Săptămâna trecută, leul a avut o evoluție stabilă față de euro, care a fluctuat în culoarul 4,922 – 4,933 lei. Mult mai agitat a fost parcursul comparativ cu alte valute principale.

După o creștere la 4,9265 lei, cursul euro a scăzut vineri la 4,9253 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,924 și 4,928 lei, cu închiderea pieței la 4,924 lei.

Menținerea de către BNR a dobânzii sale de politică monetară la minimul de 1,25%/an, din dorința de a stimula consumul cât și creditarea economiei, ar putea afecta leul în perioada următoare, în condițiile în care inflația din aprilie a urcat la 3,2% iar perspectivele sunt negative, ceea ce ar putea determina exituri din piața românească.

În ultimul raport al BNR se precizează că rata anuală a inflaţiei se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare, pentru a atinge 4,1% în luna decembrie și va scade până la 3% finele anului 2022.

Banca centrală consideră că avansul luat de prețuri este determinat de influenţele din partea componentelor coşului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, îndeosebi a celor din grupa bunurilor energetice.

Euro a crescut la jumătatea perioadei la un 1,2182 dolari. Creșterea în aprilie a inflației din Statele Unite la 4,2%, a depreciat euro la 1,2051 – 1,2108 dolari, investitorii considerând că Rezerva Federală ar putea majora mai repede dobânda sa cheie.

Însă declarațiile mai multor oficiali ai Fed, conform cărora tendința actuală a inflației este tranzitorie și că nu se iau în considerare majorări mai rapide ale dobânzii, a întors vineri euro la 1,2071 – 1,2148 dolari, piețele americane închizându-se la 1,2141 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,0491 și 4,0823 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,0683 lei.

Media monedei elvețiene a crescut de la 4,4882 la 4,4990 lei, la sfârșitul perioadei.

Faptul că naționaliștii nu au reușit să obțină majoritatea în Parlamentul de la Edinburgh, a redus șansele realizării unui nou referendum privind independența Scoției. Lira sterlină a profitat și a atins la jumătatea perioadei un maxim de 4,7396 lei, pentru ca vineri să coboare la 5,7191 lei.

Prețul gramului de aur a crescut vineri de la 237,9383 la 239,7988 lei, maxim al săptămânii trecute, evoluție determinată de creșterea unciei pe piețele specializate de la 1.822 la 1.844 dolari.

Decizia BNR de a menține dobânda sa cheie la 1,25%/an, a determinat o scădere a indicilor ROBOR.

Vineri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,75%.

Anunțul făcut pe Twitter de Elon Musk, fondatorul Tesla, conform căruia producătorul de automobile electrice nu va mai accepta plăţi în bitcoin, a provocat scăderea bruscă a monedei digitale. Duminică dimineață, bitcoin fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex între 46.700 și 49.500 dolari, mai jos cu circa 37% față de maximul de 64.870 dolari atins luna trecută.

Ether a fost afectat la rândul său. După un șir de recorduri, prețul depășind 4.400 dolari, a scăzut duminică dimineață la 3.600 – 3.900 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 14 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Raportul euro/leu a avut o evoluție calmă, după ce BNR a menținut miercuri dobânda sa de politică monetară la 1,25%/an decizie care are scopul protejării celor care s-au împrumutat în lei dar și de a stimula creditarea economiei.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9265 lei, valoare apropiată de cea de miercuri care a fost de 4,9263 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,924 – 4,93 lei.

În comunicatul de presă care a urmat deciziei se arată că „BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.

INS a anunțat joi dimineață că prețurile de consum au crescut în aprilie cu 0,5% față de martie, astfel că inflația din primele patru luni a urcat la 2,6% iar cea an/an se ridică la 3,2%.

În Statele Unite, conform datelor publicate de Departamentul pentru Comerţ, prețurile s-au majorat an/an în aprilie cu 4,2%. Creșterea a stimulat plasamentele în monedă americană, investitorii anticipând o posibilă majorare mai rapidă de către Rezerva Federală a dobânzii sale cheie care este în prezent de 0 – 0,25%.

Euro a scăzut joi la 1,2051 – 1,2108 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,0599 la 4,0823 lei.

Media monedei elvețiene a crescut de la 4,4905 la 4,4948 lei iar cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7396 la 5,7278 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 239,3755 la 237,9383 lei. Evoluția a fost provocată de faptul că uncia de aur s-a depreciat la 1.810 – 1.822 dolari consecință a aprecierii monedei americane.

După decizia de miercuri a BNR de a menține dobânda sa de politică monetară la 1,25%/an, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,54%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 1,66 la 1,65%. Indicele la 12 luni a revenit de la 1,74 la 1,75%, valoare stabilită la jumătatea lunii trecute.

Monedele din regiune continuau să se aprecieze. Media celei poloneze a scăzut de la 4,5453 la 4,5447 zloți/euro iar a celei maghiare de la 357,81 la 356,91 forinți/euro.

Anunțul dat miercuri pe Twitter de Elon Musk, fondatorul Tesla, conform căruia producătorul de automobile electrice nu va mai accepta plăţi în bitcoin, a provocat scăderea bruscă a bitcoin, care fluctua joi în culoarul 46.300 – 51.400 dolari. Explicația deciziei se datorează temerilor că minerii de bitcoin utilizează energie din combustibili fosili.

Evoluția ether a fost influențată la rândul ei. După ce a atins miercuri un nou record de aproape 4.366 dolari, moneda digitală a scăzut până la 3.555 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,2% în luna aprilie a acestui an, de la 3,1% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,21%, mărfurile alimentare cu 0,76%, iar serviciile cu 2,61%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna aprilie 2021, comparativ cu luna martie 2021, au crescut cu 0,5%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 2,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2021, comparativ cu luna aprilie 2020, este 3,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) faţă de precedentele 12 luni (mai 2019 - aprilie 2020) este 2,6%", se spune în comunicat.

Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2% la sfârşitul primului trimestru din acest an, de 2,2% la finalul trimestrului II şi de 2,4% la sfârşitul trimestrului III. La sfârşitul anului se estimează o inflaţie de 2,5%.

sursa www.agerpres.ro

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în trimestrul I al anului 2021 venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 263,60 mil. lei, cu 4,85 mil. lei mai mult față de programul stabilit la nivel de ANAF, gradul de realizare a programului fiind de 101,87%.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat s-au colectat 97,96 mil.lei, mai puțin cu 0,69 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 99,30%;

- Pe total bugete de asigurări sociale de stat, s-au colectat 165,63 mil. lei mai mult cu 5,53 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 103,46%;                          

Nicolae ŢIFREA                                                                        

Şef administraţie                                                                                                                                                                                                                                                                                          

Luna mai este luna promovării economiei sociale şi este dedicată organizării, la nivel național, a unor evenimente și acţiuni de conștientizare a importanței dezvoltării acestui sector pentru întreaga societate.

Creşterea calitativă şi cantitativă a ocupării prin crearea de locuri de muncă pe termen lung în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie şi a întreprinderilor sociale, dezvoltarea de întreprinderi sociale de inserţie care asigură măsuri de acompaniere a persoanelor din grupurile vulnerabile pe termen scurt sau mediu pentru integrare treptată pe piaţa muncii în economia reală, susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului social, reprezintă obiectivele economiei sociale, sector reglementat de Legea nr. 219/2015.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile economiei sociale desfășoară, în principal, următoarele activități de interes general:

• producerea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări care contribuie la bunăstarea comunității sau a membrilor acesteia;
• promovarea cu prioritate a unor activități care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparținând grupului vulnerabil;
• dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
• dezvoltarea serviciilor sociale pentru creșterea capacității de inserție pe piața muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.

Principiile pe care se bazează economia socială sunt:

• prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de creșterea profitului;
• solidaritate și responsabilitate colectivă;
• convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități;
• control democratic al membrilor, exercitat asupra activităților desfășurate;
• caracter voluntar și liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
• personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independentă față de autoritățile publice;
• alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivăți sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Atestarea întreprinderilor sociale și certificarea întreprinderilor sociale de inserție sunt gratuite și se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin agențiile județene, respectiv Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București.

Dinamica sectorului de economie socială conform Registrului Unic de evidență al întreprinderilor sociale (RUEIS) publicat, în formă actualizată, pe pagina de web a ANOFM (www.anofm.ro). Procesul de atestare a început în anul 2016, iar până la finele lunii martie 2021 au fost acordate 1.641 de atestate ca întreprindere socială (ÎS) și 45 de certificate de întreprindere socială de inserție (ÎSI)/marcă socială.

RUEIS poate fi consultat accesând link-ul: https://bit.ly/3tEbLOh.

Pentru o mai bună întelegere a felului în care funcționează structurile de economie socială pot fi accesate link-urile: https://bit.ly/3bxUyjJ și https://bit.ly/33Cig9L .

Lista persoanelor responsabile din cadrul compartimentelor de economie socială din cadrul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă/ Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București și datele de contact este disponibilă pe site-ul www.anofm.ro in cadrul secțiunii “Persoane juridice/Economie socială”.

În cadrul campaniei de promovare a economiei sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul instituţiilor subordonate, derulează acţiuni la nivel naţional în vederea creșterii gradului de implicare în acest sector a tuturor actorilor din societate.

Toate evenimentele organizate de ANOFM prin instituțiile subordonate vor avea loc în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cu respectarea măsurilor de protectie igienico-sanitare în contextul pandemiei Covid 19.

Serviciul Comunicare, Relații cu Publicul și Secretariatul Consiliului de Administrație

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021, reprezintă ultima zi de primire, fără penalități, a Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA 710.720 cereri, pentru o suprafață de 6.885.745 ha.

Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare și îi îndemânăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor județene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reușească să depună cererea în termen și să evite aplicarea de penalități.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .