Leul s-a menținut marți în culoarul 4,94 – 4,95 lei iar dobânzile interbancare au continuat să crească însă într-un ritm mai lent.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,05 la 6,07%, nivel care a mai fost atins la sfârșitul lui decembrie 2012. La începutul anului, indicele se situa la 3,02% iar luna trecută a debutat cu o valoare de 5,01%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,17 la 6,18%, valoare comparabilă cu cea înregistrată la jumătatea lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,36 la 6,38%.

Cursul euro a crescut de la 4,9419 la 4,9426 lei în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,941 – 4,945 lei.

Investitorii așteaptă săptămâna aceasta ședința de politică monetară a BCE, care se va desfășura joia aceasta, pentru marțea și miercurea viitoare să se desfășoare întâlnirea comitetului de politică monetară al Rezervei Federale.

Euro a scăzut marți la 1,0666 – 1,0704 dolari, ceea ce a adus o creștere a cursului monedei americane de la 4,6003 la 4,6260 lei, după ce aceasta a profitat de aprecierea sa față de yenul japonez la maximul ultimilor 20 de ani.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 1,037 – 1.043 franci/euro iar cursul ei a scăzut de la 4,7887 la 4,7393 lei. În cazul lirei sterline media a urcat de la 5,7780 la 5,7856 lei.

În ciuda faptului că metalul galben a scăzut la 1.839 – 1.851 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 274,0723 la 274,7921 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 389,61 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,5855 lei.

Bitcoin a crescut la începutul săptămânii la aproape 31.700 dolari, dar a scăzut marți, după revenire pe apreciere a monedei americane, până la 29.220 dolari. La rândul său, ether a coborât până la 1.727 dolari, după aprecierea de luni la peste 1.910 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Acordarea de fonduri în valoare de 300 milioane euro pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes, finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență va fi intermediată de Banca Europeană de Investiții (BEI). Contractul de finanțare încheiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu BEI a fost aprobat, în ședința de Guvern de joi.

Finanțările în valoare de 300 milioane euro fac parte „Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat” , în valoare de 1,25 miliarde euro, din cadrul componentei 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, care include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri autohton. Contractul va fi gestionat de BEI conform modelului fondului de fonduri.

BEI va gestiona finanțarea de 300 milioane euro prin două sub-fonduri, cu alocări inițiale de câte 150 milioane euro, astfel:

Împrumut implementat direct de către BEI:

suma alocată utilizată ca garanție în numerar pentru fiecare împrumut va fi stabilită de către BEI și nu va constitui mai mult de 35% din valoarea împrumutului BEI;

este estimat un efect multiplicator de cel puțin 5,1 din valoarea fondurilor alocate;

împrumuturile vor fi acordate pe o perioadă max.15 ani pentru sectorul energetic și de max. 12 ani pentru toate celelalte sectoare.

Produs de garantare intermediat de BEI:

riscul de credit va fi asigurat pentru fiecare tranzacție în parte, acoperind sumele neplătite în conformitate cu rata de garantare a împrumuturilor acordate de intermediarii financiari și până la acoperirea maximă a riscului. Rata de garantare va fi stabilită la 80%;

garanția va fi acordată pe o perioadă de 15 ani (sau 25 de ani pentru proiectele implementate de municipalități). Pot fi incluse și împrumuturile către beneficiari finali cu o scadență care depășește durata garanției;

este estimat un efect multiplicator de până la 6,25 din valoarea fondurilor alocate.

În cadrul celor două instrumente financiare gestionate de BEI, vor fi alocate fonduri astfel:

min. 100 milioane euro pentru intervenții în domeniul climei;

50 milioane euro pentru intervenții în domeniul digitalizării.

Conform estimărilor, prin aceste instrumente vor fi acordate peste 25 de finanțări pentru întreprinderi mari (cu peste 500 de angajați și/sau o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane euro), entități publice (municipalități) și vehicule cu scop special (Special Purpose Vehicle – SPV). Nivelul comisioanelor de management percepute de BEI a fost plafonat la 6% din sumă alocată, pentru întreaga perioadă de eligibilitate.

Suplimentar, viitoarele venituri obținute din gestionarea celor două instrumente financiare, inclusiv cele din rambursări, vor fi utilizate pentru acordarea acelorași tipuri de finanțări și după ce România va încheia implementarea PNRR, adică după 2026.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub forma de împrumuturi.

Sursa text și foto www.mipe.ro

Suprafaţa cultivată anul trecut la nivel naţional a crescut cu aproximativ o mie de hectare, comparativ cu 2020, până la 8,263 milioane hectare (ha), sectorul majoritar privat având o pondere de 99,1% din total, respectiv 8,189 milioane ha, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Judeţele care au deţinut cele mai importante ponderi în suprafaţa totală cultivată au fost: Dolj (5,9%, respectiv 484.101 ha), Constanţa (5,4% - 445.674 ha), Galaţi (5,1% - 419.770 ha), Călăraşi (4,9% - 403.411 ha) şi Teleorman (4,7% - 385.822 ha).

La polul opus, cele mai mici suprafeţe cultivate s-au înregistrat în judeţele: Bistriţa-Năsăud - 49.787 ha, Hunedoara - 50.191 ha, Harghita - 55.224 ha şi Maramureş - 56.370 ha.

Suprafeţele cultivate în 2021, faţă de anul precedent, au fost mai mari la cereale pentru boabe, plante uleioase, livezi pe rod şi mai mici la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi - total, legume - total, furaje verzi din teren arabil şi vii pe rod.

"În anul 2021, suprafaţa recoltată a fost mai mică cu 35,4 mii ha decât suprafaţa cultivată. Faţă de anul anterior, suprafeţele recoltate au fost mai mari la cereale pentru boabe, plante uleioase, livezi pe rod şi mai mici la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi - total, legume - total, furaje verzi din teren arabil şi vii pe rod", arată cercetarea statistică realizată de INS.

Sursa www.agerpres.ro

Leul a avut o evoluție apreciativă față de euro, în timp ce mișcările celorlalte valute principale au fost mult mai ample. În schimb, indicii ROBOR nu și-au încetinit creșterea, în condițiile în care inflația din această lună va depăși, conform BNR, pragul de 14%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut la începutul săptămânii de la 6,01 la 6,05%, nivel care a mai fost atins la sfârșitul lui decembrie 2012. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,16 la 6,17%, valoare comparabilă cu cea înregistrată la jumătatea lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,34 la 6,36%.

Evoluția ascendentă se va menține, având în vedere creșterea rapidă a inflației care va obliga BNR să opereze la ședința Consiliului de Administrație din 6 iulie o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, care este în prezent de 3,75%. Măsura este necesară și pentru a proteja stabilitatea leului, în condițiile în care rata de referință este de 5,25% în Polonia, de 5,75% în Cehia, respectiv de 5,40% în Ungaria.

Cursul euro a scăzut de la 4,9438 lei, la începutul intervalului, la 4,9411 lei, minimul ultimelor aproape două luni. Lunea aceasta, cursul a fost stabilit la 4,9419 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,94 – 4,944 lei.

Membrii CFA România anticipează o evoluție depreciativă a leului în următoarele luni. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 5,0048 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie anticipată a cursului este 5,0584 lei/euro.

Moneda unică s-a apropiat la începutul perioadei de pragul de 1,08 dolari, propulsată de pariurile puse pe majorarea mai rapidă de către BCE a dobânzii de referință, după ce inflația din cele 19 țări care fac parte din zona euro a crescut în mai la 8,1%, de la 7,4% în aprilie

La finalul intervalului euro fluctua între 1,0710 și 1,0752 dolari. Moneda americană a fost susținută de datele referitoare la piața muncii din Statele Unite. Rata șomajului a stagnat la 3,6% iar numărul noilor locuri de muncă s-a ridicat la 390.000, ceea ce va permite, în opinia piețelor, Rezervei Federale să păstreze ritmul de creștere a dobânzii pentru a stopa majorarea inflației.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,5912 la 4,6235 lei și a încheiat perioada la 4,6003 lei.

Media francului elvețian a fluctuat între 4,7887 și 4,8152 lei iar cea a lirei sterline între 5,7780 și 5,8074 lei

Cotațiile metalului galben de la sfârșitul perioadei au fost de 1.851 – 1.857 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 275,7813 la 274,0723 lei.

Prăbușirea „monedei digitale stabile” (stable coin) TerraUSD, care este „legată” de dolarul american, a indus o stare de neliniște pe piața criptomonedelor. După ce s-a apropiat în noiembrie trecut de pragul de 70.000 dolari, bitcoin a pierdut mai mult de jumătate din valoarea sa și a căzut joi la circa 29.300 dolari. Lunea aceasta, creșterea apetitului pentru risc, provocată de ridicarea restricțiilor anti-Covid 19 din regiunea Beijing, a ridicat cotațiile la 29.880 – 31.523 dolari

După ce a scăzut săptămâna trecută până la aproape 1.740 dolari, ether a urcat la sfârșitul intervalului la 1.808 – 1.920 dolari.

Analiza cuprinde perioada 30 mai – 6 iunie

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 6,05% pe an, de la 6,01% pe an, vineri, un nivel similar fiind înregistrat în data de 31 decembrie 2012, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,17% pe an, de la 6,16% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,36% pe an, de la 6,34% pe an anterior.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 6,01% pe an, de la 5,99% pe an, joi, un nivel mai ridicat, 6,03% pe an, fiind înregistrat în data de 4 ianuarie 2013, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,16% pe an, de la 6,15% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,34% pe an, de la 6,33% pe an anterior.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare

Sursa www.agerpres.ro