România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinații de relocare profesională, crescând în clasament față de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziția 78. Bucureștiul în schimb, obține un scor mai scăzut decât cel de la nivel de țară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, unicul partener The Network pe piața din România. Candidații care ar fi cel mai tentați să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria și Austria, urmați de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia și Irlanda.

“Întrebați care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieții, faptul că există un mediu care prielnic familiilor (49%), numărul și tipul de joburi scoase în piață de angajatori (47%), costul vieții (40%), spiritul ospitalier și cultura incluzivă (38%), faptul că este o țară în care s-ar simți în siguranță (34%), dar și faptul că formalitățile pentru a accesa piața muncii din România sunt mai puțin complicate decât pentru alte țări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieții sau existența unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuși, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, partenerul the Network în România.

De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate contextul economic și de faptul că își doresc salarii mai mari, după cum susțin 85% dintre respondenți. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluție în carieră pe care cred că le-ar avea în altă țară (48%), o mai bună calitate a vieții, în general (77%), numărul și tipul joburilor scoase în piață de angajatorii străini (50%), dar și accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din țară sau refuză, pur și simplu, această opțiune spun că sunt ținuți aici de faptul că s-ar despărți de familie, de atașamentul pe care îl au față de casă și de teama că nu s-ar putea adapta, dar și de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferențele culturale și, pentru că suntem o nație care își dorește mai degrabă să cumpere o locuință decât să stea în chirie, sunt descurajați de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziție imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.

Aceste argumente trebuie corelate și cu faptul că 31% dintre candidații români care ar fi dispuși să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experiență mai scurtă, de cel mult un an. Țările către care se îndreaptă cei mai mulți dintre candidații români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franța, Olanda și Austria.

De la începutul anului și până acum, din cele aproape 100.000 de joburi postate pe eJobs.ro. aproximativ 9.000 au fost pentru străinătate. Pentru acestea au fost înregistrate 55.000 de aplicări, respectiv 1,4% din numărul total de aplicări aferente perioadei ianuarie – mai 2024. „Studiul realizat la finalul anului trecut alături de Boston Consulting Group mai arată faptul că, la nivel de țară, 23% dintre participanții la cercetare s-au arătat dispuși să plece la muncă în afara țării. În ceea ce privește segmentele de candidați cu cea mai mare căutare în rândul angajatorilor, procentele arată astfel: 24% dintre cei cu studii superioare și specialiști ar fi interesați să lucreze în străinătate și 32% dintre candidații tineri”, adaugă Roxana Drăghici.

La nivel global, candidații din toate cele 185 de țări participante la studiu au așezat pe primul loc în topul preferințelor Londra, drept orașul în care și-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi și New York.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 23.000 de locuri de muncă.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027, a lansat marți, 30 aprilie 2024, apelul de proiecte destinat învățământului antepreșcolar și preșcolar din regiunea Sud-Muntenia.

Apelul de proiecte aferent Ghidului solicitantului „Sprijin acordat învățământului antepreșcolar și preșcolar pentru îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online”, Prioritatea 5 - O regiune educată, Obiectivul Specific RSO 4.2 - Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online (FEDR), Operațiunea A – destinată învățământului antepreșcolar și preșcolar.

În cadrul apelului de proiecte vor fi finanțate:

- construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ consolidarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii educaţionale publice destinată educației pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar (creșe, gradinițe);

- dezvoltarea de aplicații și soluții pentru digitalizarea procesului educațional, precum și dotarea cu echipamentele necesare;

- comunicarea și vizibilitatea aferente proiectului în conformitate cu prevederile contractului de finanţare și cu prevederile Ghidului de Identitate Vizuală;

- activitățile de tip FSE+, fiind activități conexe în cadrul proiectelor.

Solicitanţi eligibili:

UAT-uri din regiunea Sud-Muntenia, din mediul urban și rural;

Instituții ale administrației publice locale aferente UAT-uri din regiunea Sud-Muntenia, din mediul urban și rural;

Forme asociative între unităţile administrativ-teritoriale şi instituții ale administraţiei publice locale aferente UAT-urilor. Liderul asociației va fi reprezentat de unitatea administrativ-teritorială.

Alocarea financiară pentru acest apel de proiecte este de 8.247.717,41 euro/ 40.992.805,07 lei, din care:

FEDR - 3.957.254,81 euro/ 19.668.347,86 lei;

Buget de Stat – 4.290.462,60 euro/ 21.324.457,21 lei.

Perioada de depunere a proiectelor:

• 28.06.2024 ora 08:00;

• 27.12.2024 ora 12:00.

Pregătirea cererilor de finantare se va realiza în baza documentelor publicate pe site-ul programului, 2021-2027.adrmuntenia.ro, întrucât sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ nu permite vizibilitatea apelului de proiecte înainte de data de începere a depunerii proiectelor.

Apelul este de tip competitiv cu depunere continuă și cu termen limită de depunere 27 decembrie 2024, ora 12:00.

Mai multe detalii puteți afla accesând link-ul următor: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/prsmid4542a--sprijin-acordat-invatamantului-anteprescolar-si-prescolar-pentru-im/apel/95

Datele prezentate săptămâna trecută de Eurostat arată că zona a ieşit din recesiune în primul trimestru, după ce PIB-ul din primul trimestru a crescut cu 0,2%, după scăderea de 0,5% din ultimele trei luni ale anului trecut, ceea ce ar putea permite BCE să opereze luna viitoare prima operațiune de tăiere a dobânzilor.

Această evoluție este una pozitivă pentru economiile de la marginea zonei euro, care va permite creșterea exporturilor și va îmbunătăți performanța monedelor.

Cursul euro a crescut de la 4,9758 lei, în ședința de luni, la 4,9764 lei, în cea de joi. În Vinerea Marea, tranzacțiile de pe piețele internaționale, cea locală fiind închisă, s-au realizat în „clasicul” 4,974 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii trecute

Comisia Națională de Prognoză estimează în prognoza sa de primăvară un curs mediu pentru acest an de 5 lei/euro, care ar urma să urce la 5,06 lei în 2025, respectiv 5,12 lei în 2026. În ceea ce privește proiecția cursului dolarului american, media anuală pentru 2024 este de 4,63 lei, pentru a crește apoi la 4,68 lei, respectiv 4,74 lei.

Participanții la sondajul realizat în martie de CFA România anticipează pentru următoarele 12 luni o valoare medie a euro de 5,0419 lei, respectiv una de 4,9961 lei, pentru septembrie.

În data de 13 mai se va desfășura o nouă ședință de politică monetară a BNR. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratei de referință la 7%/an, respectiv la 6%/an pe cea pentru facilitatea de depozit de care beneficiază băncile comerciale.

Această perspectivă a făcut ca, de la începutul lui aprilie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să stagneze la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la sfârșitul acestei luni la 6,07%.

Oficialii Rezervei Federale americane au declarat miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, că inflaţia persistentă necesită menținerea ratelor de referință la nivelul maxim al ultimilor 23 de ani, de 5,25 – 5,50%, pentru o perioadă mai lungă decât cea anticipată.

Decizia Fed a depreciat euro până la 1,0652 dolari, însă vineri moneda unică a crescut până la 1,0812 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0763 dolari.

Aprecierea a survenit după publicarea datelor referitoare la piața muncii americane, care s-a răcit semnificativ. Rata șomajului a crescut în aprilie la 3,9% față de 3,8%, în luna precedentă, după ce au fost create doar 175.000 noi slujbe, de la 315.000 în martie. Aceste date au readus optimismul în rândul investitorilor în posibilitatea unei decizii a Fed de scădere a dobânzilor în septembrie.

Joi, cursul francului elvețian a crescut la 5,0964 lei iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,8180 lei.

În ultima ședință a săptămânii, prețul gramului de aur a scăzut la 344,1075 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.294,10 – 2.321 dolari/uncie, care a continuat și vineri, când uncia a coborât la 2.276,20 – 2.320,90 dolari.

Decizia Fed de a menține ratele dobânzii de referință și de a întârzia prima operațiune de scădere, a prăbușit bitcoin în cursul zilei de miercuri cu peste 5% până la 56.957 dolari. Luni dimineață, principala criptomonedă fluctua între 63.750 și 64.623 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.126 – 3.191 dolari.

Analiza cuprinde perioada 29 aprilie – 6 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor anunță că de la 29.07.2024 se dă startul primei sesiuni de înscriere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr.300/2024, pentru stimularea dezvoltării regionale prin investiţii ale căror costuri eligibile depășesc 50 milioane lei. Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 450 milioane euro.

Cererile de acord pentru finanțare însoțite de documentele justificative se vor putea depune online, până la data de 09.09.2024. Înregistrarea cererilor de acord pentru finanţare se realizează în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucrătoare înainte, durata fiecărei sesiuni fiind de 30 de zile lucrătoare. Acordurile de finanțare se vor emite până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025-2032.

„Antreprenorii interesați de investiţii de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoare de activitate de vârf, au acum la dispoziție Ghidul Solicitanului în baza căruia își pot pregăti proiectele. La 29 iulie deschidem oficial prima sesiune de înscrieri. Mediul de afaceri are acest răgaz de două luni în care să își pună la punct documentația, timp în care vor primi asistență oricând au nevoie din partea Ministerului Finanțelor. Mizăm nu doar pe modernizarea sectorului privat, ci și revitalizarea industriilor tradiționale românești. Prin integrarea tehnologiilor noi și sustenabile, se deschid noi oportunități pentru aceste industrii, consolidându-le competitivitatea și contribuind la crearea unui lanț de producție mai eficient și mai durabil”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Cei interesați să aplice sunt invitați să parcurgă Ghidul Solicitantului, care cuprinde informații detaliate cu privire la modalitatea de acordare a finanțării, lista sectoarelor de activitate pentru care se acordă ajutorul de stat, precum și criteriile pe baza cărora se calculează punctajul.

Cine poate aplica pentru schema de ajutor de stat

Întreprinderile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înfiinţate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari, cu personalitate juridică, înfiinţate conform Legii societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt eligibile investiţiile care se realizează în unul dintre sectoarele:

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor;

Fabricarea băuturilor;

Prelucrarea lemnului;

Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie;

Fabricarea substanțelor și a produselor chimice;

Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice;

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice;

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații;

Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice;

Fabricarea echipamentelor electrice;

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor;

Fabricarea altor mijloace de transport;

Fabricarea de mobilă;

Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile;

Alte industrii.

Criteriile cumulative de eligibilitate pe care o întreprindere trebuie să le îndeplinească sunt următoarele:

1. Criterii generale

Să fie înregistrate potrivit Legii societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Să realizeze o investiţie iniţială în România, în maximum 3 ani de la data demarării acesteia, în unul dintre sectoarele eligibile prevăzute de schema de ajutor de stat în anexa nr.1;

Să nu intre în categoria „întreprinderilor în dificultate”;

Să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii și să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat;

Să nu beneficieze de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii;

Să nu efectueze o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială.

Suplimentar, pentru întreprinderile cu cel puţin un exerciţiu financiar încheiat, pentru a putea accesa ajutorul de stat, trebuie să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate și capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Totodată, pentru a fi eligibili, în plus față de criteriile generale, întreprinderile nou-înfiinţate trebuie să aibă capital social subscris vărsat în valoare de minimum 100.000 lei și să nu aibă acționari care deţin sau au deţinut în România în ultimii 2 ani anterior datei înregistrării cererii o întreprindere cu acelaşi obiect de activitate pentru care solicită finanţare.

2. Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții:

a) să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare in cazul județului Ilfov);

b) să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 50 milioane lei;

c) să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia;

d) să îndeplinească condiția referitoare la efectul stimulativ;

e) să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi prevăzuţi de schemă;

f) să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie.

Etapele procesului de selecție

Înregistrarea cererilor de acord pentru finanţare se realizează în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucrătoare înainte, durata fiecărei sesiuni fiind de 30 de zile lucrătoare.

Cererile de acord pentru finanțare depuse în sesiune se ordonează descrescător pe baza unui punctaj calculat și se analizează în limita bugetului sesiunii. Analiza cererilor de acord pentru finanțare se finalizează cu acord pentru finanțare (dacă sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile şi criteriile de eligibilitate) sau scrisoare de respingere. Plata ajutorului de stat se realizează după efectuarea parţială sau totală a cheltuielilor eligibile efectuate conform acordului pentru finanţare, în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile, precum realizarea de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale, iar activele aferente investiției trebuie să fie noi.

Noua schemă de ajutor de stat are ca bază legală cadrul normativ european aflat în vigoare până la data de 31 decembrie 2026.

Luni, euro a fluctuat pe piețele internaționale între 4,963 lei, minim atins și la jumătate lui martie, și 4,976 lei. La redeschidere pieței locale, primele tranzacții s-au realizat la 4,971 lei, după care înmulțirea ordinelor de cumpărare de valută a ridicat cotațiile spre „clasicul” ultime luni - 4,977 lei, astfel că media monedei unice a scăzut de la 4,9764 lei, în ședința de joia trecută, la 4,9757 lei.

Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, dobânzile interbancare au cunoscut modificări minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,07 la 6,06% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,07 la 6,08%.

Chiar dacă datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB, și a urcat la 843 miliarde lei, Trezoreria a continuat să se împrumute din piața locală. Marți, la primele operațiuni din această lună, ea a atras 1,29 miliarde lei, cu scadența în 2033, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,70%/an. La a doua licitație de bonuri de stat scadente în 2026, cu o valoare programată de 400 milioane lei, Finanțele s-au împrumutat cu 585 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,22%.

De la începutul anului „indicele dolarului” față de un coș al principalelor valute a crescut cu circa 4%, dar a pierdut în ultimele zile aproape un procent comparativ cu euro. marți, moneda unică fluctua în culoarul 1,0754 – 1,0777 dolari iar media celei americane a alunecat de la 4,65 la 4,6253 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,0964 la 5,0905 lei iar cel al lirei sterline la 5,8180 la 5,7992 lei.

Metalul galben fluctua între 2.311,10 și 2.325,30 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut marginal la 344,1151 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 389,06 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3116 zloți/euro.

Bitcoin fluctua la jumătatea zilei de marți în culoarul 62.917 – 64.381 dolari iar ethereum se tranzacționa între 3.027 și 3.128 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna februarie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna februarie 2024 cu 25,2% faţă de luna precedentă, şi respectiv cu 40,1% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,3% faţă de luna precedentă şi respectiv         cu 20,9% comparativ cu luna februarie 2023;

- scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ratei şomajului faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna februarie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 9,6 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna februarie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 13 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi menţinerea numărului deceselor sub 1 an la acelaşi nivel faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna februarie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2024 a înregistrat o creştere de 25,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna februarie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,2% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2024 a crescut cu 40,1% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2023.

În perioada 1.I.-28.II.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 0,1%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna februarie 2024, a fost de 6696 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 27,3% comparativ cu luna februarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5619 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5765 lei în industrie şi construcţii şi de 7723 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna februarie 2024, a fost de 4127 lei, mai mare cu 0,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,9% comparativ cu luna februarie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3693 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3679 lei în industrie şi construcţii şi de 4598 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna februarie 2024 a fost de 7990 lei, iar cel net de 4876 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,3%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,5% pentru luna februarie 2024 faţă de luna precedentă, de 238,6% faţă de octombrie 1990 şi de 106,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii februarie 2024, a fost de 48985 persoane, mai mare cu 71 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 607 persoane faţă de luna februarie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,4 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii februarie 2024, era de 4068 persoane, în scădere cu 35 persoane faţă de luna precedentă (-0,9%).  

Comparativ cu luna februarie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 220     persoane (+5,7%).

La sfârşitul lunii februarie 2024, femeile reprezentau 48,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 427 persoane (10,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 112 persoane (2,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii februarie 2024 era de 3529 persoane, reprezentând 86,7% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (85,6%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,3%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna ianuarie 2024 şi 5,0% în luna februarie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna februarie 2024 a fost de 5,7% (5,7% în luna ianuarie 2024 şi 5,3% în luna februarie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna februarie 2024 a fost de 5,1% (5,1% în luna ianuarie 2024 şi 4,8% în luna februarie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii februarie 2024 existau 716 de locuri de muncǎ vacante, din care 385 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 331 erau pentru muncitori (46,2%)

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna februarie 2024, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, de creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna februarie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna februarie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 155, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna februarie 2023, numărul născuţilor-vii a crescut cu 13.

Mortalitatea generală. În luna februarie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 355, mai mic cu 87 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 3 faţă de luna februarie 2023.

Mortalitatea infantilă. În luna februarie 2024 nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ luna precedentǎ şi a scăzut cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -200 persoane în luna februarie 2024 (-248 persoane în luna ianuarie 2024 şi -210 persoane în luna februarie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna februarie 2024, s-au înregistrat 63 căsătorii, mai multe cu 25 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 9 faţă de luna februarie 2023.

Divorţialitatea. În luna februarie 2024 s-au înregistrat 34 divorţuri, mai multe cu 33 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 6 faţă de luna februarie 2023.

În luna decembrie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 21,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 28,7 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-59,9%) şi o creştere de (+0,03%) faţă de luna decembrie 2022, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+8,3%), respectiv de (+17,1%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.XII.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (26,2%), metale comune şi articole din          acestea (38,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (21,3%), materii textile şi articole din acestea (4,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din  acestea (1,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.XII.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,3%), metale comune şi articole din acestea (44,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,9%), materii textile şi articole din    acestea (2,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,7%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,0%), mijloace de transport (4,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,9%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,7%).

În luna februarie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2024, a fost de 1018, mai mic cu 41,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,2% comparativ cu luna februarie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,8% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2024, a fost de 1865, mai mic cu 26,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,0% comparativ cu luna februarie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,6% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna februarie 2024, a fost de 14,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 9,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2023.

În luna februarie 2024, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 13 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1 faţă de luna februarie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna februarie 2024 de 0,81% faţă de luna precedentă şi de 7,23% faţă de luna februarie 2023.

Rata lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-28.02.2024 a fost de 1,0%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna februarie 2024 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,73%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,89%) şi tarifele serviciilor (+0,78%).