Creșterea prețurilor de consum în aprilie cu 3,74%, a împins, conform datelor prezentate miercuri de INS, inflația anuală de la 10,15% în martie la 13,76% luna trecută, cel mai ridicat nivel începând cu ianuarie 2004.

Acestor date se adaugă creșterea deficitului comercial cu un ritm de 13,8% an/an la maximul istoric de 2,6 miliarde.

Cu toate acestea leul nu a avut de suferit, după decizia de marți a BNR de majorare a dobânzii de politică monetară de la 3 la 3,75%. Ritmul de creștere a ratei de referință ar putea accelera în lunile următoare pentru a se alinia cu dobânzile din regiune.

Săptămâna trecută, Banca Cehiei a împins dobânda de referință la 5,75% iar cea a Poloniei la 5,25%.

Piața monetară a răspuns rapid la decizia BNR. După două zile calme, indici ROBOR au crescut miercuri la valori comparabile cu cele din martie 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,21 la 5,37%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,32 la 5,50%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,41 la 5,69%

Cursul euro a crescut de la 4,6365 la 4,6866 lei iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,945 – 4,952 lei.

Piețele se arătau prudente înainte de publicarea datelor privind inflația din Statele Unite iar euro fluctua între 1,0526 și 1,0576 dolari, valori apropiate de cele de marți. Această evoluție a făcut ca media monedei americane să fie stabilită la 4,6866 lei, față de 4,6865 lei în ședința precedentă.

Francul elvețian recupera pierderea de marți iar media lui creștea de la 4,7082 la 4,7362 lei. Cursul lirei sterline se aprecia, de asemenea, de la 5,7757 la 5,7968 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut, în a cincea ședință consecutivă, de la 280,4772 la 278,9182 lei, după ce metalul galben a scăzut până la 1.836 dolari, minimul ultimelor trei luni, pentru a urca apoi la 1.854 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 379,46 forinți/euro a celei poloneze s-a apreciat la 4,67 zloți/euro.

Creșterea inflației la recorduri ale ultimelor decenii, a impus băncilor centrale să renunțe la politicile monetare relaxate, ceea ce a făcut ca piețele de acțiuni să cunoască un declin. Această evoluție a diminuat cu 800 de miliarde dolari valoarea criptomonedelor.

Miercuri, bitcoin se tranzacționa în culoarul 30.200 – 32.110 dolari, după ce a atins în ziua precedentă un minim de 29.764 dolari, care nu a mai fost atins din iulie trecut. Ether fluctua între 2.271 și 2.450 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

În așteptarea anunțului referitor la decizia de politică monetară a BNR, dealerii anticipând o majorare a dobânzii de referință cu jumătate sau 1 punct procentual, piața valutară a avut o evoluție foarte calmă. Cursul euro a scăzut de la 4,9469 la 4,9457 lei iar transferurile se realizau într-un culoar foarte îngust cuprins între 4,945 și 4,948 lei.

Piața monetară era liniștită, mișcarea dobânzilor interbancare fiind minime, astfel că indicii ROBOR se mențineau la maximul ultimilor 9 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,20 la 5,21%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,31 la 5,32%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,40 la 5,41%

Creșterea indicelui ZEW, care măsoară sentimentul investitorilor germani, de la -41,0 în aprilie la -34,3 puncte în mai, semn al unei reduceri mai lente a celei mai mari economii din Europa, și scăderea randamentelor titlurilor Trezoreriei americane, piețele așteptând publicarea datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite, au asigurat aprecierea euro la 1,0536 – 1,0586 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,7013 la 4,6865 lei.

Moneda elvețiană scădea la 1,047 – 1,052 franci/euro astfel că media ei a coborât de la 4,7373 la 4,7082 lei, minim al ultimelor trei luni.

Cursul lirei sterline aluneca de la 5,7831 la 5,7757 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 281,7556 la 280,4772 lei, evoluția la care a contribuit atât deprecierea monedei americane cât și menținerea metalului galben la 1.857 – 1.865 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 378,86 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6761 zloți/euro.

Corelarea dintre evoluția piețelor de acțiuni și criptomonede a provocat scăderea bitcoin, pentru scurt timp la 29.764 dolari, minim care nu a mai fost atins din iulie trecut, pentru ca apoi să recupereze, cotațiile fiind de 31.275 – 32.620 dolari. Comparativ cu începutul lui noiembrie, când s-a apropiat de 69.000 dolari, bitcoin a scăzut cu peste 50%.

Ether a scăzut până la 2.200 dolari dar a urcat apoi până la aproape 2.440 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu

Agenția Națională de Administrare Fiscală a dezvoltat un nou serviciu electronic, SEMINARII WEB, care va fi pus la dispoziția contribuabililor începând cu luna mai 2022.

Prin intermediul acestui serviciu unitățile fiscale vor susține sesiuni online de informare a contribuabililor pe diferite teme de interes.

În luna mai temele seminariilor vor viza, în mod exclusiv, completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - formular 212.

Reamintim că, pentru completarea şi depunerea declarației unice, contribuabilii pot obține informații și astfel:

- apelând Serviciul central de asistență telefonică a contribuabililor - Call - center, la numărul de telefon 031.403.91.60;

- prin e-mail, accesând Formularul de contact disponibil pe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul Spațiul Privat Virtual

- urmărind canalul de Youtbe al ANAF, unde vor fi publicate materiale video/modele de completare a Declarației unice.

Lista seminariilor ce se vor susține lunar și link-ul pentru înscrierea participanților se vor publica pe site-ul ANAF în secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.

Serviciul comunicare, relații publice și mass media

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași (AJOFM Călărași) organizează vineri, 20 mai 2022, Bursa Generală a Locurilor de Muncă. Evenimentul se va desfășura începând cu ora 10.00, in foaierul Centrului Cultural Județean ”Barbu Știrbei” Călărași. În același interval de timp, bursa generală a locurilor de muncă va avea loc și la sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Olteniţa, str. Argeșului nr.111.

Acțiunea se adresează tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, acestea având posibilitatea de a susține interviuri cu mai mulți agenți economici, în scopul ocupării unui loc de muncă și, totodată agenților economici care, au avantajul de a alege candidatul potrivit.

Obiectivul principal al acestei măsuri active de combatere a şomajului îl constituie creşterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermedierea unui dialog direct între agenţii economici interesaţi şi solicitanţii de loc de muncă. Atât persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cât și agenţii economici, pot beneficia de subvențiile, primele și facilitățile prevăzute de Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Pentru o promovare cât mai eficientă a locurilor de muncă vacante, angajatorii sunt rugaţi să transmită la AJOFM Călărași, până pe data de 17 mai 2022, prin fax: 0242/331693 sau e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., situaţia privind locurile de muncă vacante, cu mențiunile: “pentru bursa generală”; ”participăm/nu participăm la acțiune”.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

sursa foto www.newsbv.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS.

Gazele naturale, cartofii şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

În intervalul aprilie 2021 - aprilie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 85,27%, la cartofi cu 41,84% şi la uleiul comestibil cu 38,19%.

La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate la făină (plus 26,70%) şi mălai (plus 28,12%).

Comparativ cu luna anterioară, uleiul s-a scumpit cu 5,60%, iar cartofii cu 4,03%.

În aprilie 2022, faţă de martie 2022, există şi produse care s-au ieftinit: fasole boabe şi alte leguminoase cu 0,25% şi citricele şi alte fructe meridionale, cu 0,38%. Per total, comparativ cu martie 2022, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat în aprilie, în medie cu 2,56%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale, la combustibili, 35,69%, la energia termică (22,98%) şi la energia electrică (18,82%).

Faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit în aprilie 2022 cu 26,47%, energia electrică cu 28,65%, iar combustibilii şi energia termică s-au scumpit cu 1,65%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la cele de transport aerian (19,38%), poştale (17,50%) şi la cele de apă, canal, salubritate (17,78%), precum şi alte servicii (11,45%). Faţă de luna anterioară, serviciile de transport aerian s-au scumpit cu 7,37%. Serviciile de telecomunicaţii s-au ieftinit cu 0,08%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că "s-au luat în considerare prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023".

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa www.agerpres.ro

Deficitul de candidați se adâncește și mai mult odată cu revenirea pieței muncii la nivelul prepandemic. Doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 71% mai multe comparativ cu 2020.

În acest context, candidații au devenit și mai curajoși să facă schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. Aproape 85% dintre respondenți spun că fie își caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.

Întrebați de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menționează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră și cu proiecte care să-i motiveze. În același timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri și colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.

„Reanimarea pieței muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulțumiri legate de jobul curent. În acest moment, piața este clar în favoarea candidaților, ceea ce le oferă și legitimitate la negociere atunci când își schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile și industriile. În continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job. Poate și mai important însă e faptul că o mărire salarială e și prima care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România (foto), cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation și de candidați tot mai dispuși să-și dea demisia fără planuri de rezervă pentru că știu că piața e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare. Chiar și acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuși anumiți factori care ar putea să îi întoarcă pe angajați din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulți dintre respondenți (67%) nu și-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.

Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajații deciși să-și dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs ne arată că românii își doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde își desfășoară activitatea, creșterea flexibilității la job fiind menționată de 13% dintre respondenți drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.

Dacă ne uităm la cum definesc românii creșterea flexibilității la actualul job, peste o treime din respondenți doresc să păstreze programul de lucru tradițional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-și alege intervalele de lucru. Aproape 25% și-ar dori să poată să lucreze și de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În același timp, pe 17% din angajați scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâți să-și dea demisia.

„Candidații au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziție mai multe oportunități decât aveau în perioada pandemică. Deși 59% dintre respondenți sunt calculați și fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ținem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulțumește, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experiență. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

19% dintre respondenți spun că așteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului și curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul și 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.

Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie - 5 mai 2022, pe un eșantion de 2.803 respondenți.

În acest moment, peste 36.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.