Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 5,92% pe an, de la 5,91% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,97% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,02% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 02 – 16 decembrie 2024 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2025, cereri avizate de către ANZ.

Valorile maxime ale ajutorului:

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Informații suplimentare privind documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislația națională:

OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 02 – 31 decembrie 2024 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2025, astfel:

a) la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau

b) unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele Judeţene APIA, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la termenul limită de depunere al cererii.

Conform articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1228 din 8 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 1109 din 11 decembrie 2023, perioada de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1174/2014 se prelungește până la data de 31 decembrie 2026.

Informații suplimentare privind beneficiarii, condițiile de acordare și documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislație:

 Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările si completările ulterioare;

 Hotărârea nr. 1228/08.12.2023 pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările si completările ulterioare;

 OMADR nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările si completările ulterioare.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești informează contribuabilii că, prin H.G. nr. 1506/27.11.2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, s-a hotărât că începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră.

Baza legală: H.G. nr. 1506/27.11.2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

Trezoreria s-a împrumutat luni cu 710 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 7,18%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2029.

Costul ridicat acceptat de Finanțe se datorează îngrijorărilor pe care le are piața cu privire la politicile bugetare relaxate din acest an și greutatea cu care va fi construit bugetul pe 2025, în condițiile fragmentării politice a noului Parlament.

Formarea cu greutate a unui nou Executiv și pericolul ca acesta să fie unul cu afinități anti-europene și anti-NATO, se va simți în piața valutară și financiară prin decizii de retragere a capitalului străin, care vor pune presiune atât pe curs cât și pe indicii ROBOR.

În prezent, capitalul străin deține circa 24% din portofoliile de titluri de stat româneşti, în lei sau valută. Ieșirea acestuia din piața locală va fi greu compensată de eventuale noi investiţii străine directe. O schimbare a politicilor sociale și economice de la București ar putea reduce intrările de fonduri europene prin PNRR. Cu o astfel de situație se confruntă guvernul de la Budapesta, care nu mai beneficiază de bani europeni, iar forintul s-a depreciat față de euro cu circa 8,1%.

Lichiditatea din piața monetară s-a reglat într-o anumită măsură, după mai multe zile de scădere a acesteia, care a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,92 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,96%, iar cel la 12 luni la 5,99%.

Tranzacțiile din piața valutară se realizau între 4,9765 și 4,9775 lei, iar cursul a crescut marginal de la 4,9769 la 4,9770 lei.

Euro fluctua între 1,480 și 1,0531 dolari, iar media monedei americane a crescut marginal de la 4,7307 la 4,7308 lei.

Cursul francului elvețian a fost stabilit la 5,3444 lei, iar al lirei sterline la 5,9957 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 402,2774 lei, în timp ce metalul galben a urcat la 2.633,30 – 2.650,40 dolari/uncie.

Cursul monedelor din regiune se depreciau marginal la 414,44 forinți/euro, respectiv 4,2927 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 94.484 și 96.287 dolari iar ethereum între 3.587 și 3.670 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul mai are cel puțin încă o săptămână liniștită, până în momentul în care vom afla care este noul președinte, unul pro-european sau un altul izolaționist, pro-Rusia.

Volatilitatea cursului euro s-a limitat la 4,9747 – 4,9771 lei, aprecierea monedei unice față de finalul lui octombrie fiind de 0,026 bani. În schimb, dolarul a crescut cu aproape 3%, francul elvețian cu circa 1,3% iar lira sterlina cu peste 0,6%.

Majoritatea membrilor CFA România care au răspuns la un sondaj realizat în octombrie, au calculat o valoarea medie a anticipaţiilor cursului euro pentru orizontul de 6 luni de 5,0627 lei, iar pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025), una de 5,0964 lei.

Comisia Națională de Prognoză anticipa în ultimul său raport de vară, publicat în septembrie, un curs mediu al euro în 2025 de 5,03 lei, respectiv 5,09 lei în 2026.

BNR va continua să monitorizeze cu atenție piața valutară și va lăsa euro să se tranzacționeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei. La începutul acestei săptămâni, cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9771 la 4,9769 lei.

Creșterea puternică a indicilor ROBOR, provocată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, s-a temperat la începutul acestei săptămâni, după ce a fost anunțată componența noului Parlament.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,93 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,97 la 5,96%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,99%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Euro s-a apreciat săptămâna trecută de la 1,0425 la 1,0597 dolari, astfel că pierderea din noiembrie a fost de peste 3%. Pierderile au fost micșorate de creșterea inflației din zona euro la 2,3% în noiembrie, peste ținta de inflație de 2% a Băncii Centrale Europene. Piața consideră că banca centrală nu va opera o tăiere a dobânzii de politică monetară, care se află la 3,50%, mai mare de 25 de puncte de bază.

Lunea aceasta moneda unică a coborât la 1,0496 – 1,0574 dolari. Deprecierea se datorează situației politice încordate din Franța, unde extrema stângă și dreaptă sunt pregătite să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernul condus de Michel Barnier, pe tema bugetului Securităţii Sociale. În piața locală, cursul dolarului s-a mișcat între 4,7129 și 4,7319 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,7307 lei.

Media lirei sterline a crescut la începutul acestei săptămâni de la 5,9807 la 6,0111 lei, la doar 0,01 bani de maximul istoric atins în 7 martie 2022. În schimb, cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3526 la 5,3412 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la început de decembrie la 400,8676 lei, după ce cererea de metal galben s-a redus la nivel mondial, iar cotațiile s-au depreciat la 2.621,20 – 2.650,60 dolari/uncie.

După atingerea în 22 noiembrie a maximului de 99.514 dolari, bitcoin a scăzut marțea trecută la circa 91.000 dolari. La nivel lunar, victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane, a ridicat prețul principalei monede digitale în noiembrie cu circa 40%. La începutul acestei săptămâni, bitcoin a scăzut în jurul pragului de 94.500 dolari. Lunea aceasta, ethereum se tranzacționa între 3.572 și 3.760 dolari.

Analiza cuprinde perioada 25 noiembrie – 2 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu