Angajările la stat continuă în ritm crescător față de primele două luni ale anului, în condițiile în care, pentru luna martie, instituțiile publice au postat anunțuri de angajare pentru peste 3.000 de poziții, la fel de multe cât pentru ianuarie și februarie la un loc. Potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro, 90% dintre acestea sunt funcții de execuție.

Aproape 1.900 de locuri de muncă au fost postate de instituții locale, peste 400 de primării și aproximativ 300 de instituții județene. Guvernul și ministerele au avut cel mai mic număr de poziții vacante în luna martie. „Tiparul angajărilor din sectorul public este destul de liniar – se angajează aproape exclusiv în regim full time, iar angajații lucrează doar de la birou. Circa 15% din joburile postate sunt pe bază de proiect sau sezoniere. Aceste elemente consolidează ideea de stabilitate care a fost de-a lungul timpului asociată joburilor de la stat și care rămas, totodată, și principalul criteriu pentru care sunt atât de atractive pentru anumite categorii de candidați. Acestui argument extrem de puternic i se adaugă cel legat de creșterea salariilor din sectorul public din ultimii ani. Rămâne, totuși o zonă pe care candidații care au pregătire în domenii liberale și care sunt obișnuiți cu un anumit tip de flexibilitate la locul de muncă sau cu programul de lucru remote o privesc încă ușor sceptic”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv peste 500, aparțin instituțiilor de stat din București, Clujul ocupând a doua poziție în clasament, cu 203 de oferte. Urmează Timiș, Constanța, Iași, Ilfov și Argeș, toate cu peste 100 de posturi scoase în piață. De cealaltă parte se află județe precum Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș Severin sau Călărași. „Sunt județe în care oferta nu este foarte generoasă nici din partea mediului privat și în care candidații ajung, de multe ori, să se uite către ofertele din județele învecinate pentru a-și putea găsi un loc de muncă”, spune Bogdan Badea.

Pozițiile pentru care s-au căutat cei mai mulți candidați au fost de îngrijitor, medic, muncitor calificat, asistent medical și referent de specialitate. Împărțite pe nivel de carieră, mai mult de 10% au fost pentru muncitori, aproape la fel de multe pentru debutanți și specialiști și doar 2% au fost destinate managerilor și directorilor.

„De la începutul anului și până acum, ritmul de evoluție a numărului de joburi noi din în sectorul public l-a depășit pe cel din privat, chiar dacă, în cifre absolute, vorbim de un număr de 10 ori mai mare de poziții care aparțin companiilor private. Cu toate acestea, faptul că în luna martie statul a scos în piață tot atâtea poziții vacante câte a avut în ianuarie și în februarie la un loc ne arată că angajările au început în mod real să se deblocheze și în această zonă și ne așteptăm ca și aplicările să fie pe măsură. Ce nu vedem însă deocamdată aici este publicarea salariilor în anunțul de angajare, element de care angajatorii din privat încep să țină tot mai mult cont”, încheie Bogdan Badea.

În timp ce pe parcursul lunii martie angajatorii din sistemul public au avut puțin peste 3.000 de joburi vacante, în mediul privat, numărul de joburi postate de angajatori pe eJobs.ro, pentru același interval de referință, a fost de aproape 33.000.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 30.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.700 de locuri de muncă la stat.

Redeschiderea pieței locale după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care a preluat trendul apreciativ din regiune, stimulat de nivelul redus al aversiunii față de risc.

Anunțul făcut de agenția Standard & Poor's referitor la confirmarea ratingului suveran al României la BBB-, cu perspectiva stabilă, a dat un mic impuls pieței, iar cursul monedei unice a scăzut de la 4,9432 lei, valoare stabilită în Joia Mare, la 4,9372 lei. Tendința de apreciere a leului s-a conturat în partea a doua a zilei, când cotațiile coborau de la 4,939 – 4,94 lei, în prima parte a ședinței, la 4,933 lei.

Piața monetară a fost calmă astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,36%.

Scăderea indicelui institutului ZEW care măsoară așteptările investitorilor din Germania de 13 la 4,1 puncte, față de o valoare anticipată de 15,6 puncte a provocat deprecierea euro, care a atins un minim de 1,0922 dolari, față de 1,1076 dolari la finalul săptămânii trecute. Evoluția este pusă pe seama reticenței pe care au început să o arate băncile comerciale în cazul împrumuturilor dar și a efectelor negative create de inflație și nivelul tot mai ridicat al dobânzilor de politică monetară.

Moneda unică a revenit apoi pe creștere, după anunțul referitor la faptul că economia Chinei a crescut în primul trimestru cu 4,5%, ceea ce a afectat rolul de „refugiu” al monedei americane iar cotațiile au crescut până la 1,0983 dolari. În piața locală cursul dolarului a crescut de la 4,4844 la 4,4994 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,0172 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 5,5964 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 289,3661 lei, efect al scăderii metalului galben la 1.997 – 2.005 dolari/uncie, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins un maxim al ultimilor doi ani de 2.046 dolari/uncie.

Monedele din regiune profitau în continuare de nivelul ridicat al apetitului pentru risc. Media celei maghiare s-a apreciat la 371,55 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6286 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut în cursul nopții la 29.500 dolari dar a urcat marți la 30.426 dolari, efect al deprecierii monedei americane. Ether a avut o evoluție stabilă și fluctua în culoarul 2.059 – 2.121 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Marți a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR care s-a desfășurat în 4 aprilie. Aceasta evidențiază o tendință de temperare a presiunilor inflaționiste. La sfârșitul anului, creșterea anuală a prețurilor se va situa la 7% iar la finalul lui 2024 ele vor scădea la 4,2%. Vor exista și momente în care vor apare presiuni inflaționiste pe termen foarte scurt, în funcție de nivelul prețurilor la materiile prime energetice, în primul rând cel al țițeiului, dar și al produselor agricole.

În minută se arată că „riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului continuă totuși să vină din dimensiunea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum și din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția. (...) în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed și BCE, cu implicații asupra mișcărilor de capital”.

Moneda națională și-a continuat miercuri tendința de apreciere, iar cursul euro a scăzut de la 4,9372 la 4,9330 lei. Nivelul redus al aversiunii față de risc a redus cotațiile euro de la 4,941 lei, la deschidere, la 4,93 lei.

Dobânzile interbancare cu scadența la șase luni, respectiv la 12 luni au revenit pe scădere, după pauza de marți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,02 la 7% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,36 la 7,35%.

În urma declarațiilor făcute de oficialii Rezervei Federale și a datelor macroeconomice din Statele Unite, piețele mizează pe o majorare a ratei de referință la începutul lunii viitoare, care ar putea fi urmată de o alta în iunie.

Acest sentiment din piață a menținut cotațiile euro la valori comparabile cu cele de marți, 1,0926 – 1,0984 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,5145 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,0170 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,5984 lei.

Metalul galben a coborât la jumătatea săptămânii până la 1.971 dolari, valoare care se mai înregistra la începutul lunii, ceea a depreciat prețul gramului de aur la 286,5522 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6278 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat cu peste 1,5% la 377,23 forinți/euro.

Perspectiva unei noi majorări a dobânzii de politică monetară de către Fed a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat cu peste 3,5% până la 29.110 dolari iar ether a pierdut 6% până la 1.970 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitia de dl. Radu Georgescu

Începând cu 28 martie 2023, APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente de la instituțiile bancare și nebancare.

Prin adeverință APIA confirmă că fermierul a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06- Bunăstarea animale - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări, precum și valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din suma cuvenită beneficiarului pentru anul de angajament 2023.

Până la această dată APIA a eliberat un număr de 98 adeverințe, dintre care 51 pentru pachetul păsări și 47 pentru pachetul porcine.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 303 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Austria – 120 locuri de muncă pentru: sudor TIG pentru construcție țevi; constructor țevi conform ISO; supraveghetor conducte industriale; sudor TIG/MAG pentru construcție și reparații rezervoare; mașinist, montator instalații, mecanic întreținere instalații; sudor autogen; montator țevi de termoficare pentru construcții; constructor panouri de control; tehnician electrician (instalator); supraveghetor construcții și reparații rezervoare; supraveghetor instalații electrice; supraveghetor instalații mecanice; montator hidraulic (Ermeto); Instalator sanitar/aer condiționat; recepționer;

Norvegia – 119 locuri de muncă pentru: grădinar; tinichigiu auto; frizer; inginer senior de proces; şofer autobuz; muncitor în producția de crabi; muncitor în producție;

Finlanda – 25 locuri de muncă pentru: lucrător în oţel pe şantiere de construcţii; muncitor necalificat – culegător de căpșuni;

Germania – 25 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; zidar; asistent medical generalist sau asistent medical de radiologie; asistent medical; farmacist; lucrător în bucătărie; bucătar; ospătar; grădinar (horticultura si peisagistica); mecanic instalații pentru refrigerare; aer condiţionat şi pompe de căldură;

Olanda - 11 locuri de muncă pentru: legumicultor; operator cnc;

Irlanda – 2 locuri de muncă pentru: mecanic auto;

Spania – 1 loc de muncă pentru: electromecanic-bobinator maşini electrice rotative.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Tensiunea de la nivel guvernamental provocată de gaura de 20 miliarde lei din bugetul țării, creată de estimările mult prea optimiste ale Trezoreriei în privința încasărilor, dar și adâncirea deficitului de cont curent, „balaurul cu care România trebuie să se lupte” cum îl caracteriza Cristian Popa, membru în C.A. al BNR, sunt principalii factori care obligă banca centrală să urmărească cu mare atenție evoluția cursului de schimb.

Stabilitatea cursului euro/leu a fost cea care a menținut ridicat interesul străinilor pentru titlurile de stat locale. Acestea au generat intrări de capitaluri, ce s-au ridicat la peste 23% din plasamentele totale făcute în ianuarie în obligațiuni românești, ceea ce a împins recent euro spre 4,8 lei. Însă, eventualele ieșiri din piața locală, provocate de inflație și dereglaje bugetare, vor pune instantaneu presiune pe curs.

O gură de oxigen pentru banca centrală vine din partea investițiilor străine directe care s-au cifrat în primele două luni din acest an la 2 miliarde de euro.

Presiunea pe cursul de schimb s-a făcut resimțită săptămâna trecută, când euro a urcat de la 4,9315 la 4,9432 lei, înainte de minivacanța de Paște. Vinerea trecută și lunea aceasta, cotațiile externe fluctuau în culoarul 4,931 - 4,945 lei, semn că moneda unică este pregătită să treacă, în orice moment, de pragul de 4,95 lei și să îndrepte spre cel de 5 lei.

Săptămâna trecută, dobânzile interbancare cu scadența la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scăderi zilnice. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,03 la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,38 la 7,36%.

Finanțele continuă să se împrumute în ritm alert. Joi, ele au atras 500 milioane lei, cu o dobândă de 6,51%/an, în urma unei licitaţii de certificate de trezorerie cu scadența în 2024.

Publicarea minutei ultimei ședințe a Rezervei federale americane (Beige Book) a atras atenția investitorilor prin menționarea turbulențelor din sectorul bancar ce ar putea determina apariția recesiunii în economia americană. Aceasta a provocat aprecierea monedei unice la 1,1076 dolari, maxim care a fost atins acum un an. Luni, marcările de profit au împins euro la 1,0962 - 1,10 dolari.

Moneda elvețiană și-a reluat rolul de „refugiu” și s-a apreciat până la 0.981 franci/euro iar cursul ei a urcat săptămâna trecută de la 4,9891 la 5,0371 lei.

Media lirei sterline a fluctuat în culoarul 5,6089 - 5,6213 lei iar cea de joi a fost stabilită la 5,6115 lei.

Pericolele care planează asupra economiei mondiale și a sistemului bancar internațional, au înmulțit plasamentele în metalului galben. Aurul a crescut vineri la 2.046 dolari/uncie, maxim al ultimilor doi ani, dar a scăzut luni la 2.004 - 2.014 dolari, evoluție care pregătește atingerea de către gramul de aur a unui nou maxim istoric. Precedentul, de 293,9846 lei a fost înregistrat în martie trecut.

Actualizarea la care a fost supusă criptomoneda Ethereum, a eliberat în piața specializată o valoare de circa 34 miliarde de dolari. Aceasta a stimulat tranzacțiile iar ether a urcat la aproape 2.120 dolari. Bitcoin, a atins vineri pragul de 31.000 dolari dar a alunecat luni 29.816 - 30.325 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu