Peste 40.000 de joburi au fost scoase în piață în ultima lună și jumătate, iar, dintre acestea, 16.000 se adresau candidaților care nu aveau niciun fel de experiență. Domeniile care au cea mai mare nevoie de acești candidați sunt retail, industria alimentară, servicii, call center / BPO, turism, transport / logistică și producție, fiecare dintre aceste sectoare având peste 1.500 de joburi postate de la începutul lunii mai și până acum.

„Deși cea mai mare parte a joburilor din această perioadă continuă să fie tot full-time, vedem și 4.000 de locuri de muncă part-time și aproape 500 sezoniere, pe bază de proiect. Vara este perioada ideală pentru internship-uri, însă, pe acest segment, există un număr relativ mic de opțiuni – aproximativ 300, ceea ce înseamnă că atât angajatorii, cât și candidații aleg mai degrabă varianta de angajare part-time sau pe perioadă determinată în locul stagiilor de practică”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

83,3% din totul joburilor adresate celor fără experiență sunt pentru România, 11,4% pentru străinătate și 5,3% remote. În cazul joburilor sezoniere, însă, crește atât procentul celor postate de angajatorii din afara țării, cât și al celor remote, astfel: 13,2% din locurile de muncă sezoniere și pe bază de proiect sunt pentru străinătate și 15,2% remote. Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Irlanda, Spania și Italia sunt țările din care vin cele mai multe oferte pentru cei fără experiență, iar sectoarele cu nevoie crescută de candidați sunt transport / logistică, retail, medicină, servicii, producție, industria alimentară și turism.

Pe segmente de vârstă, candidații care au mai puțin de 18 ani au avut aproape 22.000 de aplicări în ultima lună și jumătate. Cei cu vârsta între 18 și 24 de ani au aplicat, în schimb, masiv și își păstrează cea de-a doua poziție în clasament, cu 340.000 de aplicări.

„Chiar și la început de carieră, prima intenție de angajare a tinerilor merge tot în direcția joburilor full time. Astfel, de la începutul lunii mai, au fost înregistrate doar 20.000 de aplicări pentru joburile pe bază de proiect / sezoniere și aproape 13.000 pentru internship-uri. În schimb, joburile part-time par să rămâne interesante pentru tineri, în condițiile în care au atras 161.000 de aplicări”, explică Bogdan Badea. Domeniile care îi atrag cel mai mult pe tineri sunt retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și turism.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național, pentru cei care au maximum doi ani de experiență este de 3.500 de lei pe lună. Așteptările lor, pe de altă parte, sunt de 4.500 de lei lunar, estimările incluzând toate domeniile de activitate. În ceea ce privește joburile part-time, salariul mediu net este de 3.000 de lei pe lună.

În acest moment, sunt peste 26.000 de joburi disponibile pe eJobs.ro.

Situația încordată din U.E. datorată rezultatelor la recentele alegeri europarlamentare și-a pus amprenta asupra monedei unice și a celor de la marginea zonei euro.

Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune însă s-a observat o tendință de depășire a recordului de 4,9783 lei, atins în urmă cu mai mult de un an. Media de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9778 lei, față de 4,9771 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,978 lei.

Presiunea pe leu se datorează și majorării datoriei externe totale (publică şi privată), care a crescut în perioada ianuarie – aprilie cu 1,8 miliarde euro la 127,5 miliarde euro, conform datelor prezentate de BNR.

După scăderea de la sfârșitul săptămânii trecute, indicii ROBOR nu au înregistrat schimbări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,02%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni.

La începutul anului 2022, înainte de declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, indicele la trei luni se situa la 3,02%, pentru ca la sfârșitul lui octombrie să fie atins un maxim de 8,21%. A urmat atenționarea lui Mugur Isărescu, care a spus că dobânzile au „sărit calul”, și începerea unui control al Consiliului Concurenței la băncile care formează „coșul” în funcție de care se stabilesc valorile indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,04% iar la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Finanțele s-au împrumutat la începutul săptămânii cu 500 milioane lei pentru scadența aprilie 2028, sumă identică cu cea a valorii programate, la un randament mediu anual de 6,43%.

Trezoreria a refuzat să se împrumute pentru scadența februarie 2028, considerând că prețul solicitat de bănci a fost la un nivel inacceptabil. Valoarea emisiunii a fost de 300 milioane lei.

Peste două săptămâni se vor desfășura alegerile parlamentare anticipate din Franța al căror rezultat este unul incert. Totodată, programele politice ale extremei drepte și ale celei stângi au o temă comună: majorarea deficitului public și o eventuală părăsire a Uniunii Europene.

Motive pentru investitori să „iasă” de pe euro, care s-a depreciat vineri la minimul ultimei luni de 1,0667 dolari, pentru la începutul acestei săptămâni să fluctueze între 1,0686 și 1,0718 dolari. În data de 7 iunie, înainte de alegerile europarlamentare, euro fluctua între 1,08 și 1,0906 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri la 4,6576 lei.

Pentru a se proteja față de volatilitatea euro/dolar, investitorii și-au majorat plasamentele în moneda elvețiană care s-a apropiat de pragul de 0,95 franci/euro, media de la începutul săptămânii fiind stabilită la 5,2078 lei. În aceeași ședință, cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,8855 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul săptămânii la 346,6329 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.314,70 – 2.333,60 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut la începutul săptămânii la 65.463 – 66.862 dolari iar ethereum, care era cea mai tranzacționată criptomonedă, la 3.492 – 3.643 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Luni, 17 iunie, a avut loc depunerea ofertelor pentru procedura de atribuire a contractului Executie Lucrări „Reparație capitală Pod pe DN 3B km 0+822 peste Canal la Călărași”.

Până la termenul limită au depus oferte următorii agenți economici:

1. Asocierea SC GDO MOV IMPEX SRL (Lider) – INFRA EXPERT AD (Asociat 1) - SC CONREP SA (Asociat 2) (România/Bulgaria/România)

2. BOG’ART SRL – Ofertant Unic (România)

3. Asocierea EUROCOGEN DÂMBOVIȚA SRL (Lider) - DONAU GARTEN SRL (Asociat 1) – CHIRULLI ANDREA IMPRESA INDIVIDUALE (Asociat 2) (România/ România /Italia)

4. NESS PROIECT EUROPE SRL – Ofertant Unic (România)

5. Asocierea FREYROM SA (Lider) – PROCONS GROUP SRL (Asociat 1) – ZMC TRADING SRL (Asociat 2) (România/ România /România).

Durata de execuție a contractului este de 84 luni și cuprinde: 24 luni perioada - execuție și 60 luni - perioada de garanție a lucrărilor.

Valoarea estimată a procedurii este de 86.701.560,12 lei fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată prin Fonduri Europene – Programul Transport 2021 – 2027.

Obiectul contractului îl reprezintă realizarea lucrărilor de reparație capitală a Podului pe DN 3B km 000+822 peste Canal la Călărași în lungime de aproximativ 843,54 m, în conformitate cu prevederile contractului de lucrări.

În perioada următoare, Comisia de Evaluare va analiza ofertele, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice.

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de act normativ, modificări și completări:

- în domeniul gestionării și implementării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura

- al aparatelor de marcat electronice fiscale

- excluderea accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare

În ceea privește sistemul național RO e-Factura

Se extinde utilizarea sistemului de facturare electronică și pentru tranzacțiile între afaceri și consumatorii finali (B2C), în mod opțional în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 și obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. În consecință, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura.

”La nivelul UE este în discuție introducerea facturării electronice obligatorii, bazat pe standardul european, atât în relația B2B, cât și în relația B2C, astfel că această măsură creează premisele pentru implementare. În contextul digitalizării ANAF, informațiile cuprinse în aceste facturi sunt necesare pentru reflectarea cât mai exactă în decontul precompletat RO e-TVA a operațiunilor economice realizate de persoanele impozabile. Introducerea acestei măsuri nu generează nicio obligație pentru persoanele fizice, însă va asigura în viitor posibilitatea persoanelor fizice de a accesa toate informațiile raportate de furnizori. Pentru noi este un instrument vital în lupta cu evaziunea fiscală și implicit pentru capacitatea Guvernului de a finanța investițiile în serviciile publice esențiale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Vor fi exceptate de la obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura persoanele impozabile care emit facturi pentru operațiuni care nu sunt supuse TVA-ului, sau sumele care nu se includ în baza de impozitare a TVA, conform Codului fiscal, pentru care nu există obligația emiterii unei facturi conform art. 319 din Codul fiscal, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare, Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană sau alte organisme internaționale, forțele armate ale statelor membre NATO, cu excepția situației în care acestea optează pentru utilizarea sistemului.

Asociațiile, fundațiile și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori vor fi exceptați temporar de la utilizarea sistemului RO e-Factura până la 30 iunie 2025, în vederea adaptării la sistem. Aceștia vor avea posibilitatea de a opta pentru utilizarea sistemului înainte de această dată, devenind obligatoriu pentru toate aceste categorii începând cu 1 iulie 2025.

În cazul în care beneficiarii nu primesc facturile prin sistemul național RO e-Factura în termenul prevăzut, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii plătite la momentul livrării/prestării, aceștia vor putea notifica organele fiscale competente.

Organele de executare silită, inclusiv executorii judecătorești și Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate vor avea obligația de a transmite facturile prin/în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura atunci când emit facturi în numele și în contul furnizorilor - persoane impozabile stabilite în România conform Codului fiscal, în situația în care furnizorul ar avea obligația de transmitere a facturilor prin sistem sau de raportare a acestora în sistem, și a organizării unui registru în care să figureze aceste organe de executare silită.

Completări ale OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Se reglementează înscrierea, la cerere, pe bonul fiscal, a codului de identificare fiscală, în locul codului de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, așa cum este prevăzut în prezent. Codul de identificare fiscală este o informație absolut necesară pentru generarea formularelor electronice precompletate cu informații disponibile în bazele de date ale ANAF, lipsa acestor date fiind de natură să impieteze asupra procesului de transformare digitală a serviciilor publice din domeniul fiscal.

Totodată, se stabilește obligația tipăririi pe bonul fiscal a datei și orei emiterii bonului, a numărului de identificare al bonului fiscal, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal și sub formă de cod QR, cu scopul de a facilita preluarea automată de date de către aplicații informatice, în vederea verificării de către contribuabili, inclusiv de pe dispozitive mobile, a realității emiterii, cu un aparat de marcat fiscalizat, a bonurilor fiscale primite de la operatorii economici, măsură care contribuie la combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, în situația în care, în urma testării la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, se constată că, din punct de vedere tehnic, nu este posibilă tipărirea sub formă de cod QR a datei și orei emiterii bonului fiscal, a numărul de identificare al bonului fiscal, precum și seriei fiscale a aparatului de marcat electronic fiscal, utilizatorii acestor aparate de marcat electronice fiscale au obligația de a se conforma dispozițiilor legale în termen de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Excluderea accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare

Se modifică și se completează Ordonanța Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul excluderii accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare, măsură care vine în sprijinul contribuabililor de bună credință, întrucât aceste taxe speciale sunt percepute direct sau indirect asupra consumului produselor accizabile și sunt plătite de către cumpărător, iar plătitorul de accize are obligația să le declare și să le plătească la bugetul de stat.

Dacă activitatea din piața valutară a rămas una ternă, cursul euro menținându-se peste 4,976 lei, de la jumătatea lunii trecute, piața monetară a dat mai multe semne de viață, odată cu apropierea datei de 5 iulie, când se va desfășura o nouă ședință de politică monetară a BNR.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,02 la 6,01%, nivel care nu a mai fost atins din iunie 2021.

Indicele aproape a egalat nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit pe care o practică BNR în relația sa cu băncile comerciale, care a devenit în ultimele luni principala rată directoare din piață.

În cele mai recent Raport asupra inflației, BNR a ridicat prognoza pentru sfârșitul anului de la 4,7 la 4,9%, anticipând o valoare de 3,5% la finalul lui 2025. La câteva zile distanță, INS a anunțat o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor de la 5,9% în aprilie la 5,12% în mai.

În aceste condiții, piața anticipează o rată de referință de 6 – 6,25% la sfârșitul acestui an. Însă, prima mișcare ar putea întârzia, având în vedere declarația recentă a guvernatorului BNR, care a afirmat că „preferăm de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm şi ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei! Şi momentul în care Consiliul de Administraţie în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm”.

După scăderile recente, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Piața valutară a rămas calmă. Tranzacțiile se realizau în culoarul deja „clasic” cuprins între 4,976 și 4,977 lei iar media a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9766 lei.

Înainte de publicarea datelor referitoare la vânzările cu amănuntul pentru luna mai din Statele Unite, euro se tranzacționa în culoarul 1,0712 – 1,0741 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6464 la 4,6402 lei.

Media francului elvețian a crescut la 5,2278 lei iar cea a lirei sterline la 5,8856 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.305,80 – 2.326,30 dolari/uncie, au provocat scăderea gramului de aur la 344,9150 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat marginal la 395,85 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3468 zloți/euro.

Tendința de depreciere a criptomonedelor a continuat și marți. Bitcoin a coborât la 64.580 – 66.561 dolari iar ethereum la 3.374 – 3.515 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă reamintește faptul că firmele care angajează în perioada vacanței elevi sau studenți pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă (valoarea ISR, actualizată în 2024 este de 660 lei).

Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.

Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut mai sus angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza:

a) unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial;

b) unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei.

În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă.

Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor/studenţilor.

Nu beneficiază de stimulentul financiar:

- angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilite potrivit legii, pentru elevii şi studenţii respectivi;

- angajatorii care au beneficiat, pentru elevii şi studenţii respectivi, de stimulentul financiar prevăzut în lege pentru o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic.

Pentru obținerea de informații suplimentare, angajatorii interesaţi se pot adresa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv agenției municipiului București, ale căror date de contact sunt disponibile pe site-ul www.anofm.ro.

Serviciul Comunicare şi Secretariatul Consiliului de Administraţie