Chiar dacă BNR a decis marți majorarea dobânzii sale de politică monetară, de la 6,75 la 7%, după ce în noiembrie 2021 a fost atins un minim istoric de 1,75%, nivelul ridicat al lichidității din piață a determinat continuarea procesului de scădere a indicilor ROBOR.

Indicii s-au depreciat în ultimele două luni, în condițiile în care băncile comerciale au apelat la facilitatea de depozit oferită de BNR, semn că lichiditatea din piață s-a reglat. Iar plățile semnificative făcute de Finanțe, ca de obicei, la finalul anului când toate instituțiile statului se grăbesc să își cheltuie bugetele, vor menține un nivel ridicat al lichidității și luna aceasta

Pe de altă parte, un posibil alt motiv al tendinței a fost decizia Consiliului Concurenței de a începe un control la cele 10 bănci comerciale ale căror cotații sunt folosite la calcularea indicilor ROBID și ROBOR.

Miercuri, indicii au revenit pe o pantă descendentă. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,45 la 7,44%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,72 la 7,71%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,03%.

O parte dintre analiștii, anticipează o posibilă nouă creștere a ratei de referință la ședința BNR din 9 februarie. Dobânda ar urma să urce cu încă un sfert de punct procentual la 7,25%.

În piața valutară s-a observat o creștere a cererii comerciale iar cursul euro a urcat de la 4,9253 la 4,9328 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la 4,928 lei, la deschidere, la 4,933 lei.

Afirmația făcută de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, la Stockholm, conform căruia este necesară continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, chiar dacă are un impact negativ pe termen scurt asupra economiei, a avut ca efect deprecierea monedei americane.

Euro a crescut marți seară până la un maxim al ultimelor opt luni de 1,0761 dolari, și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0726 - 1,0757 dolari, iar cursul monedei americane a urcat ușor la 4,5891 lei.

Media francului elvețian a coborât la 4,9726 lei iar cea a lirei sterline la 5,57 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 277,9877 lei. Evoluția este efectul aprecierii unciei până la 1.883 dolari, valoare care a fost atinsă, ultima dată, la începutul lui mai.

Metalul galben este folosit de investitori drept protecție împotriva inflației, fiind considerat un „refugiu” atunci când dolarul se depreciază.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6871 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 400,08 forinți/euro.

Menținerea unui nivel mai ridicat al apetitului pentru risc, indus de deprecierea monedei americane, a ridicat cotațiile bitcoin la 17.369 - 17.503 dolari iar pe cele ale ether la 1,328 - 1.341 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Principalul eveniment al începutul de an se va desfășura marți, când va avea loc ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală este obligată să găsească cele mai bune formule pentru a găsi echilibrul între inflație, dobânzi și cursul de schimb.

Analiștii anticipează o majorare a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, de la 6,75 la 7%, în condițiile în care inflația din decembrie s-ar fi menținut peste 16,5%.

După ce a încheiat 2022 la 4,9474 lei, prima ședință a acestei săptămâni a adus o scădere a cursului euro de la 4,9293 la 4,9252 lei, pe fondul unei creșteri a apetitului pentru risc iar tranzacțiile s-au realizat între 4,92 și 4,927 lei, cu închiderea la 4,925 lei.

Aprecierea leului a fost influențată atât de nivelul mai redus al aversiunii față de risc existent pe piețele internaționale dar și de vânzările de valută la care au recurs străinii interesați de titlurile de stat românești.

Anul acesta, Finanțele intenționează să finanțeze deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare prin împrumuturi în valoare de aproximativ 160 miliarde lei, din care circa 100 miliarde lei din piața internă la care se adaugă între 11 și 12 miliarde euro din piețele externe.

Acest volum care include și cele aproape 4 miliarde dolari americani împrumutați în prima săptămână din ianuarie cu scadențe la 5 ani, 10 ani, respectiv 30 de ani, în cazul căreia România plăteşte dobânzi de 114.000 de dolari pe zi.

Finanțele s-au împrumutat și din piața locală cu 3,34 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei cu scadența în aprilie 2036 la o dobândă anuală de 8,15%, respectiv 1,36 miliarde lei printr-o emisiune redeschisă, scadentă în aprilie 2026 la o dobândă de 7,34%.

Primele ședințe din 2023 au evidențiat o scădere a indicilor ROBOR, înainte de ședința de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 10 ianuarie.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,48 la 7,45%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, minim care nu a mai fost atins din 26 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,04 la 8,03%.

Cursul dolarului a urcat vineri la 4,6894 lei, față de 4,6346 lei la sfârșitul anului trecut, dar s-a prăbușit luni la 4,6151 lei, pe fondul deprecierii monedei americane la 1,0750 dolari, după înmulțirea pariurilor puse pe seama faptului că Fed va majora dobânda de referință cu doar 0,25 puncte procentuale la finalul lunii, după ce șomajul din Statele Unite a atins minimul ultimilor 50 de ani. În prezent, dobânda de referință practicată de Fed este de 4,25 – 4,50% față de 2% în cazul BCE.

Cursul francului elvețian a început săptămâna în scădere la 4,9908 lei.

Contractarea economiei britanice din ultimele luni, a depreciat lira sterlină față de euro și dolar, ceea ce s-a reflectat vinerea trecută în scăderea mediei la 5,5610 lei, pentru ca noua săptămână să aducă o creștere la 5,5943 lei.

Deprecierea dolarului a majorat cererea de aur iar uncia a urcat la 1.871 – 1.881 dolari. Această evoluție a făcut ca prețul gramului de aur să crească la 277,8808 lei.

Scăderea monedei americane și creșterea apetitului pentru risc au majorat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a urcat la 17.109 – 17.279 dolari iar ether la 1.285 – 1.326 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 9 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

ANAF a publicat pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili / Servicii oferite contribuabililor, lista seminariilor web care se vor desfășura în luna ianuarie. (link aici)

Printre temele dedicate persoanelor fizice se numără:

- Tratamentul fiscal al veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor aplicabil în anul 2023

- Stabilirea rezidenţei fiscale a persoanelor fizice la sosirea în/plecarea din România şi înregistrarea fiscală a persoanelor fizice nerezidente

- Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute de persoanele fizice din prestarea de activităţi independente impuse pe bază de norme de venit-noutăţi legislative aplicabile începând cu data de 01 ianuarie 2023

- Tratamentul fiscal al veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net se determină în sistem real - aplicabil în anul 2023,

De asemenea, se vor aborda și subiecte de interes pentru persoanele juridice:

- Noutăți legislative privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

- Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute de persoanele juridice fără scop patrimonial, constituite în baza O.G. nr. 26/2000

Durata seminariilor este de 2 ore.

Înscrierea este facilă, direct pe site, și se poate efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile.

Aproximativ 10.000 de joburi au fost postate în prima săptămână a anului pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Nivelul este similar cu aceeași perioadă a anului trecut, 2022 marcând, cu 420.000 de joburi noi postate de angajatori, recordul ultimilor 20 de ani.

„Începutul lunii confirmă semnalele pe care le aveam de la finalul anului trecut, anume că 2023 va începe în forță și vor continua politicile de recrutare și extinderi ale echipelor. De altfel, și candidații s-au activat imediat după terminarea sărbătorilor, astfel încât vedem un număr de peste 225.000 de aplicări, în ușoară creștere față de același interval de timp de anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România. Joburile care au atras cele mai multe aplicări la început de an au fost pentru agent de vânzări remote, junior banker, operator introducere date, operator colectare debite și casier în sală de jocuri de noroc. Fiecare dintre aceste poziții a adunat peste 1.000 de aplicări în decurs de doar câteva zile.

„La fiecare început de an vedem un număr mare de candidați tineri și din segmentul entry level care vor să se angajeze pentru prima dată sau să își schimbe jobul, motiv pentru care pozițiile care primesc cele mai multe aplicări sunt cele care cer nivel de experiență de cel mult doi ani sau cele din domenii precum retail, servicii, telecomunicații sau call center / BPO”, explică Bogdan Badea.

Modul de muncă remote rămâne o opțiune dorită de un număr considerabil de candidați, în condițiile în care 14% din totalul de aplicări au vizat joburile care pot fi făcute exclusiv de acasă. La nivel general, cele mai mulți aplicanți caută să se angajeze în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Cu excepția Brașovului, acestea sunt și orașele cu cele mai mari medii salariale nete, după cum arată raportul industriei de recrutare din România, Review & Trends 2023, realizat de eJobs. Bucureștiul se află pe primul loc, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei. Urmează Timișoara, cu 4.100 de lei și Cluj-Napoca, cu 4.000 de lei net. Brașovul este al șaptelea în clasament, cu 3.500 de lei, fiind surclasat de Sibiu, Iași și Oradea.

„În ceea ce privește anul 2023, deja se prefigurează câteva tendințe clare pe piața muncii, așa cum apar în raportul anual Review & Trends. Una dintre ele este legată de faptul că programul hibrid îl va înlocui pe cel 100% remote, asta deși tot anul trecut a stat sub semnul unei creșteri masive atât a ofertei de joburi care nu cereau prezența la birou, cât și a cererii. O altă tendință cu impact pe piața muncii va fi că vom vedea cum al doilea job devine o a doua natură. Odată pentru că ultimii ani în care s-a putut lucra de acasă au oferit angajaților mai multă flexibilitate în a-și gestiona timpul și a-l aloca mai multor proiecte, dar și pentru că 70% dintre respondenții unui sondaj realizat recent de eJobs au declarat că au nevoie să își suplimenteze veniturile pe termen lung”, detaliază Bogdan Badea.

Tot în 2023 vom vedea tot mai mulți angajatori nevoiți să recurgă la importul de personal, în contextul în care deficitul de candidați se adâncește, iar joburile din afară încep să își recapete popularitatea în ochii românilor. Potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, contingentul de lucrători străini admiși pe piața muncii în 2023 este tot de 100.000, egal cu cel pentru 2022 și dublu față de cel din 2021. Principalele domenii de activitate interesate de forță de muncă străină sunt construcțiile, HoReCa și transporturile. România importă muncitori calificați sau necalificați preponderent din Asia, în special din țări precum Vietnam, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau India.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Menținerea inflației anuale peste 16% (16,76% în noiembrie) a impus băncii centrale o nouă majorare a dobânzii de politică monetară.

BNR a majorat în prima ședință din acest an a Consiliului său de Administrație rata de referință de la 6,75 la 7%, nivel care ar reprezenta în opinia majorității analiștilor vârful pentru acest an.

Prima reacție din piață după publicarea hotărârii BNR a fost cea de depreciere a leului, cotația euro crescând până la 4,936, față de culoarul 4,924 – 4,932 din cea mare parte a ședinței de tranzacționare. Aceasta a făcut ca media monedei unice să crească marginal de la 4,9252 la 4,9253 lei.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se arată „leul a manifestat o tendință de apreciere față de euro și în ultimele două luni ale anului 2022”, pe fondul creșterii „atractivității relative a plasamentelor în monedă națională (...) Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale”.

Nivelul ridicat al dobânzii de referință va menține atractivitatea leului pentru investitorii în titluri de stat românești, în condițiile în care Finanțele doresc să se împrumute anul acesta cu circa 160 miliarde lei.

Pentru analiștii BCR, cursul euro s-ar putea aprecia în decembrie până la 5,05 lei, iar principalele presiuni „provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal în 2023 dacă preţurile energetice de import vor fi mai mici în medie faţă de 2022”.

„Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condițiilor lichidității” se arată în comunicatul BNR, în condițiile în care băncile au plasat zilnic 10,9 miliarde lei prin facilitatea de depozit, pentru care au primit o dobândă de 5,75%. La aceasta s-a adăugat, în opinia analiștilor, declanșarea unui control al Consiliului Concurenței la cele 10 bănci comerciale ale căror cotații sunt folosite la calcularea indicilor ROBID și ROBOR.

Marți, indicii au stagnat. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,45%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,03%.

Euro fluctua între 1,0715 și 1,0752 dolari, maxime ale ultimelor șapte luni iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,6151 la 4,5858 lei.

Media francului elvețian a coborât la 4,9798 lei iar cea a lirei sterline la 5,5820 lei.

Uncia și-a temperat creșterea iar prețul gramului de aur a scăzut la 276,3782 lei.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat în consultare publică proiectul de Hotărâre pentru completarea HG nr. 1174/2014, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prin acest act normativ se vor asigura condițiile pentru acordarea și în acest an a ajutorului de stat fermierilor, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură.

„Am alocat pentru anul 2023 suma de 500 milioane de lei de la bugetul de stat, în așa fel încât sprijinul de care beneficiază agricultorii pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură să fie acordat și în acest an, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Pentru anul 2023, subvenția care se acordă fermierilor ca ajutor de stat, sub formă de rambursare, este de 1,529 lei/litru și reprezintă diferența dintre nivelul de 1.632,81 lei/1.000 litri al accizei standard pentru motorină și rata accizei reduse de 103,9059 lei/1.000 litri.

Mai multe detalii privind acest proiect de act normativ pot fi găsite aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/7968

sursa www.madr.ro