Cursul euro a crescut miercuri la 4,9283 lei, al doilea record atins în iulie, în condițiile în care temerile privind un al patrulea val al pandemiei provocat de varianta indiană a Covid 19 au majorat plasamentele în dolar și ieșiri de pe piețele emergente.

Vineri, media a fost stabilită la 4,9274 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,926 și 4,932 lei. Joi, Banca Centrală Europeană a calculat o cotație de 4,9290 lei.

Deprecierea leului este mult mai mică decât cea a altor monede din regiune. Media celei poloneze a fost calculată la finalul săptămânii la 4,5865 zloți/euro, mai sus cu aproape 0,9% față de finalul celei precedente. O depreciere similară a cunoscut și cea maghiară, care încheiat săptămâna cu un curs de 359,29 forinți/euro.

Perechea euro/dolar a atins miercuri un minim al ultimelor patru luni de 1,1772 dolari, maximul de 1,1880 dolari fiind înregistrat luni.

Moneda americană s-a apreciat vineri de câteva valute majore, după publicarea sondajului lunar al Universității din Michigan care a arătat că una dintre cele mai importante percepții ale americanilor este cea referitoare la inflație, care a atins un record de la prima măsurare a acestui parametru, la începutul anilor 1960.

Evoluția este în contrast cu declarațiile președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care a exclus o creștere a dobânzii-cheie sau reducerea programului de răscumpărăre a datoriilor

Perechea s-a tranzacționat vineri în culoarul 1,1792 – 1,1823 dolari/euro, cu închiderea piețelor americane la 1,1806 dolari.

În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,1566 la 4,1792 lei și a închis săptămâna la 4,1687 lei.

Înmulțirea plasamentelor în francul elvețian, considerat drept un „refugiu” în perioadele tensionate, a produs o apreciere a acestuia până la 1,08 unități/euro, ceea ce a făcut ca media lui să urce de la 4,5388 la 4,5593 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,7641 lei.

Media lirei sterline a fluctuat între 5,7553 și 5,7874 lei, săptămâna fiind încheiată la 5,7641 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 240,6878 la 245,1423 lei, dar a încheiat săptămâna la 244,3812 lei, efect al scăderii unciei de la 1.834 dolari, maxim atins joi, la 1.812 dolari, vineri.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat timp de patru ședințe la 1,50%, dar a încheiat săptămâna la 1,51%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit, pe parcursul săptămânii trecute, la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,76%.

Analiza cuprinde perioada 12 – 16 iulie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-iunie 2021 venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 525,41 mil. lei, cu 21,79 mil. lei mai mult față de programul stabilit de ANAF, gradul de realizare a programului fiind de 104,33%.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 189,96 mil.lei, mai mult cu 10,20 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 105,67%;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 227,35 mil. lei mai mult cu 10,08 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 104,64%;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 7,36 mil.lei, mai mult cu 0,64 mil.lei față de suma programată, gradul de realizare fiind de 109,52%;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 100,74 mil. lei, mai mult cu 0,87 mil.lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 100,87%.

Presiunea pe cursul euro/leu a început să se amplifice, urmare a nivelului crescut al aversiunii față de risc, provocată de apariția al celui de al patrulea val al pandemiei, dar și a adâncirii deficitului contului curent al balanţei de plăţi, care a atins în primele cinci luni ale acestui an un nivel de 5,947 miliarde euro față de 3,207 miliarde euro în perioada similară din 2020.

Euro a crescut în cursul dimineții de joi pe piețele asiatice până la un maxim de 4,939 lei, însă tranzacțiile din cea locală se realizau în culoarul 4,926 – 4,93 lei, ceea ce a făcut ca media să coboare de la 4,9283 lei, ultimul maxim istoric, la 4,9277 lei.

După ce a atins miercuri dimineață un minim ultimelor circa patru luni de 1,1772 dolari, efect al creșterii inflației an/an din Statele Unite la 5,4%, maxim al ultimilor 13 ani, euro se stabiliza joi la 1,1821 – 1,1851 dolari.

Stabilitatea s-a datorat afirmației șefului Rezervei Federale americane, Jerome Powell, conform căruia majorarea prețurilor din SUA nu marchează revenirea spiralei inflaționiste din anii ´70, iar tendința se va tempera până la finalul anului.

Motiv pentru Fed de a continua să sprijine redresarea economică atât timp cât este necesar prin menținerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 0 – 0,25%, respectiv cumpărarea lunară de obligațiuni ale Trezoreriei și valori mobiliare garantate ipotecar în valoare de 120 miliarde de dolari.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un plasament sigur, a indus aprecierea acesteia la 1,08 – 1,084 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să urce de la 4,5475 la 4,5593 lei, maxim al ultimelor opt luni și jumătate.

Reducerea șanselor unei decizii a Băncii Angliei de majorare a dobânzii sale cheie au depreciat lira sterlină față de euro, astfel că cursul ei a coborât de la 5,7874 la 5,7553 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 243,7421 la 245,1423 lei, consecință a faptului că investitorii caută „refugii” pentru plasamentele lor, precum metalul galben, ceea ce a făcut ca uncia să crească la 1.824 – 1.834 dolari.

Dobânzile interbancare și-au găsit echilibrul în ultimele ședințe.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,76%.

În regiune, moneda poloneză se aprecia de la 4,5904 la 4,5777 zloți/euro iar cea maghiară se deprecia de la 358,65 la 358,94 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 31.800 și 33.200 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.900 – 2.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 590 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 59 de luni, la un randament mediu de 3,05% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 703 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iulie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,8 miliarde de lei, din care 1,7 miliarde de lei prin trei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 3,1 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 465 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,265 miliarde lei, este cu 140 milioane de lei peste cea programată în iunie 2021 (5,125 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Sursa www.agerpres.ro

Bitcoin a început săptămâna trecută la aproape 34.600 dolari, însă a scăzut vineri aproape de pragul de 31.000 dolari, pentru ca duminică dimineață să fluctueze între 31.500 și 32.400 dolari, valori mai mici cu peste 50% față de maximul istoric de aproape 65.000 dolari, atins la jumătatea lui martie.

În cazul ether, de la peste 2.100 dolari cotațiile au coborât sâmbătă până aproape de 1.800 dolari, pentru ca duminică dimineața acestea să fluctueze între 1.900 și 2.000 dolari.

Tendința de depreciere a monedelor digitale este provocată de măsurile luate de autoritățile de la Beijing, care au blocat activitatea de „minerit” de bitcoin sau tranzacționarea criptomonedelor dar și temerile, exprimate chiar de unii dintre apărătorii banilor electronici, că evoluția din lunile trecute a fost cea mai mare schemă Ponzi din istorie.

De aceea, marile bănci centrale și autoritățile de reglementare doresc să impună reguli cât mai clare în privința tranzacționării și deținerii de monede digitale. În acest context, d-na Janet Yellen, secretarul american al Trezoreriei, va discuta cu autoritatea de reglementare a pieței despre stablecoins, o formă de criptomonede care sunt legate de active tradiţionale, inclusiv dolarul american.

În opinia analiștilor corelarea stablecoins cu dolarul pune în dificultate Rezerva Federală americană care nu ar mai putea să controleze cantitatea de bani din piață.

În opinia șefului Fed, Jeremy Powell, criptomonedele „sunt mai mult un activ pentru speculaţii. Prin urmare, nu sunt folosite în mod special ca metodă de plată. În principal, sunt mai degrabă un substitut pentru aur”. Acesta crede că volatilitatea lor ridicată subminează capacitatea de stocare a valorii, o funcţie de bază a unei monede.

Facebook intenționează să lanseze propria stablecoin, diem, până la sfârșitul acestui an, care urmează să fie legată de dolar.

Pe de altă parte, mai multe bănci centrale au lansat experimental, cum este cazul Chinei, monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

După două ședințe calme, în care evoluția leului nu a fost influențată de înmulțirea ieșirilor de capital din piețele emergente, miercuri am asistat la o depreciere în linie a acestuia.

Cursul euro a crescut de la 4,9278 la 4,9283 lei, nou record pentru moneda unică, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,926 și 4,929 lei.

La deprecierea leului contribuie și creșterea în primele cinci luni ale acestui an a deficitului contului curent al balanţei de plăţi cu 5,947 miliarde euro față de 3,207 miliarde euro în perioada similară din 2020.

Miercuri și joi, Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, urmează să fie audiat de cele camere ale Congresului american. Se așteaptă ca acesta să comenteze riscul inflaționist din Statele Unite, după ce prețurile de consum au crescut în iunie cu 0,9%, maxim lunar al ultimilor 13 ani. Comparativ cu iunie 2020 majorarea este de 5,4%.

Cifrele au alimentat speculațiile cu privire la posibilitatea ca Fed să majoreze mai repede politica sa monetară, ceea ce a făcut ca euro să scadă până la 1,1772 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La noi, cursul monedei americane a sărit de la 4,1625 la 4,1792 lei.

Pentru a-și proteja activele, investitorii au majorat plasamentele în moneda elvețiană, care s-a apreciat la 1,081 – 1,085 franci/euro, iar media ei a urcat de la 4,5428 la 4,5475 lei.

Lira sterlină a urcat la maximul ultimelor trei luni față de euro, efect al creșterii inflației din Regatul Unit la 2,5%/an, cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, ceea ce ar putea determina Banca Angliei să decidă majorarea dobânzii sale cheie. BNR a stabilit o medie de 5,7874 lei, față de 5,7669 lei în ședința de marți.

Prețul gramului de aur a urcat de la 241,9105 la 243,7421 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane și creșterea unciei la 1.811 – 1.817 dolari.

Dobânzile interbancare s-au stabilizat, bancherii așteptând semnale din partea BNR referitoare la intrarea într-un nou ciclu monetar, odată cu creșterea inflației.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la 1,76%.

Monedele din regiune înregistrau deprecieri mai consistente. Media celei poloneze a urcat de la 4,5662 la 4,5904 zloți/euro iar a celei maghiare a crescut de la 356,35 la 358,65 forinți/euro.

Bitcoin se apropie tot mai mult de pragul de 30.000 dolari, efect al măsurilor luate de instituțiile de reglementare al pieței financiare în privința monedelor generale dar și a temerilor că a existat o „bulă” speculativă care a dus prețul la aproape 65.000 dolari.

Miercuri, bitcoin cobora la 31.600 – 32.800 dolari iar ether aluneca la 1.850 – 1.960 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu