Ministerul Finanțelor emite, începând de luni, 2 mai 2022, noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de 1 şi 3 ani și dobânzi de 5,5% și 6,15%.

Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.
„Titlurile de stat emise în cadrul programului Tezaur reprezintă, în continuare, o modalitate de economisire avantajoasă pentru populație.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

- între 02 – 26 mai 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

- între 02 – 27 mai 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;

- între 02 – 26 mai 2022 în mediul urban și 02 – 25 mai 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii.

Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secțiunea Datorie publică), www.posta-romana.ro.

Marți, 26 aprilie 2022, a început sesiunea de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat este de 20 de zile.

Deschiderea sesiunii de depunere a cererilor coincide cu momentul aprobării de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat în valoare de 91 de milioane de euro (453,8 milioane de lei) de care vor beneficia peste 95.000 de fermieri.

Reamintim că în data 21 aprilie 2022 a fost aprobată, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ordonanța de Urgență nr. 51/2022 prin care este instituită o schemă de ajutor de stat pentru a compensa o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani din cauza perturbării lanţurilor de aprovizionare ca urmare a restricțiilor sanitare.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei şi este repartizată după cum urmează:

a) 170.250.000 lei pentru sectorul bovine;

b) 167.649.000 lei pentru sectorul suine;

c) 116.000.000 lei pentru sectorul avicol.

Plata ajutorului de stat va fi efectuată până la data de 30 iunie 2022 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Mai multe detalii despre aceste forme de sprijin regăsiți aici: https://bit.ly/39jqsC8

Decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaz către unele dintre țările europene a amplificat aversiunea față de risc, iar moneda unică a atins un minim al ultimilor cinci ani de 1,0586 dolari.

Majorarea investițiilor în moneda americană, considerată drept un refugiu sigur, a făcut ca cursul dolarului să crească de la recordul de 4,6265 lei, atins marți, la unul nou de 4,6601 lei.

Această evoluție va majora prețul combustibililor, implicit o majorare a inflației, ceea ce va pune presiune asupra cursului de schimb și va necesita noi reglaje din partea BNR.

În buletinul Euro Monitor editat de BNR, publicat recent, se atrage atenția asupra faptului că „consolidarea bugetară este esenţială şi fiindcă BNR nu poate proteja singură stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identică cu imobilismul cursului de schimb)”.

Cursul euro a crescut la jumătatea săptămânii de la 4,9457 la 4,9474 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,944 – 4,953 lei.

Presiunile inflaționiste au provocat noi creșteri ale dobânzilor interbancare, care se mențin la maxime ale ultimilor nouă ani.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut, după mai multe ședințe de stagnare, de la 4,76 la 4,79%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,92 la 4,95%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 5,01 la 5,04%.

Se observă că indicii ROBOR se îndreaptă cu rapiditate către valorile prognozate pentru jumătatea anului de 5,9 – 6%, ceea ce se va reflecta în creșterea Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) spre 2,5%, sau chiar mai mult, pentru trimestrul al treilea al acestui an.

Media francului elvețian a crescut de la 4,8263 la 4,8359 lei iar cel al lirei sterline a coborât de la 5,8863 la 5,8688 lei.

Metalul galben stagna la 1.891 – 1.902 dolari, însă aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 283,2758 la 284,3458 lei.

Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,6429 la 4,7076 zloți iar a celei maghiare de 376,14 la 380,41 forinți.

Bitcoin nu a reușit să se mențină peste pragul simbolic de 40.000 dolari și a scăzut la 37.930 – 39.215 dolari, fiind atins astfel cel mai scăzut nivel începând cu jumătatea lunii martie. Ether se tranzacționa în culoarul 2.798 – 2.907 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Candidații din domeniul ingineriei se numără printre cei mai căutați de pe piața muncii în ultimii ani, indiferent dacă au studii finalizate în acest domeniu sau dețin doar experiență anterioară ori abilități tehnice.

Printre motivele din spatele deficitului de forță de muncă din acest sector se numără migrarea angajaților în companiile din străinătate care oferă salarii mai mari, dar și interesul scăzut al tinerilor față de astfel de meserii.

Salariile din domeniu sunt însă peste media pe economie. Astfel, 1 din 2 angajați câștigă salarii peste 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.

Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile specifice, precum sunt cele de ingineri sau cele de top management, și cele ale candidaților care nu necesită obligatoriu o pregătire. Spre exemplu, un manager de proiect în domeniul ingineriei câștigă în medie 5.600 de lei net pe lună, în timp ce un operator șlefuire câștigă circa 2.340 de lei.

Cei mai mulți angajați din domeniul Ingineriei (60,4%) câștigă salarii cuprinse între 3.000 și 7.000 de lei, iar 24,3% între 2.000 și 3.000 de lei, potrivit datelor introduse până în acest moment în Salario de specialiștii în inginerie. 10,5% ajung să câștige chiar și peste 7.000 de lei. Doar restul, de 4,8%, câștigă salarii medii nete sub 2.000 de lei pe lună.

„Angajații din domeniul ingineriei sunt printre cei mai căutați de pe piața muncii, având în vedere deficitul de talente major din acest sector. O mare parte dintre aceștia, în special inginerii, vizează joburi în afară, unde pot câștiga dublu sau chiar triplu față de piața locală. În acest moment, nu doar salariile sunt atractive în România, ci și oferta de locuri de muncă e una consistentă, tocmai pentru a atrage candidații spre acest sector. Doar în acest moment, pe eJobs.ro, sunt disponibile circa 1.000 de joburi dedicate inginerilor cu diverse specializări, pentru care se cere experiență anterioară de lucru, dar și studii în domeniu”, spune Roxana Drăghici (foto), Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care lucrează în Inginerie sunt pentru poziții de management, dar și pentru cele care necesită specializări propriu-zise. Astfel, pentru anumite poziții, valorile maxime introduse pot ajunge să fie și de 3-4 ori mai mari decât media națională pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:

• Director General: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 23.000 lei
• Manager tehnic: salariul mediu net la nivel național - 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario - 20.000 lei
• Inginer electric: salariul mediu net la nivel național - 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 19.000 lei
• Inginer instalații: salariul mediu net la nivel național - 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario - 18.729 lei
• Inginer mecanic: salariul mediu net la nivel național - 3.900 lei, salariul maxim introdus în Salario - 18.000 lei

Cele mai mici salarii MEDII nete

• Operator CNC – 2.600 lei
• Tehnolog - 2.515 lei
• Instalator lucrări electrice - 2.400 lei
• Operator șlefuire – 2.340 lei
• Mașinist/mecanic – 2.340 lei

În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 16% dintre datele introduse în Salario în acest domeniu, provin de la inginerii proiectanți.

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Inginerie sunt:

• Timișoara – 4.500 lei
• Constanța – 4.500 lei
• București – 4.500 lei
• Cluj-Napoca – 4.000 lei
• Oradea – 4.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Inginerie sunt:

• Focșani – 2.632 lei
• Alexandria – 2.500 lei
• Giurgiu – 2.400 lei
• Miercurea Ciuc – 2.150 lei
• Odorheiu Secuiesc – 1.774 lei

Media salarială, de 4.000 de lei net, poziționează Ingineria în topul celor mai bine plătite sectoare din economie, la egalitate cu Construcțiile, Audit/Consultanță sau Petrol/Gaze, dar sub IT, Cercetare/Dezvoltare ori Proiectare civilă, mai arată datele Salario.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.

Statul de „monedă refugiu” în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic și militar, a înmulțit plasamentele în dolarul american care a atins joi maximul ultimilor cinci ani față de yenul japonez și euro.

Moneda unică a scăzut la 1,0483 – 1,0564 dolari, astfel că media monedei americane a a atins al treilea maxim istoric din această săptămână de 4,7005 lei. Această evoluție va majora prețul materiilor prime, care sunt tranzacționate de obicei în dolari, și va scumpi viața prin creșterea inflației.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9475 lei, de la 4,9474 lei în ședința de miercuri. Cotațiile monedei unice au revenit către pragul de 4,95 lei, iar transferurile se realizau în culoarul 4,947 – 4,95 lei.

Perspectiva continuării tendinței de majorare a prețurilor a afectat nivelul dobânzilor interbancare, care se mențin la maxime ale ultimilor nouă ani. În opinia analiștilor, Banca Națională va majora dobânda sa de politică monetară, la ședința Consiliului său de Administrație, din 10 mai, de la 3 la 3,5%.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,79 la 4,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,95 la 5%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 5,04 la 5,07%.

Cursul monedei elvețiene a urcat de la 4,8359 la 4,8422 lei, după aprecierea ei la 1,0483 – 1,0564 franci/euro, iar cel al lirei sterline s-a apreciat de la 5,8688 la 5,8871 lei.

Chiar dacă metalul galben a scăzut la 1.874 – 1.891 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 284,3458 la 285,7402 lei.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6915 zloți/euro iar a celei maghiare la 377,37 forinți/euro.

După scăderile de marți, bitcoin creștea la 39.210 – 39.830 dolari iar ether urca la 2.876 – 2.943 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște nu a fost una de bun augur. Cursul dolarului american a atins un nou maxim istoric iar indicele ROBOR la 12 luni a depășit pragul psihologic de 5%.

Creșterea inflației anuale în martie la 10,2% și perspectiva ca aceasta să se apropie de 12% în iunie, la care se adaugă încetinirea economiei din 2022 la 3,2%, conform analiștilor Băncii Transilvania, față de 5,9% în 2021, pregătesc terenul pentru o nouă creștere a dobânzii de politică monetară cu 0,5%, de la 3 la 3,5%/an, la ședința BNR din 10 mai.

Piața monetară a răspuns marți la această perspectivă prin creșterea indicelui ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 4,97 la 5,01%. La rândul său, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,73 la 4,76%, maxim al ultimilor nouă ani. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,90 la 4,92%.

Investitorii și-au înmulțit plasamentele în moneda americană care s-a apreciat la maximul ultimilor doi ani față de coș al principalelor valute, iar euro a atins un minim de 1,0674 dolari, minim care a mai fost atins în martie 2020. Evoluția a fost influențată de factori precum intrarea în a treia lună de război în Ucraina, dar și prelungirea carantinei anti-Covid în Shanghai, ceea ce pune sub semnul întrebării creșterea economiei chineze.

Însă principalul motiv al creșterii dolarului este reprezentat de diferența dintre dobânda de referință pozitivă a Fed și cea negativă a BCE.

În aceste condiții, cursul dolarului a crescut de la 4,5321 la 4,6265 lei.

Media euro a urcat de la 4,9441 la 4,9457 lei. Tranzacțiile se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,944 – 4,947 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,7790 la 4,8263 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,9197 la 5,8863 lei, după ce vânzările în detaliu din Regatul Unit s-au redus cu 1,4% în martie.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea semnificativă a cererii de metal galben, care a coborât la 1.896 – 1.907 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a fost stabilit marți la 283,2758 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 376,14 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6429 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut la începutul săptămânii la 38.300 dolari și fluctua marți între 40.300 și 40.800 dolari. După o scădere la 2.800 dolari, ether a urcat la 2.990 – 3.018 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu