În vederea asigurării resurselor necesare pentru buna funcţionare a statului, ANAF urmăreşte creşterea gradului de conformare voluntară, atât la declarare, cât şi la plată, mizând pe spiritul de responsabilitate civică al contribuabililor, dar şi pe campanii de informare cu privire la procedurile de declarare a veniturilor şi de plată a taxelor şi impozitelor. În completarea acestor măsuri, activitatea inspecţiei fiscale urmăreşte verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale şi a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor fiscale de către contribuabili.

Astfel, în urma controalelor efectuate la contribuabilii persoane juridice şi fizice, în perioada ianuarie-mai 2022, inspecţia fiscală a înregistrat următoarele rezultate:

- au fost efectuate 10.484 inspecţii fiscale la contribuabili persoane juridice şi fizice;

- au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală 1.322,21 mil. lei;

- s-au efectuat 5.350 verificări documentare la contribuabili persoane juridice şi fizice

- în urma verificărilor documentare au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de 153,34 mil. lei.

- au fost instituite 163 măsuri asiguratorii în valoare de 131,70 mil. lei;

- au fost aplicate 959 amenzi în valoare totală de 2,70 mil. lei;

- au fost înaintate organelor de urmărire penală un număr de 104 sesizări, pentru un pejudiciu total de 135,90 mil. lei;

- a fost diminuată pierderea fiscală cu suma de 1.025,20 mil. lei.

În perioada ianuarie-februarie 2022, au fost aprobate 2 soluţii fiscale individuale anticipate. Începând cu luna februarie 2022, activitatea de emitere a soluţiilor fiscale individuale anticipate a fost preluată de Ministerul Finanţelor.

În perioada ianuarie-mai 2022, au fost emise 2 acorduri de preţ în avans şi au fost soluţionate 3 cereri de iniţiere a procedurii amiabile.

În ceea ce priveşte inspecţiile fiscale desfăşurate la contribuabilii care au derulat tranzacţii cu persoanele afiliate, în cadrul cărora au fost verificate şi preţurile de transfer practicate, valoarea tranzacţiilor verificate a fost de 7.369,14 mil. lei, pentru care a rezultat o diferenţă a bazei impozitare în sumă de 464,08 mil. lei.

Serviciul comunicare, relaţii publice şi mass media

Deși sunt de acord că publicarea salariilor în anunțurile de angajare ar crește încrederea în companii și ar eficientiza recrutarea, 40,5% dintre angajatori nu sunt pregătiți pentru transparentizarea acestora și se tem că o astfel de măsură va duce la demotivarea unor angajați și va crește fluctuația de personal

Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie, o propunere legislativă privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din EU primesc salarii egale pentru o muncă egală. Una dintre măsurile cuprinse în această propunere vizează publicarea salariilor în anunțurile de angajare. Astfel, angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia. Deși candidații își doresc de ani buni implementarea acestei schimbări pe piața muncii, angajatorii pun în balanță avantajele și dezavantajele pe care le-ar aduce și spun că sunt, mai degrabă, nepregătiți pentru adoptarea acestei măsuri.

Astfel, potrivit celui mai recent sondaj eJobs, doar 28,3% dintre companiile respondente sunt pregătite pentru transparentizarea salariilor. 40,5% se declară complet nepregătiți pentru acest pas, iar 31,3% trebuie să mai pună la punct câteva aspecte înainte de a putea face acest lucru. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre angajatori sunt de acord că anunțurile de angajare cu salariul la vedere ar crea o serie de efecte pozitive în piață, cele mai importante fiind faptul că, atât candidații, cât și angajații vor înțelege mai bine unde se situează din punct de vedere salarial și cum să își seteze așteptările, dar și că va crește încrederea în angajator dacă salariile pe care le oferă sunt în linie cu piața.

În plus, recrutorii mai cred că, implementată corect, această măsură crește satisfacția, motivația și productivitatea angajaților, că se vor scurta procesele de recrutare și că va crește relevanța candidaților. 37,9% dintre respondenți recunosc că acele companii cu salarii peste media pieței vor atrage mai mulți candidați, iar 7,6% spun că nu vor mai fi motive de discuții și invidii în echipe.

”Dincolo de toate aceste avantaje, cifrele noastre arată că, în general, candidații se raportează altfel, cu mai multă încredere, față de acele anunțuri care au salariul publicat. Joburile cu salariul la vedere au cu 40% mai multe aplicări relevante decât celelalte. Și, totuși, în acest moment, doar 14,3% dintre anunțurile postate pe eJobs.ro au și salariul inclus”, spune Raluca Dumitra (foto), Head of Marketing, eJobs România.

Aprobarea acestei propuneri ar putea marca începutul unei ere pe care candidații o așteptau de mult. Angajatorii văd, însă, și jumătatea goală a paharului. 52% dintre participanții la același sondaj derulat de eJobs cred că angajații vechi vor fi demotivați dacă vor vedea salarii mai mari pentru angajații noi. Un alt dezavantaj de care se tem recrutorii este că va crește fluctuația pentru că angajații vor fi mai tentați să schimbe jobul pentru un salariu mai bun. Apariția situațiilor tensionate între colegi acolo unde există diferențe salariale pentru același rol este un alt motiv de îngrijorare pentru companii, alături de faptul că vor exista și mai mulți candidați slab pregătiți care vor vâna doar salariul.

”Este clar că piața va deveni mai volatilă, iar pentru companiile cu salarii sub nivelul pieței va fi mult mai greu să găsească oameni. Însă este direcția spre care se îndreaptă tot mai multe țări și spre care ne îndreptăm și noi. Vedem lunar aproximativ 40.000 de oameni care intră pe comparatorul Salario pentru a afla cum se poziționează salariul pe care îl câștigă față de alte salarii din industria în care lucrează sau ale unor angajați cu roluri similare, dar și pentru a își face o idee despre media din piață înainte de a merge la un interviu de angajare”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în luna mai pe un eșantion de 450 de respondenți - manageri, recrutori și antreprenori.

În acest moment, peste 38.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

În Ședința de Guvern din 8 iunie 2022, a fost aprobată prin HG, prelungirea perioadei de valorificare a producțiilor realizate prin „Programul Tomata”. Astfel, noul termen este 1 iulie, în loc de 10 iunie, cum fusese prevăzut inițial.

De asemenea, prin acest act normativ se modifică și termenul pentru depunerea documentelor justificative pentru ciclul I de producție, acesta urmând a fi data de 30 august inclusiv, față de 30 iunie, cum era stabilit inițial.

„Temperaturile scăzute din primăvară au creat o serie de dificultăți legumicultorilor înscriși în Programul Tomata. Plantele și-au încetinit dezvoltarea, iar fermierii au fost nevoiți să investească mai mult în sistemele de încălzire, în condițiile unor costuri ridicate pentru energia electrică și gazele naturale. În urma dialogului cu fermierii, am luat decizia să prelungim termenul de valorificare pentru legumele în spații protejate, precum și perioada în care aceștia vor depune documentele justificative pentru primirea sprijinului”, a declarat ministrul Adrian Ionut Chesnoiu.

Direcțiile județene pentru agricultură vor centraliza documentele justificative pentru virarea sumelor destinate acestei forme de sprijin și vor transmite datele către MADR până la data de 15 septembrie 2022, față de 15 iulie 2022 inclusiv, cum era prevăzut inițial.

Jumătatea săptămânii nu a fost benefică pentru leu, în condițiile în care cursul euro a crescut iar indicii ROBOR au depășit maxime ale ultimilor zece ani și jumătate.

Cursul euro a urcat de la 4,9426 la 4,9456 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau între 4,943 și 4,937 lei.

Dobânzile interbancare și-au accelerat creșterea pentru a atinge valori comparabile cu cele de la începutul lui decembrie 2012.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,07 la 6,10%, nivel care a mai fost atins la începutul lui decembrie 2012.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,18 la 6,23%, valoare comparabilă cu cea înregistrată în prima parte a lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,38 la 6,41%.

Joi, se va desfășura ședința de politică monetară a BCE, de la care se așteaptă un anunț referitor la creșterea în iulie a dobânzii de referință cu cel puțin un sfert de punct procentual. Vineri, vor fi publicate datele referitoare la evoluția inflației din Statele Unite, în timp ce aversiunea față de risc s-a redus ceea ce a provocat majorarea investițiilor în euro care s-a apreciat la 1,0672 – 1,0740 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6260 la 4,6195 lei.

Moneda elvețiană a continuat să se deprecieze la cotații de 1,041 – 1,049 franci/euro iar cursul ei a coborât de la 4,7393 la 4,7274 lei.

Votul de încredere primit luni noaptea de Boris Johnson din partea Parlamentului britanic, a avut ca efect aprecierea lirei sterline față de euro iar cursul ei a urcat de la 5,7856 la 5,7918 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut ușor de la 274,7921 la 274,6345 lei în timp ce culoarul de tranzacționare al metalului galben s-a îngustat la 1.846 – 1.852 dolari/uncie

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 389,90 forinți/euro iar a celei poloneze s-a apreciat la 4,5817 zloți/euro.

Piața criptomonedelor continuă să fie afectată de temerile privind creşterea consistentă a dobânzilor de către marile bănci centrale, de majorarea inflaţiei la nivel global şi de riscul încetinirii creşterii economice sau al unei recesiuni după ce OCDE și-a revizuit în jos previziunile referitoare la evoluția economiei mondiale în 2022.

Bitcoin se tranzacționa miercuri între 29.885 și 31.295 dolari, valori apropiate din ziua precedentă, iar ether fluctua în culoarul 1.767 – 1.836 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care se propune înlocuirea obligaţiei privind arhivarea documentelor financiar-contabile pentru 50 de ani cu o perioadă de 5 ani.

Actul normativ modifică Legea contabilităţii.

"Începând cu data de 1 ianuarie 2023, statele de salarii pentru care angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit, conform prevederilor legale sau pentru care angajatorul are obligaţia legală de a depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se păstrează timp de 5 ani", se arată în document.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Sursa www.agerpres.ro

Ca răspuns la majorările continue de prețuri la materii prime, precum și la servicii și echipamente, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat procedura de lucru pentru a prelungi perioada în care actualizarea prețurilor se poate realiza la un interval mult mai mic decât cel prevăzut inițial.

Pentru următoarea perioadă, prețurile din Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru utilajele și echipamentele achiziționate prin FEADR se vor putea actualiza la fiecare trei luni, dacă este cazul, indiferent de procentul de creștere al prețurilor. Anterior, actualizarea se realiza anual pentru o creștere a prețurilor mai mare de 5%.

Decizia privind actualizarea prețurilor din BDPR la trei luni a fost luata începând din 2021 și a avut în vedere, la acel moment, adaptarea la contextul economic și social, în special referitor la creșterile prețurilor pentru materiile prime. Ulterior, în urma creșterii prețurilor și pentru energia electrică și gaze naturale din acest an, AFIR a modificat Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință, utilizat pentru evaluarea proiectelor finanțate din Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

„Conform noii proceduri, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, spre deosebire de prevederile procedurale obișnuite la șase sau 12 luni. Această actualizare se realizează la solicitarea oficială a firmei care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului. Modificările făcute sunt menite să sprijine beneficiarii PNDR care planifică achiziția de utilaje sau echipamente, astfel încât aceștia să poată face un calcul real al bugetelor, din punct de vedere al achiziției.” a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), instrument de lucru unic la nivel național, AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând procedura de achiziție. Baza de Date are afișate on-line peste 37.500 de elemente pentru investiții agricole și neagricole din următoarele categorii: mașini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier. Astfel, elementele care se regăsesc afișate online în BDPR pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai fi nevoie să parcurgă nicio altă procedură de achiziție.

Fermierii pot găsi în BDPR elemente agricole: de la recipiente de creștere plante, în valoare de 3 €, la tractoare de peste 400.000 €, la drone de pulverizare (erbicidat) sau drone de analiza a stării plantelor si a solului cu camera multispectrală de peste 10.000 €, sau roboți agricoli pentru furajare de peste 160.000 €, până la sisteme de depozitare în silozuri de peste 2.000.000 €. De asemenea, antreprenorii pot găsi în BDPR elemente neagricole, precum sisteme de spălătorie self service de peste 32.000 €, minilaboratoare pentru cabinete medicale de peste 2.500 € și alte echipamente din domenii neagricole.

Ghidul actualizat al Bazei de Date cu Prețuri de Referință al AFIR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.