Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro. Până la atingerea plafonului de depunere a proiectelor, mai sunt disponibile fonduri în valoare de 23 milioane euro.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare. Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Într-un dispreț suveran față de Constituție cât și față de statutul României de stat membru al Uniunii Europene, Guvernul, cuprins de un delir legislativ, adoptă în ședinta din 28 aprilie 2021, două acte normative care vor genera probleme uriașe în materia relațiilor de muncă și vor afecta drepturile a milioane de lucrători.

Fara niciun fel de temei de drept constitutional, Guvernul, la propunerea unei parti din mediul de afaceri (care i-a livrat la cheie textele de acte normative) își însușește doua Ordonanțe:

- Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate insotite de marca temporala si sigiliul electronic calificat al angajatorului in domeniul relatiilor de munca si pentru modificarea si completarea unor acte normative;

- Ordonanta de Urgență pentru modificarea si completarea Legii nr 53/2003 - Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Amble acte normative incalca fara echivoc dispozitiile Art.115, alin. 4 din Constitutie având in vedere ca nu se justifica urgenta in adoptarea acestora. Legiuitorul a introdus in textul constitutional aceasta posibilitate de delegare legislativa in care Guvernul poate emite Ordonante de Urgenta, exclusiv pentru situatii extraordinare a caror reglemantare nu poate fi amanata!!!

În concret, Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate insotite de marca temporala si sigiliul electronic calificat al angajatorului in domeniul relatiilor de munca si pentru modificarea si completarea unor acte normative, genereaza posibilitatea ca un contract individual de munca sa poata sa fie semnat electronic la fel ca si toate celelalte documente ce privesc incheierea, executarea, modificarea si incetarea acestuia.

Si asta in contextul in care Institutiile Publice responsabile (gen Inspectia Muncii, Instante de judecata) nu sunt pregatite din punct de vedere al logisticii, personalul acestora nu are competentele adecvate si nu in ultimul rind, cetatenii beneficiari, se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste competentele digitale!!!

Apropos, Guvernule, daca tot v-ati propus sa digitalizati sisteme mari, de ce ati alocat 0 (zero) EURO prin PNRR pentru dobindirea de competente digitale pentru cetatenii cu varste cuprinse intre 16-72 ani, asa cum Comisia Europeană a cerut tuturor Statelor Membre??? Nu de altceva dar fara competentele respective degeaba digitalizati!

În ceea ce priveste Ordonanta de Urgență pentru modificarea si completarea Legii nr 53/2003- Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare pe langa elementele de neconstitutionalitate mentionate mai sus, aceasta vine cu teza excluderii angajatorilor de a intocmi fisa postului si regulamentul intern stabilind posibilitatea acestora de a comunica verbal salariatilor atributiile ce le revin.

O comunicare verbala a atributiilor unui salariat nu este conforma cu principiile si dreptul Uniunii Europene!!!

La data de 20 iunie 2019 a fost adoptata Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European si a Consiliului privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana.

România in calitate de Stat membru al EU, are obligatia sa transpuna aceasta Directiva pana la data de 01 august 2022.

Chiar in preambulul acestei Directive, Principiul nr. 7 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede ca lucratorii au dreptul de a fi informati in scris la incadrarea in munca in legatura cu drepturile si obligatiile lor care decurg din raportul de munca, inclusiv in legatura cu orice perioada de proba…

Ce face insa Guvernul României? în loc sa transpuna Directiva in legislatia nationala introduce prin aceasta Ordonanta teza conform careia salariatii unei microintreprinderi vor fi informati verbal cu privire la atributiile pe care urmeaza sa le desfasoare!!! VERBAL!!!

Categoriile de angajatori care pot fi exclusi de la aplicarea Directivei sunt expres prevazuti in textul acesteia, iar microintreprinderile nu se afla printre acestia! Excluderea microîntreprinderilor de la intocmirea Regulamentului Intern, ar determina imposibilitatea acestor angajatori de tip microintreprindere sa isi indeplineasca obligatiile legale stabilite prin alte acte normative.

Prin aceasta smecherie a Guvernului nu se va mai asigura respectarea drepturilor salariatilor microintrepinderilor in ceea ce priveste sanatatea si securitatea in munca, egalitatea de sanse si tratament, nediscriminarea, demnitatea în munca, etc.

Fișa postului ce ar fi trebuit sa i se comunice in scris salariatului devine istorie si odata cu disparitia acesteia capacitatea Inspectiei Muncii de a mai controla si a instantelor de judecata de a se mai raporta la acest tip de inscris. Odata cu disparitia fisei postului, se va schimba pentru milioane de cetateni statutul: din SALARIAT în SCLAV !

Oare cat de mult poti sa urăști cetățenii în vârsta de munca din aceasta tara incat sa adopti astfel de aberatii legislative? Pentru ca lucrurile nu trebuie sa ramana asa, impreuna cu celelalte confederatii sindicale, vom cere Avocatului Poporului sa sesizeze in regim de urgenta Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea celor doua Ordonante, vom cere Parlamentului sa dezbata in regim de urgenta legile de aprobare a acestor Ordonante si sa le respinga si nu in ultimul rând, vom pregati actiuni de protest in cazul in care tezele din cele doua Ordonante vor ramane in vigoare.

În aprilie, leul a continuat să piardă teren în fața euro, chiar dacă Standard & Poor's a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3 și a îmbunătățit perspectiva de la „negativ” la „stabil”. Recordul atins de euro a fost de 4,9279 lei, dar luna s-a încheiat la 4,9247 lei, curs apropiat de cel din 31 martie, de 4,9251 lei.

Cotațiile de săptămâna trecută s-au mișcat în culoarul 4,921 – 4,931 lei, motiv pentru BCE să stabilească miercuri o cotație a euro de 4,9288 lei, iar vineri una de 4,9285 lei.

În cursul dimineții zilei de 3 mai, cotațiile euro au crescut pe piețele asiatice până la 4,932 lei, dar a scăzut pe cele europene la 4,923 lei.

Într-un discurs al guvernatorului BNR, cu ocazia unei întâlniri regionale a FMI care s-a desfășurat la jumătatea lunii trecute, acesta preciza că „pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară (...) . În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de menținere a încrederii sociale”.

Este de așteptat o mai mare volatilitate a cursului euro, cu creșteri mai mari dar și cu scăderi pe măsură, iar atingerea pragului de 4,95 lei este o temă de actualitate.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată. De la un minim de 1,1704 dolari, la începutul lunii, euro a crescut la finalul ei la 1,2150 dolari, pentru ca la începutul acestei săptămâni să coboare la 1,2014 – 1,2042 dolari.

Temperarea creșterii euro s-a datorat creșterii PIB-ului american în primul trimestru cu 6,4%, efect al campaniei de vaccinare în masă și a planului Biden de stimulare a economiei SUA, care are o valoare de 1.900 miliarde euro.

Euro și-a consolidat în aprilie poziția la 1,10 franci, luna în care cursul monedei elvețiene a urcat de la 4,4216 la 4,4797 lei. Media de vinerea trecută a fost stabilită la 4,4687 lei.

De la o medie de 5,8021 lei, la începutul lui aprilie, lira sterlină a scăzut până la 5,6625 lei, la debutul săptămânii trecute, pe care a încheiat-o la 5,67 lei.

La sfârșitul lui aprilie, prețul gramului de aur a fost stabilit la 231,9385 lei față de 230,5864 lei, la începutul ei. Evoluția a fost determinată de creșterea unciei aproape de pragul de 1.800 dolari.

În piața monetară, dobânzile interbancare au avut o evoluție descendentă, după ce BNR a decis să mențină dobânda sa cheie la minimul istoric de 1,25%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 1,68 la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 1,73 la 1,68% iar indicele ROBOR la 12 luni a stagnat, în cea mai mare parte a lunii aprilie, la 1,75%.

Bitcoin a atins în aprilie un maxim de 64.870 dolari, după care a scăzut la aproape 47.000 dolari. Luna trecută s-a închis la circa 57.000 dolari iar luni dimineață cotațiile fluctuau între 56.500 și 58.900 dolari.

După ce Banca Europeană pentru Investiţii a anunţat, miercurea trecută, că a emis prima sa obligaţiune digitală pe blockchainul Etherum, cotațiile acesteia au urcat lunea aceasta la un record de 3.201 dolari.

Elrond (EGLD), dezvoltată de o companie din Sibiu, care are o capitalizare de piață de peste 3 miliarde dolari, fluctua între 178 și 187 dolari.

Analiza cuprinde perioada 26 – 29 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 3,33% la finalul lunii martie, cu 0,02 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), remis, miercuri, AGERPRES.

Valoarea indicatorului a fost cu 0,46 puncte procentuale mai mare decât cea din luna martie a anului 2020.

Numărul total de şomeri la finele lunii martie 2021 a fost de 290.972, mai mic cu 2.489 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 94.980 au fost şomeri indemnizaţi şi 195.992 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 4.567 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 2.078 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 95.074 şomeri provin din mediul urban şi 195.898 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 - 49 de ani (80.457), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50 - 55 de ani (59.299), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (14.831).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (27,12%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 28,72% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,8%.

Redeschiderea pieței valutare după minivacanța de Paște nu a găsit leul într-o poziție avantajoasă, în condițiile în care cererea comercială este foarte ridicată iar dolarul este dopat de evoluția pozitivă a economiei Statelor Unite.

În cele două zile în care piața locală a fost închisă, Banca Centrală Europeană a cotat euro la finalul lui aprilie la 4,9285 lei, respectiv la 4,9265 lei, la începutul acestei săptămâni.

Creșterile s-au reflectat și în evoluția de marți a monedei naționale. Cursul celei unice a urcat de la 4,9247 la 4,9256 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,922 – 4,928 lei.

Volatilitatea euro ar putea fi mai mare în următoarele luni, așa cum a lăsat de înțeles guvernatorul Mugur Isărescu. Acesta a afirmat luna trecută că „suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de menținere a încrederii sociale”.

Pentru a regla eventualele mișcări mai ample, banca centrală are la dispoziție rezerva sa valutară. Aceasta a crescut la sfârșitul lunii trecute, de la 35,709 miliarde euro, la finalul lui martie, la 38,304 miliarde euro, după ce în conturile sale au intrat cele 3,5 miliarde euro obținute de Ministerul Finanțelor prin cele două emisiuni de euroobligațiuni. Rezervele internaţionale, incluzând și pe cele în aur, se ridicau la 43,185 miliarde euro.

După creșterea de săptămâna trecută la un maxim de 1,2150 dolari, euro a intrat pe o pantă descendentă. Scăderea a survenit după ce s-a anunțat o revenire spectaculoasă a economiei SUA în timp ce țările din zona euro continuă să gâfâie, aflându-se în recesiune tehnică.

Scăderea euro la 1,1999 – 1,2066 dolari a făcut ca media monedei americane să urce marți de la 4,0621 la 4,1011 lei.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,098 – 1,101 franci/euro iar cursul ei urca de la 4,4687 la 4,4825 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,67 la 5,6937 lei.

Prețul gramului de aur a sărit de la 231,9385 la 235,2439 lei. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane dar și menținerii unciei în apropierea pragului de 1.800 dolari.

Redeschiderea pieței monetare nu a adus modificări ale nivelului dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagna marți la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,75%.

După creșterea de luni la 58.900 dolari, bitcoin scădea pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 55.000 – 57.000 dolari. Cotațiile Ethereum creșteau la 3.195 – 3.445 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ultima ședință a pieței valutare, înainte de minivacanța prilejuită de sărbătoarea Paștelui, a fost influențată de decizia Rezervei Federale americane a nu-și modifica politica monetară, ceea ce a redus presiunea pe monedele din regiune.

După creșterea de miercuri la 4,9270 lei, cursul euro a scăzut joi la 4,9247 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,922 – 4,93 lei.

Aprecierea leului este de bun augur și ea ar putea să se prelungească în prima parte a lunii mai.

Moneda unică a crescut la 1,2150 dolari, maxim al ultimelor două luni atins după discursul de miercuri al președintelui Biden și decizia Fed de a menține nivelul dobânzii cheie la minimul istoric de 0 – 0,25%, respectiv de a nu modifica politica monetară acomodantă, cu scopul de a nu afecta ocuparea forței de muncă.

Președintele american a prezentat Congresului planul său de redresare a economiei, în valoare totală de peste 2.500 miliarde dolari, care ar urma să creeze noi locuri de muncă („American Jobs Plan”), prin îmbunătăţirea infrastructurii, intensificarea accesului la internet cât și abordarea schimbărilor climatice.

Republicanii din Congres au calificat discursul drept „scheme de la Washington sau visuri socialiste”.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,101 – 1,105 franci/euro, după ce investitorii și-au majorat, din reflex, plasamentele într-un activ considerat drept un „refugiu”, urmare a discursului președintelui american. În piața locală, cursul francului a urcat de la 4,4586 la 4,4687 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut insesizabil, de la 5,6704 la 5,670 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 231,8607 la 231,9385 lei. Majorarea prețului s-a datorat faptului că uncia a urcat pe piețele specializate la 1.773 – 1.786 dolari.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagnează de două săptămâni la 1,59%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,75%, valoare stabilită miercuri.

Media monedelor din regiune s-a apreciat față de euro, cea poloneză de la 4,5811 la 4,5782 zloți, respectiv de la 362,01 la 361,1 forinți, în cazul celei maghiare.

Joi, bitcoin fluctua pe platforma WorldCoinIndex în culoarul 53.500 – 55.200 dolari, valori apropiate de cele din ziua precedentă, în ușoară scădere.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu