Chiar dacă leul are o evoluție descendentă față de euro, în contradicție cu alte valute din regiune, cea poloneză câștigând, de exemplu, aproape 1,4%, el rămâne una dintre cele mai stabile din regiune, care asigură predictibilitate.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9161 lei, la începutul perioadei la 4,9228 lei, în ședința de joi. La începutul acestei săptămâni, în ciuda tensiunilor politice la nivelul guvernului, media a fost stabilită la 4,9205 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,919 și 4,922 lei, cu închiderea la 4,92 lei.

Deprecierea minoră a leului din ultimele luni, este provocată în principal ieșirile de capital care se îndreaptă către plasamentele în dolari, dar și scăderile istorice ale lirei turcești. La factorii externi, se adaugă, în primul rând, vulnerabilitatea economiei românești la deficitele gemene, bugetul public și balanța externă.

„Obiectivul imediat al băncii centrale a fost să păstreze stabilitatea și lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcționare a finanțelor publice și a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului”, a explicat recent Mugur Isărescu evoluțiile din vremea pandemiei.

Pentru analiștii de la BCR, „banca centrală pare că a acceptat un nou interval de variație a cursului, 4,90 – 4,95 lei, după o cvasistabilitate în jurul nivelului de 4,87 lei în lunile anterioare. Estimarea noastră de curs de schimb pentru finalul acestui an este de 4,95 lei”, se explică într-un recent buletin de informare al băncii.

Date îmbucurătoare au venit din partea FMI, care a prezentat la începutul săptămânii trecute prognoza de primăvară a economiei mondiale pentru 2021. În cazul României se estimează o creștere economică de 6% și una de 4,8% anul viitor.

De la începutul anului, dolarul s-a apreciat, deoarece investitorii cred că economia SUA va cunoaște o creștere mai puternică decât restul lumii datorită unei campanii rapide de vaccinare împotriva Covid-19 și a planurilor de investiții ale Administrație Biden.

În perioada analizată, euro a recuperat o parte din pierderile de circa 3,5% suferite de la începutul anului și a crescut de la 1,1738 dolari la 1,1871 – 1,1921 dolari. Evoluția a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,1871 la 4,1335 lei.

Aprecierea recentă a monedei elvețiene, care fluctua luni între 1,098 și 1,102 franci/euro, după o pierdere în primele trei luni de circa 2%, este pusă pe seama inerției pe care o arată banca central a Elveției. Conform unei analize a OECD francul este supraevaluat cu peste 30% comparativ cu euro. În piața locală, media a crescut de la 4,4347 la 4,4728 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat între 231,0969 și 232,5493 lei, cel de vineri fiind stabilit la 232,3306 lei, când uncia a crescut pe piețele specializate la 1.754 dolari, dar a închis ziua la 1.732 dolari.

Revenirea, de la finalul săptămânii trecute, a lichidității din piața monetară a calmat nivelul dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat luni la 1,62%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a menținut la 1,69% iar cel la 12 luni la 1,75%.

După creșterea de sâmbătă la 61.222 dolari, aproape de recordul de 61.782 dolari, atins în 13 martie, bitcoin fluctua la sfârșitul intervalului pe platforma integratoare WorldCoinIndex în culoarul 59.500 – 61.100 dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 12 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Leul s-a decuplat de la evoluția apreciativă a altor monede din regiune, semn al menținerii unei cereri comerciale ridicate, care a pus în umbră prognoza FMI privind evoluția economică a României din 2021 și care ar urma să crească cu 6%.

Tranzacțiile se realizau joi în culoarul 4,918 – 4,925 lei, în creștere față de miercuri, astfel că media euro a urcat de la 4,9168 la 4,9228 lei.

„Obiectivul imediat al băncii centrale a fost să păstreze stabilitatea și lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcționare a finanțelor publice și a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului”, a precizat Mugur Isărescu într-o întâlnire online organizată de Banca Moldovei.

Pentru apărarea leului, BNR va avea la dispoziție sumele pe care Finanțele le vor atrage anul acesta din piețele externe. MF intenționează să emită obligațiuni în valută în valoare de circa 7,4 miliarde euro.

Circa jumătate din această sumă a fost atrasă miercuri prin două emisiuni de euroobligațiuni. În cazul emisiunii cu scadența pe 12 ani randamentul a fost de 2,1%, iar în a celei pe 20 de ani de 2,77%.

Euro și-a temperat aprecierea de miercuri. Moneda unică fluctua în culoarul 1,1861 – 1,1893 dolari, aprecierea față de acum o săptămână fiind de circa 1,5%. Evoluția poate fi pusă pe seama existenței în piață a unui curent de opinie care anticipează faptul că Rezerva Federală americane va menține un nivel scăzut al dobânzii sale cheie până la finalul anului viitor, cu riscul supraîncălzirii economiei SUA:

Cursul monedei americane a urcat joi de la 4,1372 la 4,1478 lei.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,102 – 1,104 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 4,4524 la 4,4653 lei.

Media lirei sterline a crescut la începutul săptămânii la 4,8021 lei dar a scăzut joi la 4,7007 lei.

Aprecierea monedei americane și creșterea unciei la 1.739 – 1.746 dolari, au condus la majorarea prețului gramului de aur de la 231,0969 la 232,5493 lei.

Dobânzile interbancare au scăzut joi, semn că intervențiile BNR în piața monetară au reglat lichiditatea din piață.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la 1,65 la 1,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 1,71 la 1,70%, iar cel la 12 luni a stagnat la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,5897 la 4,5581 zloți/euro iar a celei maghiare de la 360,45 la 358,70 forinți/euro.

Cotațiile bitcoin continuau să scadă pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 55.700 – 57.300 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Primarul, Marius Dulce şi conducerea Direcţiei Programe şi Dezvoltare Locală au avut astăzi, la sediul Primăriei, o întâlnire de lucru cu directorul executiv al Makita EU, Gabriel Cătălin Anghel. Discuţiile au vizat identificarea posibilităţilor de implicare a corporaţiei japoneze în dezvoltarea învăţământului dual local, din perspectiva pregătirii forţei de muncă necesară în unităţile de producţie ale acesteia precum şi în organizarea unor târguri de job-uri pentru recrutarea candidaţilor eligibili.

„Este un prim pas în direcţia dezvoltării unei colaborări trainice şi benefice atât din perspectiva dezvoltării economice cât și a îmbunătățirii mediului educațional și social. Suntem onoraţi de interesul manifestat de grupul Makita în susţinerea învăţământului dual în municipiul Călăraşi şi îi asigurăm pe viitorii noştri parteneri de tot sprijinul. Uşa Primăriei rămâne deschisă, în continuare, pentru toate companiile locale şi naţionale care doresc să investească în infrastructura economică şi socială a Călăraşiului.”, a declarat primarul, Marius Dulce.

Fondată în 1915 ca o companie producătoare și vânzătoare de motoare electrice, corporația japoneză Makita a devenit lider mondial în producția și furnizarea de scule electrice profesionale, scule pneumatice și mașini pentru păduri, parcuri și grădini.

Prin cele trei mărci promovate (Makita, Dolmar și Maktec), holdingul este prezent pe cinci continente și asigură producția destinată pieței globale.

Producția se realizează în fabricile situate în Japonia, China, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, România, Brazilia și Germania, utilizându-se cele mai avansate modele de tehnologii și de control al calității.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, au fost înregistrate un număr de 395.027 cereri, pentru o suprafață de 2.232.129 ha.

În conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele județene/locale APIA și al Municipiului București de care aparțin fermierii.

Reamintim că se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României a fost de 3,070 miliarde de euro, în primele două luni din acest an, mai mare cu 455,9 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 29 februarie 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Statistica oficială relevă, totodată, că în luna perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2021, exporturile FOB au însumat 11,192 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 14,262 miliarde de euro. Exporturile au scăzut cu 3,7%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada similară din 2020.

Datele INS arată că, în luna februarie 2021, exporturile FOB au însumat 5,786 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 7,675 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,889 miliarde de euro. Faţă de luna februarie 2020, exporturile din luna februarie 2021 au scăzut cu 2,5%, iar importurile au crescut cu 6,1%.

În primele două luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (50% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,1% la export şi 30,2% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2021 a fost de 8,454 miliarde de euro la expedieri şi de 10,520 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 75,5% din total exporturi şi 73,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele două luni din 2021 a fost de 2,738 miliarde de euro la exporturi şi de 3,741 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,5% din total exporturi şi 26,2% din total importuri.

sursa www.agerpres.ro

Consiliul Judeţean a reluat miercuri lucrările de asfaltare a drumului judeţean DJ 306 A, drum de acces în municipiul Călăraşi dinspre Siderca. Reprezentantul constructorului SC Drumuri şi Poduri SA, Marius Militaru a declarat joi că în această săptămână se aplică primul strat de asfalt urmând ca de marţea viitoare timp de o săptămână să se procedeze la turnarea celorlalte două straturi.

„Ieri (n.r. miercuri, 7 aprilie), după cum aţi observat, am reluat asfaltarea drmului judeţean DJ 306 A. Mai exact s-au turnat aproximativ 300 de tone din primul strat de adfalt. Începând de marţea viitoare, continuăm cu al doilea, respectiv al treilea strat de asfalt. Până pe 20 aprilie vom finaliza aşternerea tuturor straturilor.”, a declarat joi, directorul adjunct al SC Drumuri şi Poduri SA, Marius Militaru care a făcut şi un apel la participanţii la trafic, nu înainte de a le prezenta scuze pentru disconfortul creat „În continuare, îndemnăm participanţii la trafic să aleagă rute ocolitoare în măsura posibilităţilor. Cerem scuze participanţilor la trafic pentru disconfortul creat.”

Modernizarea drumului, în lungime de 1,3 km, presupune şi lărgirea carosabilului la 14 metri, pe 4 benzi. Partea carosabilă va fi încadrată de câte o zonă verde de 1,5 m precu şi de piste pentru biciclişti.

Valoarea lucrărilor de modernizare este estimată la 6 milioane de lei.