ar urma să coboare spre 5,25%, în condițiile în care banca centrală ar opera trei sau patru tăieri de câte un sfert de punct procentual ale dobânzii de referință.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Majoritatea investitorilor anticipează o primă reducere în iunie cu un sfert de punct procentual a ratei de referință de către Rezerva Federale, în timp ce opiniile oficialilor săi atrag atenția asupra menținerii riscurilor inflaționiste. Motiv pentru reducerea plasamentelor în moneda americană iar euro s-a apreciat de la 1,0724 dolari, în prima parte a săptămânii trecute la 1,0821 – 1,0844 dolari, lunea aceasta, când cursul a fost stabilit la 4,5881 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut luni la 5,0663 lei de la 5,1124 lei, la începutul săptămânii trecute. Media lirei sterline s-a depreciat de la 5,8152 la 5,7923 lei.

Investitorii au continuat la începutul acestei săptămâni să-și mărească expunerea pe aur, înainte ca marile bănci centrale să înceapă procesul de reducere a dobânzilor, odată cu scăderea inflației în principalele economii ale lumii.

Metalul galben a atins lunea aceasta al șaptelea record consecutiv de 2.345,30 dolari/uncie. La rândul său, argintul a trecut de 28 dolari/uncie, în timp ce prețul gramului de aur a sărit de la 337,7523 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, la un nou maxim de 344,6541 lei, mai mult cu 44 de lei comparativ cu începutul acestui an.

În opinia analiștilor, majorarea cererii comerciale de aur și cumpărările masive făcute de băncile centrale din China, care face achiziții de 17 luni consecutive, India și Rusia va împinge prețul peste pragul de 2.500 dolari/uncie, în condițiile în care incertitudinile geo-politice rămân grave, în primul rând războiul declanșat de Rusia în Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu sau tensiunile dintre China și Taiwan. La sfârșitul lunii trecute, China deținea 72,74 milioane uncii de aur, în creștere față de 72,58 milioane uncii la sfârșitul lui februarie.

Bitcoin creștea lunea aceasta la 69.097 – 72.685 dolari iar ethereum la 3.409 – 3.660 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 228 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Finlanda – 114 locuri de muncă pentru: mașinist CNC; muncitor necalificat în agricultultură culegător în căpșuni; muncitor necalificat în agricultultură - culegător de fructe și legume; preparator carnați (prelucrător alimentar);

Letonia – 30 locuri de muncă pentru: sudor;

Germania – 28 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; tehnician electronist; lucrător în producţie – procesare produse din carne; fizioterapeut; sudor;

Danemarca – 21 locuri de muncă pentru: sudor; proiectant inginer mecanic;

Spania – 15 locuri de muncă pentru: șofer autocamion;

Belgia - 14 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultura (pentru recoltarea de căpșuni); tehnician rețele de telecomunicații; macaragiu; electrician tensiune medie; electrician iluminat stradal;

Austria – 5 locuri de muncă pentru: tehnician producţie

Norvegia – un loc de muncă pentru: supraveghetor ferma.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în primul trimestru al anului 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 360,99 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 61,38 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I.La bugetul de stat s-au încasat 128,96 milioane lei,cu 12,53 milioane lei mai mult decât în primul trimestru al anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit - 2,39 milioane lei;

- impozit pe venit - 57,52 milioane lei;

- TVA - 31,64 milioane lei;

- accize - 0,50 milioane lei;

- alte venituri - 36,91 milioane lei.                 .

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 232,03 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 48,85 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-martie 2024 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 152,55 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 2,72 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 76,76 milioane lei.

În perioada ianuarie-martie a anului 2024,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 15,76 milioane lei.

La sfârşitul lunii februarie 2024, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,06%, mai mare cu 0,06 puncte procentuale decât cea din aceeași lună a anului 2023.

Numărul total de şomeri la finele lunii februarie 2024 a fost de 246.701 de persoane, dintre care 56.704 au fost şomeri indemnizaţi şi 189.997 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 940 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 7.826 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii februarie se prezintă astfel: 70.270 şomeri provin din mediul urban şi 176.431 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 29 februarie 2024 era de 116.346 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 130.355 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (62.760), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (53.778), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.980).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,71%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 34,00% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,77 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii februarie 2024 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.